Ghidul Invatatorului Clasa A Ii-a Intuitext 52o2n

Această lucrare reprezintă material pentru cadrul didactic în utilizarea manualelor INTUITEXT Matematică și explorarea mediului și Comunicare în limba română pentru clasa a II-a.

ISBN: 978-606-8681-19-1 Copyright © 2014 – Editura INTUITEXT Toate drepturile rezervate Editurii INTUITEXT. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea scrisă a Editurii INTUITEXT. Editura INTUITEXT Adresa editurii: București, b-dul Dimitrie Pompei nr. 10A, Clădirea Conect 1, etaj 1, zona A, biroul nr. 2, sector 2 Departamentul vânzări: Telefon: 0372.156.300 Fax: 021.233.07.63 [email protected] www.intuitext.ro

CUPRINS

1. PREZENTAREA GENERALĂ A GHIDULUI DE CE ESTE UTIL UN GHID AL ÎNVĂȚĂTORULUI?...........................................................4

2. DISCIPLINELE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI ÎN CURRICULUM-UL ȘCOLAR CE ESTE NOU?.....................................................................................................5 2.1. Modelul constructivist și manualele școlare ...........................................5 2.2. Abordarea învățării în ciclul achizițiilor fundamentale ...........................6

3. ADECVAREA METODELOR LA PROFILUL DE VÂRSTĂ AL COPILULUI CU CINE ȘI CUM LUCREZ?.......................................................................................8 3.1. Profilul copilului în etapa achizițiilor fundamentale ...............................8 3.2. Metode de învățare activă ....................................................................10 3.3. Evaluarea centrată pe competențe .......................................................18

4. PREZENTAREA MANUALELOR DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI CE FOLOSESC?........................................................................................26 4.1. Manualul tipărit ....................................................................................26 4.2. Manualul digital ....................................................................................34

5. PROIECTAREA DIDACTICĂ DE CE, CE, CU CE, CUM ȘI CÂT S-A REALIZAT?...........................................................35 5.1. Planificarea calendaristică ....................................................................35 5.2. Proiectarea unităților de învățare .........................................................45 5.3. Sugestii metodologice privind proiectarea și organizarea lecțiilor .....248 Bibliografie .................................................................................................255

Manuale Intuitext clasa a II-a

3

1. PREZENTAREA GENERALĂ A GHIDULUI DE ESTE UTIL UN GHID AL ÎNVĂȚĂTORULUI? Elaborat din perspectiva noilor abordări didactice ale predării-învățării-evaluării, ghidul oferă informații, exemple, sugestii care vin în sprijinul activității tuturor cadrelor didactice, atât a celor aflate la început de carieră, cât și a celor cu experiență. Prezenta lucrare este o invitație la lectură și reflecție, un în proiectarea, organizarea, derularea demersului didactic cu acțiunile sale de bază: predare-învățareevaluare din perspectiva formării de competențe, în acord cu particularitățile de vârstă ale elevilor clasei a II-a. Ghidul propune modalități constructive de a organiza învățarea, aduce soluții practice diverse care pot genera îmbunătățirea învățării și a procesului evaluativ. Ghidul își propune: a) Obiective care vizează noul curriculum pentru clasa a II-a: să prezinte modalitățile în care se poate realiza curriculumul pentru disciplinele Comunicare în limba română, respectiv Matematică și explorarea mediului, prin raportare la profilul de formare al elevului din ciclul primar; să evidențieze elementele specifice curriculumului disciplinei Comunicare în limba română din perspectiva modelului comunicativ-funcțional, cu accent pe comunicare ca domeniu ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris, precum şi cele de exprimare orală şi scrisă; să ilustreze principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor elemente de ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe; să susțină avantajele învățării integrate la nivelul discipinei, interdisciplinar, transdisciplinar. b) Obiective referitoare la învățarea/ evaluarea centrată pe competențe: să prezinte profilul copilului în etapa achizițiilor fundamentale; să ofere sugestii metodologice referitoare la abordarea învățării din perspectiva adecvării acesteia la specificul vârstei școlare mici; să descrie metode de învățare specifice învățării active, formării de competențe; să sugereze metode de evaluare ce pot fi utilizate pentru evaluarea de competențe. c) Obiective referitoare la oferta de manuale a Editurii Intuitext: să argumenteze principalele avantaje oferite de manualele Editurii Intuitext, atât pentru elevi, cât și pentru cadrul didactic; să exemplifice complementaritatea manualului digital și a auxiliarelor ce pot fi utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare. d) Obiective referitoare la proiectarea învățării și a evaluării: să ofere variante posibile de proiectare ( întreaga planificare calendaristică, toate proiectele unităților de învățare la disciplinele Comunicare în limba română, Matematică și explorarea mediului); să sugereze demersuri didactice axate pe formarea de competențe; să prezinte un posibil inventar al resurselor materiale necesare pentru realizarea curriculumului.

4

Ghidul învățătorului

2. DISCIPLINELE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI ÎN CURRICULUM-UL ȘCOLAR CE ESTE NOU? 2.1. Modelul constructivist și manualele școlare Înţelegerea constructivistă a învăţării depăşeşte condiţia viziunii tradiţionale care echivala învăţarea, în primul rând, ca transmitere de cunoştinţe. Cunoaşterea lumii se construieşte individual, printr-un proces în care subiectul interacţionează cu informaţiile, modificându-şi schemele cognitive pentru a da sens cunoaşterii sale. Piaget a demonstrat că se învață construind pe conceptele anterioare. În acest proces, se renunță la vechile idei şi, astfel, crește capacitatea de asimilare a lucrurilor noi. Reflectând asupra experienţelor noastre, capacitatea de înţelegere depinde de lumea în care trăim. Fiecare dintre noi generează propriile „reguli” şi „modele mentale”, pe care le folosește pentru a da sens experienţelor la care este supus. Prin urmare, învăţarea implică adaptarea modelelor noastre mentale la noile experienţe. Cunoaşterea şi învăţarea se realizează atunci când elevul este capabil să dea un sens celor cunoscute sau învăţate, adică poate opera cu ele în contexte variate. Cunoaşterea poate fi doar ghidată de către învățător; ea depinde de cunoştinţe anterioare, context şi stare afectivă. Elevii formulează noile cunoştinţe prin adăugarea de noi concepte la ceea ce cunosc deja. Dacă au posibilitatea să descopere ei înşişi alternative, atunci încep să-şi îmbunătățească achiziţiile anterioare şi să adauge unele noi. Învăţarea este mediată de mediul social în care elevii interacţionează unii cu alţii. Elevii beneficiază de oportunităţile de a-şi împărtăşi şi confrunta ideile cu alţii. În acest proces, ideile individuale se reconstruiesc şi înţelegerea se adânceşte. Învăţarea eficientă necesită preluarea de către elevi a controlului asupra propriei învăţări. Transferul este influențat de gradul în care elevii pot să aplice cunoştinţele în situaţii noi. Manualele Editurii Intuitext respectă caracteristicile modelului constructivist, de tip orientare, achiziție, aplicare și transfer. Astfel, modelul didactic ales se corelează cu etapele pe care le poate parcurge o lecție: etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificației și contextului din perspectiva elevului, activarea și valorizarea cunoștințelor și deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenției elevilor, introducerea unor întrebări și situații provocatoare de către cadrul didactic ș.a. etapa de achiziție cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciții, însușirea noilor cunoștințe având ca rezultat înțelegerea și operarea cu conceptele. etapa de aplicare și transfer se concretizează prin integrarea conceptelor achiziționate în contexte noi, elaborarea unor produse ale activității (poster, tabel, colaj, model, proiect etc.), evaluarea și autoevaluarea atât a proiectului cât și a rezultatelor obținute. Manuale Intuitext clasa a II-a

5

2.2. Abordarea învățării în ciclul achizițiilor fundamentale Ciclul achizițiilor fundamentale reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, este necesar ca învățătorul să creeze contexte de învățare motivante pentru elevi, care să determine creșterea încrederii în sine, să asigure participarea activă individuală şi în grup, să ofere copiilor posibilitatea exprimării libere a propriilor idei şi sentimente. Învățătorul va pune accentul pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă. Prin reluări succesive şi prin activități de învățare ce respectă caracterul concretintuitiv al școlarilor mici, elevul ajunge să se autocorecteze, pe măsură ce înțelege ceea ce învață. Curriculumul disciplinei Comunicare în limba română are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi pe cele de exprimare orală şi scrisă. Programa şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei sunt invitaţi să participe. Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Manualul de Comunicare în limba română abordează comunicarea ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris, precum şi pe cele de exprimare orală şi scrisă propunând: activităţi care contextualizează învăţarea limbii române: invitația, biletul, afișul, ziarul, revista clasei, felicitarea; activităţi specifice care abordează limba româna în funcţiune, sprijinind astfel copiii să înveţe că pot folosi limbajul pentru a-şi atinge anumite obiective: a căuta informaţii, a cere ceva, a-şi exprima opinia, a modifica, a influeţa comportamentul altcuiva, a exprima emoţii, a întări sau a rupe o relaţie; modalități de abordare a unor conţinuturi prin care copiii înţeleg că pot rezolva anumite probleme, situaţii cu ajutorul cuvintelor, limbajului şi devin conştienţi de consecinţele utilizării acestora prin teme cum sunt: comunicarea politicoasă; formulele de adresare; calitatea mesajului, cuvintele, tonul folosit; cantitatea, cât de mult sau de puţin comunică mesajul; manierele frumoase în care este exprimat mesajul; activităţi de învăţare care presupun interacţiunea cu un adult sau cu alţi copii: citește cu un coleg sau cu o colegă; ascultă pe colegul sau colega ta; împărtăşeşte impresii de lectură; propune o carte la Colţul cititorului; prezintă cartea, povestea, lucrarea ta, proiectul tău; situaţii de învăţare prin care copiii să se gândească la cuvinte şi la rolul lor în comunicare, activităţi prin care copiii să înţeleagă faptul că pentru a atinge anumite scopuri trebuie să-şi monitorizeze cuvintele, vorbirea proprie, adică

6

Ghidul învățătorului

metacomunicarea: descoperă sensul unor metafore; înţeleg anumite glume; observă şi analizează comportamentele şi modul de exprimare a participanţilor la întâmplările prezentate în text; activităţi care au în vedere modelul social al învăţării, cum sunt proiectele care dau copiilor ocazia să creeze ei înşişi producţii literare prin imitarea celor elaborate de adulţi sau copii mai mari: Cartea, Personajele, Proiect de vacanţă, Ziarul clasei. Disciplina Matematică şi explorarea mediului are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent în clasele I şi a II-a din învăţământul primar. Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor elemente de ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe sunt următoarele: o învăţare holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere; contextualizarea învăţării prin referire la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate; armonizarea celor două domenii: matematică şi ştiinţe permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor. Manualele de Comunicare în limba română și Matematică și explorarea mediului pentru clasa I transpun în practică noua viziune a programei, centrarea pe competenţe. Abordarea acestui model de proiectare curriculară vizează dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. La baza elaborării acestui model stau noile achiziţii din domeniul psihologiei copilului şi a învăţării şi anume: abordarea globală a personalităţii copilului, luarea în considerare a ceea ce are specific fiecare copil, ca personalitate unică, ceea ce are ca implicaţie practică învăţarea centrată pe elev, personalizarea demersului didactic, respectarea particularităţilor vârstei; rolul contextului în care are loc învăţarea şi al varietăţii situaţiilor de învăţare în care este implicat elevul, consecinţa practică fiind învăţarea activă. Din această perspectivă, manualele susţin orientarea demersului cadrului didactic în direcția dezvoltării competenţelor proprii disciplinei prin atenţia acordată evidenţierii scopului învăţării şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Manualele au în vedere faptul ca o anumită competenţă, ansamblu structurat de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, se dezvoltă progresiv, iar existenţa ei în comportament se traduce prin rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Manuale Intuitext clasa a II-a

7

3. ADECVAREA METODELOR LA PROFILUL DE VÂRSTĂ AL COPILULUI CU CINE ȘI CUM LUCREZ? 3.1. Profilul copilului în etapa achizițiilor fundamentale Gândirea este dominată de concret fiind specifică vârstelor între 6/7— 10/11 ani și se caracterizează prin următoarele aspecte: percepţia lucrurilor rămâne încă globală, „văzul lor se opreşte asupra întregului nedescompus”; lipseşte dubla mişcare rapidă de disociere-recompunere; comparaţia reuşeşte pe contraste mari, nu sunt sesizate stările intermediare; domină operaţiile concrete, legate de acţiuni obiectuale; apare ideea de invarianţă, de conservare ( a cantităţii, volumului, masei etc.); apare reversibilitatea sub forma inversiunii şi compensării; creşte puterea de a face o deducţie imediată; poate efectua anumite raţionamente de tipul dacă, atunci, cu condiţia să se sprijine pe obiecte concrete sau exemple; nu depăşeşte concretul imediat decât din aproape în aproape, extinderi limitate, asociaţii locale; nu întrevede alternative posibile, catalogul posibilului se suprapune datelor concrete, nemijlocite; se dezvoltă raţionamentul progresiv, de la cauză la efect, de la condiţii la consecinţe. La nivelul comunicării sunt vizibile transformările care se produc în dezvoltarea limbajului şcolarului mic. Există păreri ale specialiştilor care susţin că limbajul este unul dintre cele mai accentuate fenomene care îi diferenţiază pe copii în această etapă. Mediul din care provin copiii şi capacităţile de înţelegere imprimă un anumit ritm de dezvoltare a limbajului. Diferenţele sunt mai evidente la nivelul exprimării, al foneticii şi al structurii lexicale. Copiii reţin mai uşor forme, culori, întâmplări, decât definiţii, explicaţii. De asemenea, reţin cuvinte, nu idei, pun pe acelaşi plan aspecte importante şi detalii. Gândirea nu este destul de suplă. Se observă adesea că elevii transferă un procedeu de rezolvare a unei sarcini şi la rezolvarea alteia, unde nu este adecvat. Le este mai uşor să lucreze sub îndrumarea cadrului didactic ori să aplice un şablon însuşit, decât să efectueze independent o temă. După ce învăţătorul a dat unele exemple şi solicită elevilor să formuleze altele ei folosesc aceleaşi scheme sau acelaşi material. Numărul reprezentărilor şi noţiunilor creşte de la o clasă la alta şi vizează aspecte din ce în ce mai variate ale realităţii. Până la intrarea în şcoală, limba a fost asimilată în practica nemijlocită a vorbirii. În şcoală însă, studiul ei devine organizat, sistematic. Copilului i se cere să folosească corect cuvintele, să-şi formuleze clar ideile, ceea ce duce la dezvoltarea limbajului său.

8

Ghidul învățătorului

Alfabetizarea mărginită la descifrarea literelor şi cuvintelor nu foloseşte decât la transmiterea unor informaţii elementare. Competențele de lectură sunt dovedite de către cei care pot include în sistemul lor de cunoaştere un complex de idei, convingeri, sentimente, care înțeleg semnificațiile, sensurile. Lectura, analiza textelor citite, explicarea cuvintelor pe care copiii nu le cunosc încă, a unor expresii noi, povestirea și repovestirea celor citite, creaţiile copiilor, constituie mijloacele de îmbogăţire a vocabularului şi de perfecţionare a exprimării. A-i învăţa pe copii să înveţe se poate realiza, în primul rând, învăţându-i să citească. Principalele aspecte ce definesc profilul copilului în etapa achizițiilor fundamentale pot fi structurate după cum urmează:

Dezvoltarea cognitivă: îşi consolidează operaţiile concrete; învaţă din greşeli; încep să-şi conştientizeze capacităţile într-o anumită sferă de acţiune; sunt interesaţi atât de procesul, cât şi de produsul muncii şcolare; consideră la fel de importantă evaluarea rezultatelor muncii de către colegi ca aceea făcută de cadrul didactic; îşi organizează bine munca, însă uneori sunt dezordonaţi; au nevoie de ajutorul adultului pentru a găsi strategii de organizare a datelor în rezolvarea unor probleme de matematică; manifestă un interes crescând pentru clasificări, reguli, strategii; sunt captivați de activităţile manuale.

Dezvoltarea fizică: sunt sprinteni, plini de energie; lucrează în grabă, suntharnici, adesea îşi supraestimează capacităţile; au nevoie să se destindă fizic; sunt puţin stângaci; anvergura atenţiei este limitată; acuitatea vizuală proximală şi distală este puternică; se concentrează asupra scrisului cursiv, de mână; controlul asupra instrumentului de scris este mai mare. - rezolvă teme tot mai complexe, dar nu foarte lungi

Manuale Intuitext clasa a II-a

9

Dezvoltarea socială: sunt sociabili, spirituali, le place să coopereze cu ceilalţi; încearcă adesea să facă mai mult decât pot; preferă acelaşi gen de activităţi; nu le plac limitările şi îngrădirile; îşi lărgesc cercul de prieteni tot mai mult.

Dezvoltarea comportamentului: au reacţii pozitive în cadrul organizării proiectelor de grup; abordează idei legate de corectitudine; au un simţ crescând al responsabilităţii, dar acţiunile nu sunt întotdeauna încununate de succes; succesul în doze mici le dezvoltă încrederea; au o atitudine pozitivă faţă de dezbaterea unor probleme legate de cinste, dreptate.

Dezvoltarea limbajului: sunt comunicativi; sunt plin de idei; sunt buni ascultători; nu-şi pot reaminti întotdeauna ceea ce s-a spus; exagerează uneori; îşi extind vocabularul rapid.

3.2. Metode de învăţare activă 3.2.1 Activitatea dirijată de lectură ( ADL) Activitatea dirijată de lectură este o strategie care ghidează citirea în gând, urmată de întrebări de comprehensiune (Gunning, 2000). Învăţătorul adresează o întrebare, iar elevii citesc textul pentru a afla răspunsul. Apoi discută răspunsul cu grupul. Metoda se centrează pe predarea comprehensiunii, nu a pronunţiei. Poate fi folosită atât cu texte narative cât şi cu texte informaţionale.

10

Ghidul învățătorului

Ce urmăreşte ADL? să sprijine comprehensiunea cu întrebări care precedă cititul în gând, formulând un scop pentru citire; să dezvolte capacitatea elevului de a răspunde la întrebări de ordin superior; să sublinieze predicţia/anticiparea ca un aspect important al citirii în care copiii folosesc cunoştinţele lor existente şi gândirea critică pentru a genera noi cunoştinţe şi idei; să introducă elemente de literatură cum ar fi structura acţiunii şi caracterizările; să ofere un model copiilor, astfel încât să poată citi mai multe texte, singuri, independent. Paşii metodei: În timpul anticipării/evocării: îi pregătim pe elevi să se gândească la subiect folosind una din metodele pentru această fază. Trecerea rapidă prin text: pentru aceasta, arătăm elevilor coperta şi citim titlul cărţii; discutăm pentru a afla ce ştiu deja elevii despre subiectul care va fi abordat în text şi pentru a-i încuraja să-şi formuleze întrebări despre cele ce vor fi citite.

3.2.2 Termeni în avans Se aleg 6-10 cuvinte din textul pe care elevii urmează să-l citească. Li se solicită elevilor să anticipeze ce vor citi, pe baza unor termeni, după care li se cere să creeze un scurt text cu ajutorul acelor termeni dați. La finalul lecției, elevii compară ceea ce au citit cu ceea ce au creat ei pe baza cuvintelor date, descoperă asemănări sau deosebiri în ceea ce privește modul în care au fost puse în relație cuvintele cheie date la început. 3.2.3 Metoda predicțiilor (Activitate dirijată de lectură şi gândire - ADLG şi activitate dirijată de ascultare şi gândire - ADAG) Se pregătesc copii ale textului pe care urmează să îl citească elevii. Se vor marca pe text patru sau cinci puncte unde se vor opri. Punctele de oprire se vor stabili astfel încât să coincidă cu momente de suspans din poveste. Li se va explica elevilor că vor citi povestea pe fragmente și că, atunci când citesc, este important să nu depăşească punctele de oprire. Înainte de citirea unui fragment, elevii vor face predicții şi vor explica de ce anticipează în acel mod. Vor citi fragmentul și vor verifica dacă predicția se confirmă. Învățătorul poate face un tabel de tipul celui de mai jos, în care să noteze predicțiile copiilor; la vârste mai mari, pot face chiar copiii tabelul predicțiilor.

Manuale Intuitext clasa a II-a

11

Tabelul predicţiilor: Ce credeţi că se va întâmpla?

De ce credeţi asta?

Ce s-a întâmplat, de fapt?

După citirea titlului După parcurgerea primului fragment După parcurgerea celui de-al doilea fragment Înainte de a citi până la sfârşit Elevii vor citi mai întâi titlul și vor analiza imaginea, apoi vor face predicții. Acestea vor fi notate de cadrul didactic în spaţiul acordat pentru „Ce credeţi că se va întâmpla? Elevii vor motiva de ce gândesc așa, iar motivele lor se vor nota în coloana De ce?. Elevii vor citi până la primul punct de oprire şi, când ajung acolo, se vor întoarce şi vor compara ce au citit cu predicţia pe care au făcut-o anterior, iar apoi vor spune ce s-a întâmplat de fapt. Ideile lor vor fi notate de cadrul didactic în spațiul „Ce s-a întâmplat?”. Se analizează predicțiile și se identifică cele care se adeveresc până la acel moment. Elevii prezic ce cred ei că se va întâmpla în următoarea parte din text și fac noi predicții prezentând și motivul care a determinat respectiva predicție. În final, ei trebuie să compare ultima predicţie cu ce s-a întâmplat, de fapt, în poveste şi să comunice constatările lor despre ce s-a întâmplat, pentru a fi în în spaţiul alocat din tabel. Învățătorul va verifica dacă predicțiile sunt rezultatul unor conexiuni pe care le fac copiii pe baza celor citite sau sunt spuse fără nicio justificare. 3.2.4 Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat (un elev, individual; grupuri mici, întreaga clasă) Se împarte tabla în trei coloane mari, notate „ŞTIU”,,VREAU SĂ ŞTIU” şi ,,AM ÎNVĂŢAT”. Elevii vor face la fel în caietele lor. ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Se prezintă subiectul, iar elevii sunt invitați să spună ce ştiu sau cred că ştiu despre subiect. Se discută până când se detaşează un set de elemente esenţiale, de care elevii sunt suficient de siguri. Se notează în coloana „ŞTIU” de pe tablă, iar elevii vor face la fel în caietele lor. Vor apărea şi puncte neclare, care se pot nota în zona „VREAU SĂ ŞTIU”. Elevii vor fi sprijiniți să formuleze întrebări asupra punctelor neclare. Acestea pot apărea din discuţii asupra detaliilor controversate sau din categoriile de cunoaştere care le stârnesc curiozitatea.

12

Ghidul învățătorului

Elevii vor fi invitați să se gândească la lucruri pe care ar fi curioşi să le afle şi care au legătură cu subiectul, şi vor fi notate în coloana „VREAU SĂ ŞTIU”. Cadrul didactic recitește întrebările care au apărut şi indică elevilor pasajul în care vor găsi răspuns la unele dintre acestea. După ce termină de citit, se abordează coloana „CE AM ÎNVĂŢAT?”. Elevii vor nota pe caietele lor lucrurile cele mai importante pe care le-au aflat, aliniind răspunsurile cu întrebările iniţiale şi notând celelalte informaţii (cunoştinţe la care nu se aşteptau) în josul coloanei. Elevii vor prezenta întregii clase ideile din coloana „AM ÎNVĂŢAT” din caietele lor, iar cadrul didactic le va nota pe tablă. Se va compara ceea ce elevii au considerat că știau, cu ceea ce au aflat și vor bifa toate informațiile care s-au dovedit a fi corecte după parcurgerea textului. Pentru informațiile considerate de elevi ca fiind știute și negăsite în textul citit, li se poate sugera să caute individual sau în grup; învățătorul va recomanda elevilor sursele de informare. Vor verifica dacă au găsit răspunsurile pentru întrebările din rubrica VREAU SĂ ȘTIU. În situația în care nu au identificat răspunsurile în textul citit, activitatea de căutare a acelor răspunsuri poate continua; învățătorul va recomanda elevilor sursele de informare. Întrebările rămase fără răspuns, pot duce la un nou ciclu ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT şi alte studii sau cadrul didactic le va indica elevilor sursa din care pot afla răspunsurile (enciclopedii, dicționare, cărți, internet etc.). SVI este o metodă de dezvoltare a comprehensiunii şi de lectură activă a unui text informaţional/ştiinţific. Metoda poate fi folosită atunci când elevii se pregătesc să citească un text şi să-l discute sau poate ghida învăţarea extinsă pe mai multe zile.

3.2.5 Predarea reciprocă Predarea reciprocă este o formă de învăţare prin cooperare în care – pe lângă practica celor patru strategii de lectură de bază: predicţia, interogarea, clarificarea şi rezumatul – elevii învaţă despre interdependenţa pozitivă şi dezvoltă abilităţi interpersonale. Se poate folosi la orice grupă de vârstă în cadrul disciplinelor din aria curriculară a ştiinţelor. Sub supravegherea învăţătorului, elevii conduc pe rând discuţiile despre paragrafele succesive ale textului ştiinţific de studiat. Într-un fel, elevii devin ucenici cognitivi, deoarece folosesc cadrul didactic drept model, dar preiau din ce în ce mai mult responsabilitatea pentru ceea ce învaţă şi pentru implementarea strategiei de predare reciprocă. Elevii vor fi informați că trebuie să preia rolul de profesor, de conducător al discuţiilor. Se explică strategiile de bază: predicţia, interogarea, clarificarea şi rezumatul. Se oferă un model şi ocazii pentru a practica acest tip de exerciţiu. Metoda dă cele mai

Manuale Intuitext clasa a II-a

13

bune rezultate, dacă se fac demonstraţii cu un grup pentru a le arăta cum trebuie conduse discuţiile înainte de a le oferi lor acest rol. Elevii vor fi împărțiți în perechi sau grupuri de 3. Fiecare elev primește copii ale textului. Textele vor fi împărțite de cadrul didactic în pasaje logice sau pe paragrafe. Toţi elevii citesc primul pasaj în linişte. După ce au citit pasajul, primul elev din grup care joacă rolul de profesor: 1) rezumă ceea ce s-a citit; 2) se gândeşte la o întrebare pe marginea textului şi le cere altor elevi să răspundă; 3) clarifică problemele sau conduce discuţii, pentru a clarifica problemele pe care le pun alţi elevi; 4) anticipează ceea ce se va scrie în pasajul următor. Elevii citesc următorul pasaj. Următorul elev din grup/pereche preia rolul de învăţător şi reia etapele descrise mai sus. 3.2.6 Procedeul recăutării (individual; întreaga clasă) Procedeul recăutării este o activitate pe care o pot folosi elevii când citesc în perechi un text care este mai dificil de înţeles. Pașii metodei sunt: Elevii vor lucra în perechi; Cadrul didactic le va distribui elevilor textul de citit; Unul dintre elevi citeşte primul paragraf cu voce tare; Al doilea adresează o întrebare despre cele incluse în text. Partenerul va trebui să încerce să răspundă la întrebare. Ambii ar trebui să cadă de acord că răspunsul dat e corect; Se schimbă rolurile. Acum, cel care a pus întrebarea va citi paragraful următor. Celălalt va adresa întrebarea; Cadrul didactic va modera activitatea. Întrebările bune: cer informaţii despre ideea principală (Care este cel mai important lucru pe care autorul l-a enunţat aici?); încearcă să clarifice detalii (Ce crezi că a vrut să spună autorul prin .....? Ce are de-a face acea idee cu ideea principală?); necesită deducţii (Oare de ce funcţionează în acel fel procesul?); leagă ceea ce s-a spus cu ceea ce urmează să se spună (Ce trebuie să ştim acum? Ce crezi că ne va spune autorul în cele ce urmează?).

3.2.7 Gândiţi – lucraţi în perechi – comunicaţi (grupuri mari, întreaga clasă) Aceasta este o tehnică prin care participanţii învaţă unul de la celălalt şi încearcă să-şi exprime propriile idei într-un mediu prietenos, înainte de a le face publice.

14

Ghidul învățătorului

Etapele: Învăţătorul formulează întrebarea/ problema; Învăţătorul le solicită elevilor să gândească individual răspunsuri la întrebarea/ problema formulată; Elevii discută în perechi răspunsurile identificate; Învăţătorul monitorizează discuţiile în perechi; Fiecare pereche formulează propriile răspunsuri la întrebare/soluţii la problemă; Se reia procedeul pentru grupe formate din 2 perechi; Grupele împărtăşesc răspunsurile lor cu întreaga clasă; Profesorul întreabă elevi ce au învăţat şi concluzionează. 3.2.8 Amestecați-vă/Înghețați/Formați perechi Elevii se ridică și circulă liber prin clasă. Învățătorul spune „Înghețați!” și elevii se opresc. Profesorul spune „Formați perechi” și fiecare elev formează o pereche cu colegul cel mai apropiat de el în acel moment, așezându-se unde sunt locuri libere. Profesorul pune o întrebare și elevii discută în perechi. Procesul se repetă de mai multe ori. O variantă a metodei se realizează prin aranjarea elevilor în două cercuri concentrice cu număr egal de persoane în fiecare. Cercurile se rotesc în sensuri opuse până când cineva spune Înghețați!. Persoanele care se află față în față în acel moment formează perechile. 3.2.9 Cadranele Este o modalitate de rezumare şi sintetizare a unui conţinut informaţional prin particiaprea şi implicarea elevilor în înţelegerea lui adecvată. Această metodă poate fi folosită în etapa de reflecţie. Metoda cadranelor presupune trasarea a două axe perpendiculare, operaţiune în urma căreia rezultă patru cadrane. Elevii audiază o prelegere, o povestire sau citesc un text, apoi sunt solicitaţi să noteze anumite aspecte, de exemplu:  cadranul I: sunete auzite în prezentarea povestiri sau descrise de ideile textului;  cadranul II: sentimente generate de povestire///text  cadranul III: stabilirea unei legături între conţinutul povestirii///textului pe de o parte şi cunoştinţele şi experienţa lor de viaţă pe de altă parte;  cadranul IV: morala, învăţătura, mesajul transmis de conţinutul de idei prezentat Elevii pot găsi un titlu potrivit pentru ceea ce au de audiat sau de citit. 3.2.10 Diagrama Venn Este formată din două cercuri mari care se suprapun parțial. Ea poate fi folosită pentru a arăta asemănările și diferențele între două idei sau concepte. În partea de Manuale Intuitext clasa a II-a

15

suprapunere se vor nota aspectele pe care cele două idei de comparat le au în comun, iar în secțiunile separate cele care caracterizează doar una dintre idei.

3.2.11 Cubul Cubul (Cowan și Cowan, 1980) este o strategie de predare care oferă posibilitatea studierii unei teme din perspective diferite. Această strategie presupune utilizarea unui cub care are diferite instrucțiuni notate pe fiecare față, care pot fi folosite pentru activități de gândire sau scriere. Cubul se poate obține acoperind cu hârtie o cutie cu latura de 15-20 cm. Pe fiecare față a cubului se scrie câte una din următoarele instrucțiuni: descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează pro sau contra. Instrucțiunile pentru cele șase fețe sunt: Descrieţi. Priviţi obiectul cu atenţie (poate doar în imaginaţie) şi descrieţi cu atenţie ceea ce vedeţi, inclusiv culori, forme, mărimi. Comparaţi. Cu ce seamănă? Cu ce nu seamănă? Asociaţi. La ce vă face să vă gândiţi? Ce vă inspiră? Pot fi lucruri asemănătoare sau lucruri diferite? Analizaţi. Spuneţi cum este făcut, din ce, ce părţi conţine. Aplicaţi. Cm poate fi utilizat? La ce anume folosește? Argumentaţi pro sau contra. Adoptați un punct de vedere. Folosiţi orice fel de argumente logice pentru a pleda în favoarea sau împotriva unei idei legate de concept/ obiect. 3.2.12 Jurnalul cu dublă intrare Jurnalul cu dublă intrare (Berthoff, 1981) este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text și propria lor curiozitate și experiență. Acest jurnal este deosebit de util în situații în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei. Pentru a realiza un asemenea jurnal, participanții trebuie să noteze un fragment din text care i-a surprins foarte tare (le-a amintit de ceva din propria experiență, i-a intrigat, nu au fost de acord cu el). În partea dreaptă scriu un comentariu despre fragment: ce i-a facut să-l noteze; la ce i-a făcut să se gândească?, de ce i-a intrigat?. Pe măsură ce citesc, elevii se opresc din lectură și notează în jurnal. 3.2.13 Turul galeriei Turul galeriei este o metodă de învăţare prin cooperare ce îi încurajează pe elevi să-şi exprime opiniile proprii. Produsele realizate de copii sunt expuse ca într-o galerie,

16

Ghidul învățătorului

prezentate şi susţinute de secretarul grupului, urmând să fie evaluate şi discutate de către toţi elevii, indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi. Paşii metodei: Elevii sunt împărţiţi pe grupuri de câte 4-5 membri, în funcţie de numărul elevilor din clasă; Cadrul didactic prezintă elevilor tema şi sarcina de lucru; Fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilită în prealabil; Produsele sunt expuse pe pereţii clasei; Secretarul grupului prezintă în faţa tuturor elevilor produsul realizat; Analizarea tuturor lucrărilor; După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează produsele prin comparaţie cu celelalte. „Turul galeriei” urmăreşte exprimarea unor puncte de vedere personale referitoare la tema pusă în discuţie. Elevii trebuie învăţaţi să asculte, să înţeleagă şi să accepte sau să respingă ideile celorlalţi prin demonstrarea valabilităţii celor susţinute. Prin utilizarea acestei metode, se stimulează creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală; se dezvoltă capacităţile sociale ale participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt. 3.2.14 Ciorchinele Ciorchinele este o metodă de brainstorming nelineară. Este utilizat pentru a stimula gândirea înainte de a studia mai temeinic un anumit subiect. Mai poate fi folosit ca mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalitate de a construi asociaţii noi sau de a reprezenta noi sensuri. Este o strategie de găsire a căii de acces la propriile cunoştinţe, înţelegeri sau convingeri legate de o anume temă. Fiind o activitate de scriere, mai serveşte şi la a-l informa pe scriitor despre anumite cunoştinţe sau conexiuni pe care acesta nu era conştient că le are în minte. Etapele realizării unui ciorchine sunt simple şi uşor de reţinut: Scrieţi un cuvânt sau o propoziţie-nucleu în mijlocul unei pagini sau tabel; Cereți elevilor să spună cuvinte sau sintagme care le vin în minte legate de tema respectivă; Scrieți toate ideile elevilor și, pe măsură ce scrieţi, începeţi să trageţi linii între ideile care se leagă în vreun fel. Există câteva reguli de bază care trebuie respectate: 1. Scrieţi tot ce vă trece prin minte. Nu faceţi judecăţi în legătura cu ideile, notaţile doar pe hârtie/tablă; 2. Nu vă opriţi din scris până n-a trecut destul timp, astfel încât să poată ieşi la lumină toate ideile. Dacă ideile refuză să vină, zăboviţi asupra hârtiei şi până la urmă vor apărea; 3. Lăsaţi să apară cât mai multe conexiuni. Nu limitaţi nici numărul ideilor, nici fluxul conexiunilor.

Manuale Intuitext clasa a II-a

17

3.3.

Evaluarea centrată pe competențe

Pedagogia pentru competenţe provoacă dezbateri pe probleme ale educației actuale. Cunoştinţele, produse ale învăţării, sunt valoroase, dar nu ca simple informaţii, ci împreună cu anumite capacităţi şi abilităţi, evidente în rezolvări de probleme, în situații diverse de viață. Abordarea învățării din perspectiva învățării centrate pe competențe se bazează pe: integrarea învăţării de informaţii în formarea de competenţe; înlocuirea învăţării prin ascultare cu învăţarea prin acţiune, activă şi interactivă, bazată pe implicarea şi responsabilizarea celui educat; înlocuirea învăţării de a fi docil cu învăţarea interactivă, rezolvarea de probleme şi participarea socială; valorificarea experienţelor elevilor în procesul de învăţare etc. O competenţă se poate manifesta printr-una din cele trei componente (cunoştinţe, deprinderi, atitudini – adică ce ştie, poate şi vrea să facă elevul) sau se poate apropria mai mult de una dintre acestea, în funcţie de importanţa acelei componente în îndeplinirea unei sarcini: a şti = informaţii, cunoştinte; a face = deprinderi, aplicare a cunoştinţelor; a fi, a deveni = atitudini, valori în relaţie cu/raportate la problematica vizată. O competenţă este mai aproape de capacităţi pe care le depăşeşte însă în complexitate şi forţă. Jean Cardinet propune o distincţie între capacitate şi competenţă, plasând capacitate între ,,a şti să spui” şi „a şti să faci”, iar compețetele între „a şti să faci” şi „a şti să fii”, chiar „a şti să fii” şi „a şti să devii” . Activităţile de predare, învăţare şi evaluare, tehnicile şi instrumentele de evaluare trebuie gândite şi construite în funcţie de competenţele care trebuie formate la elevi. A evalua o competenţă înseamnă, în primul rând, a determina în detaliu ansamblul componentelor sale care permit ca ea să fie „înţeleasă” de către evaluator. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Având în vedere un curriculum centrat pe competențe, se recomandă utilizarea, cu prioritate, a metodelor moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, autoevaluarea, portofoliul, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între copii. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Evaluarea formativă se întrepătrunde cu învăţarea, sunt acţiuni care se pot realiza în acelaşi timp, fără a fi nevoie de precizarea altor sarcini de rezolvat de către elevi, pentru a putea fi evaluaţi. Elevilor trebuie să li se dea posibilitatea să discute şi să verifice ce au înţeles, să dea colegilor, să li se dea răspunsuri pentru clarificarea nelămuririlor, pentru ca reglarea să se poată face, pe cât posibil, chiar în cadrul lecţiei respective.

18

Ghidul învățătorului

Având în vedere că învăţarea se întrepătrunde cu evaluarea formativă, câteva modalităţi simple de evaluare ce se pot utiliza pe parcursul lecţiei, după rezolvarea sarcinilor de învăţare sunt: Tehnica „Fără mâini ridicate” - când se aşteaptă răspunsuri la anumite întrebări/solicitări ale cadrului didactic. Se lasă elevilor timp de gândire, apoi pot discuta în perechi sau în grupuri mici. Odată cu solicitarea răspunsului, atenţia se poate muta către anumiţi elevi, oferindu-se şi celor timizi, tăcuţi sau neîncrezători în forţele proprii posibilitatea de a se exprima. „Metoda semaforului” - pentru stabilirea modului în care elevii înţeleg un nou concept sau sarcină de lucru. Se pune la dispoziţia lor un set de trei cartonaşe colorate în luminile semaforului, iar la solicitarea cadrului didactic ei ridică un cartonaş corespunzător: verde dacă înţeleg, galben dacă nu sunt siguri şi roşu dacă nu înţeleg. Se poate relua secvenţa sau pot fi solicitaţi cei care au ridicat cartonaşul verde să furnizeze explicaţii colegilor, eventual într-o activitate pe grupuri mici ce să aibă în acelaşi grup elevi ce au ridicat cele trei tipuri de cartonaşe. Folosind în acest mod învăţarea prin cooperare cadrul didactic oferă posibilitatea elevilor de a se implica activ în procesul de învăţare, de a ajunge singuri la soluţii, intervenind cu indicaţii când acestea sunt solicitate sau când constată că un anumit grup nu avansează în activitate sau abordarea este greşită. Tehnica „răspunsului la minut” sau a răspunsului scurt, la întrebări precise, clare, ce se adresează fiecărui elev, convenind cu elevii că răspunsurile la aceste întrebări nu se comentează sau corectează, permiţând cadrului didactic să sesizeze ce parte din lecţie/temă trebuie reluată sau clarificată. Evident, evaluarea formativă poate fi realizată şi la încheierea unei activităţi de învăţare sau la final de lecţie, prilej cu care profesorul poate evalua atât conţinutul însuşit de elev, cât şi modalitatea în care a fost însuşit. Pentru evaluarea conţinutului ar putea propune alte experienţe de învăţare, prin formulare de întrebări de nivel superior (analiză, sinteză, evaluare) în scopul evaluării gradului de înţelegere al conţinutului, nivelului de formare al deprinderilor de utilizare a conţinutului. Învăţarea prin cooperare are loc atunci când elevii lucrează împreună, uneori în perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva una şi aceeaşi problemă, pentru a explora o temă nouă sau a crea idei noi, combinaţii noi sau chiar inovaţii autentice. Experienţa demonstrează că rezultatele învăţării sunt mai bune atunci când învăţarea se desfăşoară prin cooperare. Întrebările pe care cadrul didactic și le poate pune când elevii învaţă în grup ar putea fi următoarele: Ce dovezi voi avea că elevii au învăţat ceva din conţinutul lecţiei? Ce dovezi voi avea că elevii au învăţat să utilizeze în mod adecvat anumite procese de gândire şi învăţare? Ce procese de gândire mă aştept să desfăşoare elevii? Cum voi şti că le desfăşoară bine? Ce strategii de învăţare şi ce procese de grup mă aştept să observ la elevi? De unde ştiu că le folosesc în mod adecvat?

Manuale Intuitext clasa a II-a

19

Fiecare activitate desfăşurată în grup trebuie evaluată atât pe parcursul lecţiei, cât şi la final. La finalul lecţiei, învățătorul poate aloca timpul necesar pentru ca fiecare grup de cooperare să evalueze cât de eficient au colaborat membrii săi. Învățătorul poate să indice acţiunile individuale care s-au dovedit eficiente sau ineficiente pentru realizarea sarcinilor de grup şi să ia decizii cu privire la comportamentele care ar trebui încurajate şi promovate în acţiunile viitoare, precum şi cu privire la acelea care trebuie schimbate. Elevii înşişi ar putea să enumere aspectele pozitive ale activităţii grupului, dar şi pe acelea care necesită a fi îmbunătăţite. Grupul poate completa o fişă de automonitorizare a activităţii de grup, după care se poate discuta cu învățătorul despre planul de îmbunătăţire a activităţii grupului. Fiecare învățător îşi pune, cu siguranţă, întrebarea: Cum pot să fac evaluarea individualizată, dacă elevii lucrează împreună? Iată câteva dintre soluţiile optime: Folosind metoda observării sistematice şi lista de control – verificare, ca instrument de evaluare, profesorul poate consemna existenţa sau inexistenţa unor caracteristici, comportamente elaborate pe baza unor criterii de evaluare; elevul poate fi observat atât când lucrează individual, cât şi în grup; evident că lista cuprinde şi aspecte care vizează colaborarea cu ceilalţi membri ai grupului; rezultatele obsevării nu trebuie să se regăsească doar consemnate într-o fişă, ci trebuie să sprijine îmbunătăţirea aspectelor nerealizate la un nivel acceptabil. Elevul trebuie să conştientizeze nereuşitele şi să se implice activ în procesul de schimbare. Sprijinul poate fi acordat elevului în lecţia respectivă sau în lecţiile următoare, în funcţie de gradul de complexitate al rezultatelor şcolare ce trebuie îmbunătăţite. Instrumentele de observare a comportamentului elevului şi de analiză a produselor învăţării pot fi:  grile de evaluare;  fişe de observare;  liste de control – verificare;  scări descriptive (descriptori de performanţă). Este recomandat ca grupurile să îşi păstreze componenţa o anumită perioadă de timp, ceea ce produce efecte pozitive asupra rezultatelor învăţării şi permite o bună monitorizare a activităţii fiecărui elev, dar şi a întregului grup. Pentru evaluarea capacităţii de utilizare a unor concepte, noţiuni, pot fi utilizate diagrame în care învățătorul poate consemna că elevul a utilizat informaţia. Astfel, se observă, cu uşurinţă, care sunt elevii ce trebuie sprijiniţi în procesul de învăţare, în scopul ameliorării rezultatelor învăţării. Exemplul nr. 1: Diagramă pentru monitorizarea utilizării informaţiei de către elevi Nr. Numele şi prenumele Utilizarea Utilizarea Utilizarea crt. elevului informației A informației B informației C 1 Popescu M. DA DA NU 2 … n Spre finalul lecţiei, cadrele didactice pot realiza o evaluare curentă ce vizează conţinutul însuşit de elevi, precum şi deprinderile de aplicare a conţinutului prin:  câteva întrebări de nivel superior: analitice, sintetice, evaluative;  rezolvare de probleme;  dezbaterea unei idei etc.

20

Ghidul învățătorului

În activități informale sau nonformale elevii pot fi observați pentru a se evalua atitudinea acestora. Evaluarea complementară: a. Observarea sistematică a comportamentului elevului este un produs al interacţiunii cadru didactic – elev şi oferă cadrului didactic posibilitatea de a evalua: concepte şi capacităţi: organizarea şi interpretarea datelor, selectarea şi organizarea corespunzătoare a instrumentelor de lucru, descrierea şi generalizarea unor procedee, tehnici, relaţii, utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva, identificarea relaţiilor, utilizarea calculatorului în situaţii corespunzătoare. atitudinea elevilor faţă de sarcina dată: concentrarea asupra sarcinii de rezolvat, implicarea activă în rezolvarea sarcinii, punerea unor întrebări pertinente profesorului, completarea/îndeplinirea sarcinii, revizuirea metodelor utilizate şi a rezultatelor. comunicarea: discutarea sarcinii cu învățătorul în vederea înţelegerii acesteia. Avantajul constă în surprinderea fenomenelor psihopedagogice în ritmul şi în modul lor natural de manifestare. Dezavantajul se referă la consumul mare de timp, la faptul că oferă un nivel scăzut de obiectivitate, fapt ce face necesară completarea datelor obţinute cu ajutorul acestei metode cu date obţinute prin alte metode. Pentru realizarea observaţiei sistematice, se pot folosi instrumente simple: fişa de evaluare (calitativă); scara de clasificare; lista de control/verificare. Exemplul nr. 2: Grilă de evaluare a comportamentului de receptor Perioada de observare: ........................................ Scara de evaluare/Elevii observaţi Aspecte evaluate prin observare Întotdeauna Frecvent Ocazional, cu sistematică sprijin Este atent la mesajele formulate de Radu: 16.X; 20.X; învăţător/colegi. 3.XI Execută cerinţele formulate oral. Ana: 12.X; 27.X; Formulează răspunsuri adecvate la întrebările orale ce i se adresează. Semnalează, prin mimică, gesturi sau verbal, neînţelegerea mesajului oral ascultat. Sesizează corectitudinea sau incorectitudinea enunţurilor orale ascultate. Sesizează, după auz, cuvintele necunoscute din mesajele orale ascultate. Manifestă interes faţă de partenerul de dialog (îl priveşte în faţă, îl ascultă cu atenţie, cu răbdare, cu toleranţă). Manuale Intuitext clasa a II-a

21

Exemplul nr. 3: Grilă de evaluare a atitudinii față de sarcină (listă de verificare) Comportamente observabile Da Nu A urmat instrucţiunile. A cerut ajutor atunci când a avut nevoie. A cooperat cu colegii de grup. A aşteptat să-i vină rândul pentru a utiliza materialele. A împărţit materialele cu ceilalţi. A încercat variante noi. A dus activitatea până la capăt. A pus echipamentul la locul lui după utilizare.

Exemplul nr. 4: Grilă de evaluare a atitudinii față de sarcină (scară de clasificare) Comportamente observate în timpul efectării Întotdeauna Deseori Uneori Niciodată unui experiment Identifică necesarul de instrumente efectuării unui experiment. Utilizează corect instrumentul în efectuarea experimentelor. Identifică ipotezele care vor fi verificate. Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris. Notează date, observaţii constatate în efectuarea experimentelor. Interpretează relaţiile dintre notaţiile efectuate. Desprinde concluzii în urma efectuării experimentelor.

Exemplul nr. 5: Fişă de monitorizare a activităţii de grup Parametrul monitorizat Des Uneori A înţeles sarcina de lucru înainte de Popescu A. 10X a începe să lucreze Deviază de la sarcină. Fiecare contribuie la realizarea Dinu I. 10X sarcinii Ascultă mai multe păreri înainte de a trage o concluzie. Ascultă activ în timpul discuţiilor din cadrul grupului.

22

Niciodată

Stroe C. 11X

Ghidul învățătorului

b. Portofoliul constituie nu atât o metodă distinctă de evaluare, cât un mijloc de valorizare a datelor obţinute prin evaluări realizate; are în vedere toate „produsele” elevilor şi, în acelaşi timp, progresul de la o etapă la alta. Portofoliul evidenţiază nivelul general de pregătire, rezultatele deosebite obţinute în unele domenii, dar şi rezultatele slabe în altele, interese şi aptitudini demonstrate, capacităţi formate (capacitatea de a observa şi de a manevra informaţia, metodele de lucru, capacitatea de a măsura şi de a compara rezultatele, capacitatea de a investiga şi de a analiza, capacitatea de a raţiona şi de a utiliza proceduri simple, cunoştinţe, capacitatea de a sintetiza şi de a realiza un produs), atitudini, dificultăţi întâmpinate în învăţare. De ce să utilizăm portofoliul? Practica oferă câteva răspunsuri pentru această întrebare: elevii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească, pas cu pas, propriul progres; elevii şi învățătorii pot comunica (oral sau în scris) despre calităţile, defectele şi ariile de îmbunătăţire a activităţilor; elevii, învățătorii şi părinţii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza, despre atitudinea faţă de o disciplină şi despre progresul care poate fi făcut în viitor; factorii de decizie, având la dispoziţie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai bună asupra a ceea ce se petrece în clasă. c. Investigaţia prezintă avantajul de a fi un veritabil instrument de analiză şi apreciere a cunoştinţelor, capacităţilor şi personalităţii elevilor. Este o activitate de tip practic, dar care include şi o latură de evaluare a activităţii de grup///individuale. Este concepută pe durata unei ore de curs. Elevul primeşte o sarcină prin instrucţiuni specifice care vizează o gamă largă de cunoştinţe şi capacităţi pe care elevul trebuie să le aplice creativ, în situaţii de învăţare noi sau nu foarte asemănătoare cu cele anterioare. Ea contribuie la dezvoltarea capacităţilor de ordin aplicativ ale elevilor, mai ales în cazul rezolvării de probleme, al dezvoltării capacităţilor de argumentare etc. Evaluarea investigaţiei se realizează holisitc, evidenţiindu-se următoarele aspecte: strategia de rezolvare; aplicarea cunoştinţelor; corectitudinea înregistrării datelor; abilitarea elevilor în prezentarea observaţiilor şi a rezultatelor obţinute; produsele realizate; atitudinea elevilor în faţa sarcinii; dezvoltarea unor deprinderi de lucru individuale şi de grup. d. Proiectul reprezintă o metodă complexă de evaluare care plasează elevul într-o situaţie autentică de cercetare şi acţiune, facilitează achiziţionarea unor metode de muncă specifice, tehnici de elaborare şi de execuţie a unor lucrări ştiinţifice, practice, stimulează creativitatea, cultivă gândirea proiectivă, încrederea în forţele proprii. Proiectul poate fi realizat ca sarcină individuală, dar realizarea de proiecte colective, pe grupe de elevi, are un mai mare impact asupra elevilor. Este importantă alcătuirea grupelor pentru realizarea proiectelor; indiferent de criteriul aplicat, membrii grupelor trebuie să se simtă bine împreună, să realizeze că rezultatul pe care îl obţine grupul este important pentru fiecare din membrii lui.

Manuale Intuitext clasa a II-a

23

Cum se stabileşte tema proiectului? Prioritare sunt: interesul elevilor; existenţa resurselor de care elevii au nevoie. De ce să utilizaţi proiectul? Este folositor atunci când iniţiativa şi creativitatea trebuie să fie testate sau stimulate. Poate furniza feed-back asupra unei game largi a deprinderilor (ex. culegerea de date, analiza, prezentarea) şi de asemenea, asupra unor calităţi personale (ex. deprinderea de a lucra individual şi în grup, încrederea în sine, atitudinea, abilitatea de a comunica în scris etc.) Care sunt paşii în derularea unui proiect? 1) alegerea temei; 2) stabilirea obiectivelor; 3) planificarea activităţilor:  distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului (în cazul unui proiect care se realizează în grup);  identificarea surselor de informare;  stabilirea şi procurarea resurselor (materialelor) necesare;  stabilirea unui calendar al desfăşurării activităţilor (analiza şi distribuirea realistă a timpului necesar);  alegerea metodelor ce vor fi folosite. 4) cercetarea sau investigarea propriu-zisă (care se derulează, de regulă, pe o perioadă mai mare de timp); 5) realizarea produselor finale (dispozitive, aparate, articole etc.); 6) prezentarea rezultatelor şi valorificarea produsului proiectului (publicare, afişare, includerea în portofoliu etc.); 7) evaluarea cercetării/activităţilor derulate (individual sau în grup, de către cadrul didactic sau de către potenţiali beneficiari ai proiectului/produselor realizate). Capacităţi şi competenţe care se evaluează în timpul realizării proiectului pot fi: metodele de lucru; utilizarea corespunzătoare a bibliografiei; utilizarea corespunzătoare a materialelor şi echipamentului; corectitudinea/acurateţea tehnică; generalizarea problemei; calitatea prezentării; acurateţea desenelor etc. Dimensiunile evaluării prin proiect vizează: procesul – ce a mers bine, ce nu a mers bine şi de ce; ce măsuri se pot lua pentru a se evita pe viitor aspectele nefavorabile. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire, în viitor, a factorilor de blocaj, de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru; produsul – ceea ce au acumulat elevii în termeni de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi Pentru evaluarea competenețelor vizate prin proiect, se elaborează instrumente diverse: liste de verificare, scări de clasificare, fișe de observare, care vor include

24

Ghidul învățătorului

comportamentele observabile ce trebuie evaluate cu ajutorului instrumentului respectiv. e. Autoevaluarea oferă elevilor ocazia de a-şi dezvolta autonomia deoarece ei ajung să transfere în diverse situaţii abilitatea de a evalua realizările lor, permite elevilor să îndeplinească o funcţie altădată rezervată învățătorului, iar acesta dispune astfel de mai mult timp pentru a satisface nevoile individuale ale elevilor săi; elevii dezvoltă prin practicarea autoevaluării abilităţi din ce în ce mai importante. Calitatea evaluării realizate de învățător determină capacitatea de autoevaluare a elevului. Ce întrebări îşi poate pune elevul după ce rezolvă o sarcină? Iata câteva dintre acestea: Există şi un alt mod (metodă) de a rezolva această sarcină? Am rezolvat sarcina suficient de bine? Ce ar trebui să fac în pasul următor? Ce produs, care mă reprezintă, ar trebui sa pun în portofoliu? Întregul demers evaluativ realizat prin îmbinarea metodelor tradiţionale şi alternative de evaluare dezvoltă elevului o conştientizare a funcţionării sale cognitive şi o investigare-căutare-cercetare personală (cu ajutorul învăţătorului) a mijloacelor pentru a regla propria învăţare.

Manuale Intuitext clasa a II-a

25

4. PREZENTAREA MANUALELOR DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI CE FOLOSESC? 4.1. Manualul tipărit În elaborarea manualelor Editurii Intuitext s-a avut în vedere asigurarea legăturii dintre ceea ce copilul vede, simte şi apreciază, propunerea unor cerinţe care să-i motiveze pe copii şi nu prezentarea conţinutului învăţării sub formă de lecţii ce trebuie învăţate. Am pornit de la câteva repere ale învățării de tip activ. Dintre acestea, semnificative sunt următoarele: asigurarea continuităţii între experienţa de viaţă a copilului şi programele școlare; învăţarea prin experienţă, bazată pe cunoaşterea elevului şi pe aplicarea metodelor de învăţare prin cooperare şi cercetare; lucrul în grupuri mici, ca strategie de instruire şi de formare socio-morală conform valorilor democraţiei; formarea la elevi a capacităţii de a descoperi noul conţinut şi de a adapta în situaţii noi instrumentele de care dispun, valorificate în sens inovator, deschis, autoperfectibil; lucrul direct cu obiectele în scopul dobândirii de noi experienţe şi de valorificare a vechii experienţe; plasarea copilului în condiţiile naturale ale vieţii, determinate de motivaţii şi atitudini adecvate în raport cu particularităţile psihologice (individuale şi tipologice) şi cu mediul social comunitar; învăţarea prin activităţi practice şi jocuri bazate pe cunoaşterea şi valorificarea interesului copiilor; învăţarea bazată pe proiect, ca resursă a strategiei de învăţare eficientă; asigurarea concordanţei dintre competențe, conţinuturi, metodologii, evaluare, întrun context pedagogic deschis. Informaţia ştiinţifică oferită de manualul Editurii Intuitext este selectată în funcţie de relevanţa pentru: competențele prevăzute de programele școlare; experienţa de viaţă şi interesul elevilor (sugestii de jocuri specifice vârstei copiilor: jocuri cu cartoane, cu jetoane, cu mingi, piese puzzle etc.; propuneri de proiecte pe teme de mare interes pentru copiii din clasele primare; susţinerea demersului didactic al învăţătorului prin metodologii de investigaţie, prin proiecte, prin tehnici de cooperare în grup, prin rezolvare de probleme. Manualul este pentru copii o invitaţie la învăţare într-un mod foarte activ şi plăcut, este un ghid al elevului care învaţă prin descoperire; conţine jocuri, desene adecvate vârstei copiilor, prezentate în culori atractive pentru vârsta şcolarilor mici, exerciţii şi probleme interesante, legate de preocupările copiilor. Necesitatea de a-i face pe elevi să gândească la aplicabilitatea achizițiilor dobândite, reflectă, de fapt, preocuparea de a lega teoria de practica eficientă,

26

Ghidul învățătorului

învăţământul de îndeletnicirile practice, de viaţă, ceea ce stimulează motivaţia internă a copiilor pentru învăţare. În acest sens, manualele şi auxiliarele curriculare care însoţesc manualele, conțin unele propuneri prin care se face transferul achiziţiilor dobândite, oferind elevilor: sugestii pentru realizarea unor obiecte utile în viaţa lor: jucării muzicale, calendarul naturii, jocuri cu jetoane şi puncte pentru aplicarea achizițiilor referitoare la numeraţie, a unor jocuri labirint pentru şiruri de numere naturale, realizarea de măşti pentru carnaval pornind de la textele literare ale căror personaje sunt animale, realizarea coperţilor de carte, realizarea unor litere cu valoare estetică, din carton sau materiale refolosibile pentru decorarea spațiului de învăţare, scrierea de felicitări pentru înţelegerea funcţionalităţii limbii, alcătuirea unor jocuri de tip rebus, benzi desenate care dezvoltă imaginaţia și sugerează modalităţi de petrecere a timpului liber; sugestii de jocuri în aer liber prin care se aplică deplasarea pe reţea, conform unor coduri date (şotronul); sfaturi pentru utilizarea eficientă a timpului liber: realizarea unui program de timp liber, urmărirea intervalului orar al unor emisiuni TV adresate copiilor; posibilitatea utilizării de către copii a achiziţiilor referitoare la valoare, masă, capacitate în activităţi practice desfăşurate cu părinţii, la cumpărături, pentru compararea preţurilor produselor din diverse magazine, pentru a învăţa să fie consumatori avizaţi; posibilitatea de a face investigaţii la nivelul grupului şi de a înregistra date referitoare la grup, în scopul intercunoaşterii (preferințele pentru anumite forme de relief, calendarul zilelor de naștere, exerciţii de prezentare a unui prieten sau prietene, exerciţii de grupare pe criteriul preferinţelor comune pentru acelaşi text literar sau activitate, sugestii pentru prezentarea la nivelul clasei a unor proiecte personale, oferirea unor sugestii de asigurare a vizibilităţii tuturor elevilor prin expunerea la Colţul cititorului a unor lecturi preferate). Asigurarea continuităţii între experienţa de viaţă a copilului şi cerinţele de ordin social exprimată prin conţinutul programelor şcolare este realizată prin natura specială a sarcinilor propuse elevilor, reprezentative pentru vârsta școlarilor mici: uneori punctul de plecare îl constituie jocurile pe care elevii le cunosc şi le practică în timpul liber: şotron, jocuri cu cartonaşe, jocuri cu steguleţe, cu jetoane, jocuri cu cuburi, puzzle-uri; alteori este propusă spre rezolvare o problemă de viaţă, care face parte din universul copiilor: întreceri sportive de alergări, activităţi de educaţie nonformală la care participă elevii prin programul de activităţi extraşcolare (serbări şcolare, carnaval, spectacole de circ, fotbal), colecţii de jucării sau alte obiecte , aniversări; ilustrațiile redau aspecte din viața de zi cu zi a copiilor (activități desfășurate în sala de clasă, în mediul natural – atât urban cât și rural, activități culturale – teatru, spectacole de circ) și sunt îmbogățite cu sugestii de petrecere a timpului la școală și în afara acesteia (experimente, proiecte, jocuri, întreceri sportive); informațiile și abilitățile deținute de elevi sunt valorificate în direcția realizării unor produse, dezvoltându-se noi competențe (comunicarea pașilor de urmat în realizarea unui proiect despre animale);

Manuale Intuitext clasa a II-a

27

sugestii privind relizarea unui ziar al clasei, prezentarea unor propuneri de activităţi pentru vacanţă: colecţii, Cartea Vacanţei Mari, sugestii pentru lecturi de vacanţă, diplome pentru cei dragi, afişe de prezentare a unor evenimente de interes pentru copii. În structura manualului şcolar, sunt prezentate conţinuturi care se bazează pe achiziţii anterioare din aceeaşi disciplină, precum şi de la alte discipline: educaţie plastică, abilități practice, geografie, ştiinţe, asigurându-se o legătură firească între disciplinele de învăţământ. Manualele răspund nevoilor reale ale mileniului III, aceea de apropiere a procesului educaţional de nevoile actuale ale elevilor, ale comunităţii în care aceştia trăiesc. Utilizarea acestora facilitează deplasarea accentului spre conştientizare, cooperare, gândire critică şi creativă, spre adaptabilitate şi interpretarea lumii mereu în schimbare. Prin conţinutul lor, manualele asigură dezvoltarea si valorificarea obiectivelor din punct de vedere intra-, inter-, multi- și transdisciplinar al experienţei de viaţă a elevilor. Sarcinile de învăţare propuse vizează centrarea curriculumului pe probleme ale vieţii reale, rezolvare de probleme, identificarea de soluţii. Întrebarea care orientează demersul transdisciplinar este: Cum îi putem învăţa pe elevi să devină cetăţeni mai buni?. În proiectarea manualelor, preocuparea prioritară a fost aceea de a asigura copiilor competenţele necesare în muncă pentru prezent şi pentru viitor. În acest sens, în manualul de matematică de la clasa a II-a este avansat proiectul „Iubim și îngrijim plantele”. Elevilor li se propune ca ei înşişi să facă în comunitate o campanie de promovare a protejării naturii, precum şi acţiuni de protejare a mediului înconjurător. Pornind de la ideea că activitatea de învăţare nu trebuie să se compună din experienţe de învăţare create în mod artificial, strict livreşti şi care nu prezintă interes pentru copii, manuale propun proiecte a căror tematică stimulează automotivarea învăţării sau motivarea internă a învăţării. Sunt propuse situaţii de învăţare care oferă posibilitatea unei abordări integrate a temei, consolidarea şi valorificarea tehnicilor de activitate intelectuală, stimularea iniţiativei şi a responsabilităţii, dezvoltarea structurilor cognitive şi a capacităţilor creatoare ale acestora. În scopul formării la elevi a capacităţii de colaborare, a competenţei de viaţă necesare pentru fiecare viitoare personalitate a unei societăţi democratice, manualele cuprind diverse situaţii de învăţare. Clasa se organizează în perechi sau în grupuri mici, în situaţii care uneori presupun nu numai rezolvarea cerinţei, ci şi comunicarea între elevi, interdependenţă, răspundere individuală, evaluarea eficienţei grupului. Acest aspect este pus în evidenţă prin sugestiile de proiecte prin care li se solicită elevilor să colaboreze, să comunice între ei, să se bucure împreună pentru un succes. Manualul propune elevilor parcurgerea câtorva etape: AMINTEŞTE-ŢI! OBSERVĂ! DESCOPERĂ! LUCREAZĂ! JOC!. Aceste etape pun în evidenţă faptul că manualul oferă un model de învăţare în cadrul căruia elevul construieşte şi reconstruieşte învăţarea pornind de la achiziţiile anterioare şi de la experienţa de viaţă pe care o are. Introducerea în manual a secvenţei „DESCOPERĂ!/OBSERVĂ!” îi angajează pe elevi în activitatea de învăţare prin descoperire sau redescoperire a relaţiilor, algoritmilor de calcul. Activitatea poate fi una de succes, cu condiţia ca influenţa cadrului didactic să fie

28

Ghidul învățătorului

redusă, nu de dirijare pas cu pas, ci de asigurare a condiţiilor optime în care se desfăşoară învăţarea, de oferire a unor „uşoare” sugestii doar în momentele de dezorientare ce pot fi citite pe feţele elevilor. Claritatea formulării sarcinilor propuse elevilor în baza experienţelor anterioare de învăţare şi a achiziţiilor deja dobândite, precum şi succesiunea logică a cerinţelor sunt câteva dintre condiţiile pe care manualul le oferă elevilor, astfel încât aceştia să poată finaliza o acţiune începută. Capacitatea elevului se bazează pe o pregătire anterioară solidă (cunoştinţe, strategii, deprinderi, atitudini) pe o exersare ce a creat deprinderi corespunzătoare instruirii eficiente. Acestea oferă elevului posibilitatea de a descoperi inductiv, deductiv sau analogic soluţii optime, în raport de natura raţionamentelor utilizate. Descoperirea este inductivă, spre exemplu, când elevii, analizând o serie de cazuri particulare, ajung la o regula generală care apoi este demonstrată, aşa cum se întâmplă în cazul proprietăţilor adunării/înmulțirii numerelor naturale. Pentru învăţarea elementelor de geometrie , manualul propune sarcini de învăţare a căror rezolvare este condiţionată de experienţe anterioare ale elevilor, de achiziţii pe baza cărora pot învăţa şi descoperi relaţii noi. Facilitarea transferului pe calea învăţării prin descoperire exemplifică faptul că dobândirea unui adevăr prin eforturi proprii angajează structurile intelectuale înseşi şi nu determină doar o condiţionare elementară, ci implică participare activă şi productivă la lecţiile de geometrie de către elevi. Elementele intuitive de geometrie sunt descoperite de copii în mediul înconjurător. Presarea acestora pe plastilină sau în nisip, activităţi care fac parte din preocupările copiilor şi care deseori le amintesc de construcţiile în nisip şi de observare a urmelor lăsate, facilitează elevilor descoperirea figurilor geometrice, cu sesizarea legăturii dintre corpuri geometrice şi figuri geometrice. Observaţia este o activitate perceptivă, intenţionată, orientată spre un scop, reglată prin cunoştinţe, organizată şi condusă sistematic prin intermediul sarcinilor propuse în manual elevilor. Aceasta asigură elevilor o bază intuitivă a cunoaşterii, stimulând formarea de reprezentări clare despre obiecte şi însuşirile caracteristice ale acestora, ca şi capacitatea de investigare directă sau corelaţii funcţionale. Elevii sunt invitaţi să observe imagini pentru ca apoi să identifice anumite relaţii, să compare, să descrie, să analizeze, să aplice. Perfecţionarea metodei prin implicarea cadrului didactic poate asigura saltul de la observaţia sistematică dirijată, la observaţia sistematică realizată independent de elev. Necesitatea intuiţiei se justifică prin structura psihică a copiilor care, la vârsta şcolară mică au o gândire concret-intuitivă, o gândire bogată în imagini. Copilul înţelege ceea ce percepe concret prin intermediul a cât mai multe simţuri. De aceea, abordarea învăţării în manualele Editurii Intuitext respectă principiul legăturii dintre cunoaşterea raţională şi cunoaşterea intuitivă, pornind de la concret pentru a ajunge la abstract şi de la formularea judecăţilor legate de obiectele lumii reale pentru a ajunge la formarea gândirii abstracte. Manualele propun un demers didactic prin care se trece de la observare la gândire, astfel încât elevul să poată dovedi capacitatea de a rezolva probleme pe baza reprezentărilor spaţiale şi a gândirii, fără ajutorul materialului intuitiv. Manualele nu limitează activitatea elevului la o simplă observare, ci invită la activităţi practice, la acţiuni eficiente care implică manipularea obiectelor, având în vederea că numai acest mod de lucru poate facilita învăţarea elevului prin experienţă. Manuale Intuitext clasa a II-a

29

Toate conţinuturile ştiinţifice prezentate în manuale și mesajele urilor vizuale sunt adecvate nivelului de vârstă/de dezvoltare al elevilor și specificului disciplinei şcolare, răspund capacităţilor de înţelegere, favorizând dezvoltarea intelectuală şi socială a elevilor. Evaluarea se face prin probe de evaluare elaborate la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare care conţin itemi de diverse tipuri (obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi), precum și prin metode complementare de evaluare (de tipul rezolvărilor de probleme, proiectelor, portofoliilor), care presupun un grad ridicat de aplicabilitate în viaţa de zi cu zi. CE ADUCE NOU MANUALUL DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ? Manualul are câte două personaje principale, un băiat și o fetiță, care îi însoțesc pe elevi pe tot parcursul procesului de învățare. Fiecare unitate de învățare debutează prin pagina de gardă, care îi anunță pe copii ce vor învăța să facă în unitatea de învățare respectivă. Fiecare unitate de învățare se finalizează cu pagini pentru recapitulare, evaluare, ameliorare-dezvoltare prin joc. Recapitularea de la finalul manualului este abordată transdisciplinar. Învățarea este structurată pe secțiunile: Amintește-ți! Ai înțeles textul?/Descoperă! Lucrează! Dirijarea învățării se realizează prin valorificarea achizițiilor anterioare și a experienței de viață a copiilor, prin propunerea unui demers de învățare bazat pe învățarea prin descoperire. Esențialul conținutului învățării se regăsește în rubrica REȚINE! care cuprinde și exemple relevante. Manualul conține sarcini de lucru: de grup, de pereche, individuale, semnalate prin iconuri specifice. Manualul propune sarcini de învățare cu grade diferite de dificultate, care permit

30

CE ADUCE NOU MANUALUL DE MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI ? Manualul are câte două personaje principale, un băiat și o fetiță, care îi însoțesc pe elevi pe tot parcursul procesului de învățare. Fiecare unitate de învățare debutează prin pagina de gardă, care îi anunță pe copii ce vor învăța să facă în unitatea de învățare respectivă. Fiecare unitate de învățare se finalizează cu pagini pentru recapitulare, evaluare, ameliorare-dezvoltare prin joc. Recapitularea de la finalul manualului este abordată transdisciplinar. Învățarea este structurată pe secțiunile: Amintește-ți! Observă!/Descoperă! Lucrează! Dirijarea învățării se realizează prin valorificarea achizițiilor anterioare și a experienței de viață a copiilor, prin propunerea unui demers de învățare bazat pe învățarea prin descoperire. Esențialul conținutului învățării se regăsește în rubrica REȚINE! care cuprinde și exemple relevante. Manualul conține sarcini de lucru: de grup, de pereche, individuale, semnalate prin iconuri specifice. Manualul propune sarcini de învățare cu grade diferite de dificultate, care permit Ghidul învățătorului

elevilor să aplice și să transfere, în alte contexte, achizițiile dobândite. Manualul propune un mic dicționar intitulat Vocabular, jocuri, sarcini pentru portofoliu, proiecte, recomandări pentru lectura suplimentară, oferă elevilor secțiuni atractive pentru formarea competențelor de lectură. Tratează conţinuturile din perspectivă integratoare, toate acestea fiind subordonate aceleiași teme, atât pentru Comunicare în limba română, cât și pentru Matematică și explorarea mediului. Contribuie la formarea unor competenţe cu caracter transdisciplinar, oferind tehnici de lucru pentru: judecată critică, susţinerea unei păreri, capacitatea de explorare a lumii înconjuratoare, comunicarea în situaţii reale de viaţă etc.

Contextele create pentru învățare surprind evenimentele importante din viața elevilor: Crăciun, vacanța de iarnă, începutul anului școlar etc. Imaginile utilizate oferă pentru învățare, captează și orientează atenția, surprind aspecte din experiența de viață a elevilor. Prezența ilustrațiilor mari constituie punct de plecare în învățare, prin raportarea copilului la experiențe de viață trăite sau reprezintă prilej de aplicare a achizițiilor copiilor în diverse contexte de viață. Asigură legătura cu viața. Manualul conține tehnici de lucru clar precizate, care sprijină formarea de competențe: etape de parcurs într-o Manuale Intuitext clasa a II-a

elevilor să aplice și să transfere, în alte contexte, achizițiile dobândite. Manualul propune jocuri, activități practice, un mic dicționar intitulat Vocabular, experimente, sarcini pentru portofoliu, proiecte, oferă elevilor secțiuni atractive pentru copii, de tipul: Clubul curioșilor, Știați că… Tratează conţinuturile din perspectivă integratoare, creând legătură între conținuturile de matematică și cele de explorarea mediului, toate acestea fiind subordonate aceleiași teme, atât pentru Comunicare în limba română, cât și pentru Matematică și explorarea mediului. Contribuie la formarea unor competenţe cu caracter transdisciplinar, oferind tehnici de lucru pentru: căutarea soluțiilor diverse pentru rezolvare de probleme, judecată critică, susţinerea unei păreri, capacitatea de explorare a lumii înconjurătoare, comunicarea în situaţii reale de viaţă, realizarea unor planuri personale de acţiune etc. Contextele create pentru învățare surprind evenimentele importante din viața elevilor: Crăciun, vacanța de iarnă, începutul anului școlar etc. Imaginile utilizate oferă pentru învățare, captează și orientează atenția, surprind aspecte din experiența de viață a elevilor. Prezența ilustrațiilor mari constituie punct de plecare în învățare, prin raportarea copilului la experiențe de viață trăite sau reprezintă prilej de aplicare a achizițiilor copiilor în diverse contexte de viață. Asigură legătura cu viața. Manualul conține tehnici de lucru clar precizate, care sprijină formarea de competențe: etape de parcurs în învățarea

31

povestire, reguli de respectat în comunicare etc. Manualul tratează limba româna în funcţiune şi respectă modelul comunicativ funcţional, deoarece competenţa lingvistică merge mână în mână cu cea de comunicare. Prin activităţi specifice, manualul sprijină copiii să înveţe că pot folosi limbajul pentru a-şi atinge anumite obiective: a căuta informaţii; a cere ceva; a-şi exprima propria opinie; a modifica, a influenţa comportamentul altcuiva; a exprima emoţii; a întări sau a rupe o relaţie. Manualul propune activităţi de învăţare care presupun atenţie împărtăşită, interacţiunea socială cu un adult sau cu alţi copii, fiind modul natural de învaţare a limbajului. Exemplu: Citește cu un coleg sau cu o colegă; Ascultă pe colegul sau colega ta; Împărtăşeşte impresii de lectură; Propune o carte la Colţul cititorului; Prezintă cartea, povestea, lucrarea ta, proiectul tău. Textele- sunt adaptate astfel încât să fie accesibile copiilor și să faciliteze realizarea competențelor propuse. Servesc drept pentru învăţarea unui conţinut clar precizat în manual și pentru dezvoltarea gândirii critice a elevilor. Există echilibru între textele scrise de autori clasici şi contemporani din literatura română şi universală. Întrebările adresate pe baza unui text sunt gradate ca dificultate: de cunoaștere, de înțelegere, de reflecție pentru găsirea de

32

unui algoritm, rezolvarea unei probleme etc.

Ghidul învățătorului

soluţii în rezolvarea situaţiilor problemăfacilitând formarea competențelor de lectură. Este evidentă grija pentru cuvântul scris, respectul pentru frumuseţea limbii române, nădejdea că cel mai bun prieten al copilului va fi cartea. Sunt propuse activităţi care solicită implicarea activă, conştientă în actul de citire, în analiza imaginilor care ajută la fixarea vocabularului. Interesul pentru lectură este trezit prin frumuseţea textelor, prin adecvarea lor la vârsta elevilor. Evaluarea se realizează prin metode tradiţionale şi complementare: probe scrise, proiecte, portofoliu, autoevaluare pe baza grilei oferite la finele fiecărei probe de evaluare.

Itemii de evaluare sunt de tipuri diverse, formulați în majoritatea situațiilor pe trei niveluri de dificultate (a,b,c), corespunzător descriptorilor de performanță aferenți celor 3 calificative: suficient, bine, foarte bine. La finalul manualului este propusă o probă de evaluare care respectă structura testului aplicat la Evaluarea națională pentru clasa a II-a. Paginile de ameliorare – dezvoltare sunt intitulate: Ne jucăm, corectăm, învățăm și sunt organizate în două secțiuni: Pasul 1 – care vizează ameliorarea (pentru elevii care au întâmpinat dificultăți în rezolvarea itemilor de evaluare); Pasul 2 – dedicat dezvoltării (pentru elevii capabili de performanță, care au rezolvat itemii de evaluare). Manualul este însoțit de manualul digital, care păstrează structura și elementele Manuale Intuitext clasa a II-a

Evaluarea se realizează prin metode tradiţionale şi complementare: probe scrise, proiecte, portofoliu, autoevaluare pe baza grilei oferite la finele fiecărei probe de evaluare. Grila Ce pot să fac permite implicarea elevului în conștientizarea rezultatelor evaluării. Itemii de evaluare sunt de tipuri diverse, formulați, în majoritatea situațiilor, pe trei niveluri de dificultate (a,b,c), corespunzător descriptorilor de performanță aferenți celor 3 calificative: suficient, bine, foarte bine. La finalul manualului este propusă o probă de evaluare care respectă structura testului aplicat la Evaluarea națională pentru clasa a II-a. Paginile de ameliorare – dezvoltare sunt intitulate: Ne jucăm, corectăm, învățăm și sunt organizate în două secțiuni: Pasul 1 – care vizează ameliorarea (pentru elevii care au întâmpinat dificultăți în rezolvarea itemilor de evaluare); Pasul 2 – dedicat dezvoltării (pentru elevii capabili de performanță, care au rezolvat itemii de evaluare). Manualul este însoțit de manualul digital, care păstrează structura și elementele

33

celui dintâi, dar contribuie, prin natura elementelor virtuale (animate, interactive) la crearea unor experiențe de învățare complexe, în acord cu cerințele programei școlare actuale, dar și cu vârsta elevilor cărora li se adresează.

celui dintâi, dar contribuie, prin natura elementelor virtuale (animate, interactive) la crearea unor experiențe de învățare complexe, în acord cu cerințele programei școlare actuale, dar și cu vârsta elevilor cărora li se adresează.

4.2. Manualul digital Manualele digitale de Comunicare în limba română și Matematică şi explorarea mediului sunt concepute din perspectiva valorificării avantajelor oferite de instruirea asistată pe calculator și a unei abordări pedagogice interdisciplinare, asigurând o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii acestora. Manualele digitale de Comunicare în limba română și Matematică şi explorarea mediului pentru clasa I conţin o serie de resurse cu grad ridicat de interactivitate (jocuri, experimente, planşe interactive), care facilitează exersarea noțiunilor învățate, mizând pe capacitatea jocurilor de a capta rapid atenţia elevilor şi puterea de a facilita învăţarea/exersarea într-un mediu dinamic și interactiv. În proiectarea resurselor interactive, focusul e plasat pe rezolvarea de probleme. Cunoştinţele dobândite în cadrul lecţiilor (noțiuni, algoritmi etc.) sunt folosite ca instrumente pentru rezolvarea problemei propuse în cadrul jocului/exeperimentului. Jocurile sunt spaţii ,,problematice”, îi oferă elevului toate instrumentele necesare pentru a rezolva problemele şi imediat la acţiunile întreprinse. Jocurile au o accentuată componentă formativă: rezolvarea corectă și completă a sarcinilor din jocuri aduce elevului îndemnuri și învățăminte valoroase, creând premisele dezvoltării simțului estetic și a unor deprinderi sănătoase de viață. Elementele grafice sunt intuitive, ele având rolul de a sprijini elevul în rezolvarea sarcinilor din jocuri. Predarea conceptelor şi noţiunilor noi se face prin intermediul unor animaţii, cu un pronunţat caracter dinamic, respectând cu stricteţe paşii metodici ai disciplinei, dar adâugând o notă ludică şi atractivă; temele din programă sunt „investigate” de personajele-detectivi, şi întregul moment de predare are o temă ludică şi creează motivaţia intrinsecă, necesară parcurgerii cu interes a disciplinei. Noţiunile noi sunt prezentate de personaje simpatice (cu rol de educatori virtuali), sub formă de joc, iar copilul este permanent motivat şi încurajat să exploreze, să răspundă la întrebările personajelor, să-i ajute în misiunea de descifrare a misterelor limbii, ştiinţei şi matematicii, fără a simţi constrângerea unei activităţi didactice. Este o abordare nouă, cu caracter interactiv, bazată pe principii moderne de design instrucţional şi „game-based learning”. Personajele simpatice, care ilustrează preferinţele actuale ale copiilor de 7-8 ani, au vârsta apropiată cu a utilizatorilor, vizează diferite tipologii, realizate grafic în trend cu moda (empatizare şi asumare de roluri).

34

Ghidul învățătorului

5. PROIECTAREA DIDACTICĂ DE CE, CE, CU CE, CUM ȘI CÂT S-A REALIZAT? 5.1. Planificarea calendaristică orientativă Aria curriculară: Limbă și comunicare Disciplina de învăţământ: Comunicare în limba română Clasa a II-a Nr. de ore pe săptămână: 6

Unitatea de învăţare 1.

Competenţe

Conţinuturi

Nr. de ore 4.

Săptămâna

Observaţii

2.

3.

5.

6.

Recapitulare

6

I

Cartea Cuprinsul unei cărţi Acte de vorbire: A identifica un obiect Textul (de maxim 120 de cuvinte) Titlu. Autor. Alineate Aşezarea textului în pagină Elemente de construcţie a comunicării Cuvântul Scrierea funcţională Copieri (texte de maxim 50 de cuvinte)

18

II – IV

SEMESTRUL I Bun venit la şcoală Printre sunete şi cuvinte

Manuale Intuitext clasa a II-a

1.2. 1.3. 1.4. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 3.1. 3.2. 3.3. 3.4.

35

Unitatea de învăţare 1.

Culorile Pământului

36

Competenţe

Conţinuturi

2. 4.1. 4.2. 4.3.

3.

1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 3.1. 3.2. 3.4. 4.1. 4.2.

Organizarea textului scris Scrierea pe liniatură tip II Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea titlului, a autorului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului dintre cuvinte Forme ale discursului oral Descrierea unui obiect Textul Textul literar Textul narativ Recunoaşterea personajelor Vocabular Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus Alfabetul limbii române Literele mici şi mari de mână Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe cineva Ortografia Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â sau î, x Scrierea funcţională Transcrieri (texte de maximum 50 de cuvinte)

Nr. de ore 4.

Săptămâna

Observaţii

5.

6.

18

V – VII

Ghidul învățătorului

Unitatea de învăţare 1. În lumea plantelor

Competenţe

În lumea animalelor

Natura

Manuale Intuitext clasa a II-a

2. 1.1. 1.2. 1.4. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4.

3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 4.1. 4.2. 4.3.

1.1. 2.4. 1.2. 3.1. 1.4. 3.2. 2.1. 3.4. 2.2. 4.1. 2.3. 4.2. 4.3.

1.1. 1.3. 1.4. 2.1. 2.2. 2.4. 3.1.

Conţinuturi 3. Propoziţia/enunţul (fără teoretizări) Reguli ale discursului oral Pronunţie clară şi corectă. Intonaţie adecvată Punctuaţia Semnul exclamării. Intonarea propoziţiilor exclamative Forme ale discursului oral Scrierea funcţională Dictări (texte de maximum 40 de cuvinte) Acte de vorbire: a cere şi a da informaţii/o solicitare Punctuaţia Virgula (în vocativ şi enumerare) Două puncte Dialogul Reguli de vorbire eficientă: elemente de politeţe verbală asociate actelor de limbaj utilizate (salutul, formularea unei cereri, ascultarea şi respectarea opiniei celuilalt) a formula o idee/o părere/o opinie Forme ale discursului oral Povestirea unor întâmplări trăite Repovestirea unor întâmplări citite Textul liric Poezii despre universul copilăriei Fonetică Sunetele limbii române. Vocale şi consoane Ortografia Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana m înainte de b şi p

Nr. de ore 4. 18

Săptămâna

Observaţii

5. VIII – X

6.

18

XI – XIII

24

XIV – XVII

37

Unitatea de învăţare 1.

Competenţe 2. 3.2. 3.4. 4.1. 4.2. 4.3.

Conţinuturi

Nr. de ore 4.

Săptămâna

Observaţii

5.

6.

Recapitulare

6

I

Organizarea textului scris Scrierea pe liniatură dictando Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea titlului, a autorului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului dintre cuvinte Dialogul Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog despre: şcoală, familie şi locuinţă, prieteni, colegi, mediul înconjurător, igiena clasei şi a locuinţei, conduita în mijloacele de transport în comun, în sala de spectacol Scrierea imaginativă pe baza unui vizual Banda desenată Forme ale discursului oral Repovestirea unor poveşti citite sau audiate Repovestirea unor întâmplări citite Scrierea funcţională Felicitarea

24

II – V

3. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie) Vocabular Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit SEMESTRUL AL II-LEA

Pe urmele vacanţei Prin toate colţurile lumii

38

1.1. 1.4. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 3.1. 3.2. 3.4. 4.1. 4.2.

Ghidul învățătorului

Unitatea de învăţare 1. Despre mine, despre tine, despre noi

Competenţe

Conţinuturi

2. 1.1. 1.3. 2.1. 2.2. 2.4. 3.2. 3.3. 3.4. 4.1. 4.2. 4.3.

3.

Ploaie de stele

1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 3.2. 3.3. 4.1. 4.2.

Terra, o planetă în mişcare

Manuale Intuitext clasa a II-a

1.3. 1.4. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 3.1.

Forme ale discursului oral Povestirea orală după ilustratii Grupurile de litere ce, ci, ge, gi Grupurile de litere che, chi, ghe, ghi Fonetica Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând Forme ale discursului oral Descrierea unei persoane Scrierea imaginativă (texte de 3-7 enunţuri), pe baza unui vizual Ortografia Scrierea corectă a cuvintelor într-un/într-o, dintr-un/dintr-o Textul. Povestirea orală Scrierea imaginativă pe baza unui şir de întrebări Ortografia Scrierea sau/s-au, sa/s-a Forme ale discursului oral Descrierea unui fenomen Textul nonliterar/informativ Scrierea funcţională Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare Afişul Ziarul sau revista clasei Forme ale discursului oral Povestirea unor întâmplări trăite sau observate

Nr. de ore 4. 24

Săptămâna

Observaţii

5. VI – IX

6.

18

X – XII

18

XIII – XV

39

Unitatea de învăţare 1.

Parfum de vară

40

Competenţe

Conţinuturi

2. 3.2. 3.3. 4.1. 4.2. 1.2. 1.4. 2.1. 2.2. 2.4. 3.1. 3.2. 3.3. 4.1. 4.2.

3.

Nr. de ore 4.

Săptămâna

Observaţii

5.

6.

12

XVI – XVII

Reguli ale discursului oral Acord de număr şi gen, fără terminologie

Recapitulare finală

Ghidul învățătorului

Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii Disciplina de învăţământ: Matematică și explorarea mediului Clasa a II-a Nr de ore pe săptămână: 5 Unitatea de învăţare 1.

Competențe

Bun venit din nou la școală! Numere și sunete din jurul nostru

Înfățișarea Pământului

În lumea plantelor

Manuale Intuitext clasa a II-a

Conţinuturi

Nr de ore 4.

Săptămâna

Observaţii

5.

6.

5

I

Numerele naturale 0 – 100: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre şi litere), comparare, ordonare, numere pare/impare Organizarea și reprezentarea datelor Unde şi vibraţii: intensitatea şi tăria sunetelor

15

II – IV

Numerele naturale 0 – 1000: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre şi litere), comparare, ordonare, numere pare/impare Pământul Alcătuire: uscat, apă şi atmosferă Forme de relief: munţi, dealuri, câmpii Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 1000, fără trecere peste ordin Plante Caracteristici comune vieţuitoarelor (reproducere, creştere, nevoi de bază: aer, hrană, apă)

15

V – VII

15

VIII – X

2.

3. SEMESTRUL I Recapitulare

1.1. 1.2. 1.3. 2.1. 3.1. 5.1. 1.1. 1.2. 1.3. 3.1. 4.2. 5.1. 1.4. 1.6. 3.1. 3.2. 4.2. 5.1. 5.2.

41

Unitatea de învăţare 1. În lumea animalelor

Competențe

Conţinuturi

2. 1.4. 1.6. 3.1. 4.2. 5.2.

Medii de viață de la noi

1.5. 1.6. 3.1. 3.2. 4.1. 4.2. 5.1. 5.2

3. Aflarea termenului necunoscut Probleme care se rezolvă prin una, două sau mai multe operaţii de adunare și scădere Animalele Caracteristici comune vieţuitoarelor (reproducere, creştere, nevoi de bază: aer, hrană, apă) Înmulţirea în concentrul 0-100 Evidenţierea proprietăţilor înmulţirii (comutativitate, asociativitate, element neutru – fără precizarea terminologiei) Medii de viaţă: lacul/iazul/balta, pădurea, Delta Dunării, Marea Neagră

Nr de ore 4. 15

Săptămâna

Observaţii

5. XI – XIII

6.

20

XIV – XVII

5

I

20

II – V

SEMESTRUL AL II-LEA Amintiri din vacanța de iarnă Zone calde și reci ale Pământului

42

Recapitulare

1.2. 1.5. 1.6. 3.1. 4.2. 5.2.

Împărțirea cu rest 0 în concentrul 0 - 100. Proba înmulțirii. Proba împărțirii Fracții: ½ (jumătate/doime), ¼ (sfert/pătrime). Fracţii echivalente: ½ = 2/4 Probleme care se rezolvă prin una sau mai multe operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire Medii de viață: deşertul, Polul Nord, Polul Sud

Ghidul învățătorului

Unitatea de învăţare 1. Sănătatea noastră

Competențe

Conţinuturi

2. 1.4. 1.6. 3.1. 4.1. 4.2. 5.1. 5.2. 6.1. 6.4.

3.

Corpurile din jurul nostru

1.6. 2.1. 2.2. 3.1. 4.2. 5.1.

Manuale Intuitext clasa a II-a

Lungime Unităţi standard: metrul, centimetrul, milimetru (1m = 1000 mm); Instrumente de măsură: metrul de tâmplărie, panglica de croitorie, ruleta Capacitate Unităţi standard: litrul, mililitrul (1l = 1000ml) Masă Unităţi standard: kilogramul, gramul (1 kg = 1000 g); Instrumente de măsură: cântarul, balanţa Corpul omenesc Menţinerea stării de sănătate – dietă, igiena personală, exerciţiul fizic etc. Boli provocate de virusuri – metode de prevenţie şi tratare Figuri plane Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc, semicerc: axa de simetrie Corpuri geometrice Cub, cuboid, cilindru, sferă, con: construcţie după desfăşurare dată Forme şi transfer de energie Forţe exercitate de magneţi Forţe şi mişcare Electricitate: corpuri şi materiale care conduc electricitatea

Nr de ore 4. 20

Săptămâna

Observaţii

5. VI – IX

6.

15

X – XII

43

Unitatea de învăţare 1. Pământul – o planetă în Univers

Mici ecologiști pregătiți de vacanță

44

Competențe

Conţinuturi

2. 1.6. 3.1. 4.1. 4.2. 5.1. 6.2. 6.3.

3. Timp Ora (1 oră = 60 de minute; 5 minute; jumătatea de oră, sfertul de oră) Ziua (ieri, alaltăieri, mâine, poimâine), săptămâna, luna, anul (calendarul) Anotimpurile: lunile corespunzătoare Instrumente de măsură: ceasul Bani Leul: bancnote de 200 de lei, 500 de lei Euro (1 euro = 100 de cenţi): monede şi bancnote Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-1000 Universul Planetele sistemului solar Ciclul zi-noapte Recapitulare finală

Nr de ore 4. 15

Săptămâna

Observaţii

5. XIII – XV

6.

10

XVI – XVII

Ghidul învățătorului

5.2. Proiectarea unităților de învățare COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI

Orar - sugestie: LUNI Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

MARŢI

MIERCURI

JOI

VINERI

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

Comunicare în limba română Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Sunete, numere şi cuvinte PERIOADA: 3 săptămâni (S 2-3-4) Manual Intuitext Competențe Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut

Manuale Intuitext clasa a II-a

Activități de învățare – citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte: citire cu voce tare, în şoaptă, în gând; citire în lanţ, citire ştafetă (3.1.); – citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie (3.1.); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1.); – completarea unor enunţuri după modele date (2.1.); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (1.2.).

Detalieri de conținut Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale și procedurale Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, text : Bilblioteca pentru copii după Sultana Craia Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, procedee de citire activă, selectivă, conştientă

Evaluare Observare sistematică: calitatea actului citirii:  lista de verificare: – Citirea corectă şi clară (articulează cuvintele din textul citit). – Citirea fluentă (cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă) – Citirea cu intonaţie adecvată (intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie)

45

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 2

46

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

– reprezentarea numerelor de trei cifre cu ajutorul numărătorii de poziţionare (1.1.); – citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000 (1.1.); – transcrierea cu cifre a unor numere din intervalul 0 – 1000, scrise în cuvinte (1.1.); – identificarea ordinelor unități, zeci, sute (1.1.); – evidenţierea cifrei unităţilor/ zecilor/sutelor dintr-un număr (1.1.); – descompunerea numerelor mai mici decât 100 în zeci și unități (1.1.). – citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul) (3.1.); – joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1.); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat (1.2.); – formularea de enunţuri folosind cuvinte date (2.1.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2.); – citirea unui text în urma recomandărilor făcute de cadrul didactic (3.4.).

Numerele naturale 0 - 100: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre şi litere)

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, cuburi, numărătoarea de poziționare, fișe de lucru Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Tema de lucru în clasă: – formare de numere 0-100 folosind numărătoarea de poziționare; – scrierea numerelor 0-100 cu cifre și cu litere; – scrierea unor numere pare/ impare, respecând condiții date

Textul narativ

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text : Biblioteca pentru copii după Sultana Craia, imagini, rechizite pentru joc, film didactic Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda predicțiilor, explozia stelară, jocul de creaţie

Observare sistematică: comportamentul de receptor  lista de verificare: – formularea răspunsurilor adecvate la întrebările orale ce i se adresează; – semnalarea, prin mimică, gesturi sau verbal, a neînţelegerii mesajului oral ascultat; – sesizarea corectitudinii sau incorectitudinii enunţurilor orale ascultate; – sesizarea, după auz, a cuvintelor necunoscute din mesajele orale ascultate

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 3

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în contexte cunoscute

Manuale Intuitext clasa a II-a

– numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului (de la... până la) (1.1.); – reprezentarea zecilor, a sutelor – generarea de numere mai mici decât 100 ale căror cifre îndeplinesc condiţii date (1.1.); – aflarea unui număr/a unor numere, respectând anumite condiţii (1.1.); – jocuri cu numere 0-100 (1.1.); – completarea de şiruri de numere mai mici decât 100 sau de obiecte ordonate, respectând reguli precizate (3.1.). – identificarea unor obiecte prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări şi răspunsuri, în cadrul unor jocuri de grup (2.3.); – exerciţii de utilizare a cuprinsului unei cărţi (3.1.); – decodarea unor informaţii din manual (viniete, cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul spre şcoală, în pliante/reclame/reviste pentru copii (3.3.); – conversaţii pe teme de interes pentru copii (1.4.).

Numerele naturale 0 - 100: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre şi litere)

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, cuburi, numărătoarea de poziționare, fișe de lucru; Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.

Tema de lucru în clasă: – numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare; – aflarea unui număr/a unor numere, respectând anumite condiţii date.

Cartea – Cuprinsul unei cărţi

Resurse materiale: manuale, cărţi diverse, enciclopedii Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, observaţia

Tema de lucru în clasă: – indicarea paginii la care se află un anumit titlu; – identificarea elementelor scrise pe coperta unei cărţi; – indicarea titlului care se află la o anumită pagină.

47

Matematică și explorarea mediului

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut în contexte de comunicare cunoscute 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale

48

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000

– exerciţii de utilizare a cuprinsului unei cărţi (3.1.); – jocuri de tip cu imagini, cuvinte sau simboluri (3.1.); – vizitarea unor librării/biblioteci şi observarea organizării spaţiului, standurilor de carte (1.4.); – organizarea unui colţ în clasă, panou unde copiii pot lăsa mesaje, păreri şi impresii despre anumite evenimente, dar şi informaţii pe o temă aleasă de ei (4.3.). – compararea unor grupuri de obiecte prin punerea în corespondenţă (1.1.); – scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând semnele <, >, = (1.2.); – compararea a două numere naturale mai mici decât 100, atunci când acestea au acelaşi număr de zeci/de unităţi, cu ajutorul numărătorii de poziţionare (1.2.); – selectarea unor numere după un criteriu dat (1.2.).

Cartea – Cuprinsul unei cărţi

Compararea numerelor naturale 0- 100

Resurse materiale: post - it – uri, semne de carte Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul în grup.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, cuburi, numărătoarea de poziționare, jetoane cu numere, fișe de lucru Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea.

Interevaluare - Joc: Eu întreb, tu răspunzi! – Ce titlu se află la pagina ... din manualul nostru? – La ce pagina se află …? – Adevărat sau fals: La pagina ... se află titlul ...

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Comunicare în limba română

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 4 ZIUA 5

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere sau respectând un detaliu, o idee din text – joc: „Găseşte şi citeşte” (3.1.); – oferirea unor informaţii despre anumite obiecte (2.1.); – descrierea unui obiect loc, a unui fruct, a unei flori etc. (2.2.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare/care prezintă interes (4.2.).

Acte de vorbire Prezentarea unui obiect

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, cutiuţa pentru joc. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul.

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000

– aşezarea în ordine crescătoare/ descrescătoare a unor numere date; – identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 100 (numărul precedent și numărul următor) (1.2.); – compararea numerelor naturale mai mici decât 100 prin scrierea semnului de relație <, >, = (1.2.).

Compararea numerelor naturale 0- 100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, cuburi, numărătoare de poziționare, fișe de lucru. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul.

2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

Dezvoltarea unor competenţe de lectură prin: – recomandarea unor cărţi/poveşti/ povestiri colegilor (3.4.); – oferirea unor informaţii despre anumite povești/poezii (2.3.); – descrierea unei carti (2.3.); – prezentarea orală a unor cărţi/ poveşti citite individual sau în grup (3.4.).

Manuale Intuitext clasa a II-a

Textul narativ (Lecție de Lectură)

Resurse materiale: cărţi din biblioteca personală a copiilor, a clasei sau a şcolii. Resurse procedurale: conversaţia euristică, lectura explicativă, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Observarea sistematică  Listă de control/ verificare ( da/nu): – indicarea unor trăsături ale unui obiect prezentat; – oferirea unor informaţii despre anumite obiecte; – identificare unor obiecte/ fiinţe – formularea unor întrebări şi răspunsuri în cadrul unor jocuri de grup. Temă de lucru în clasă: - compararea numerelor naturale mai mici decât 100 prin scrierea semnului de relație <, >, =;

Interevaluare – Joc de prezentare a unei cărţi: Eu întreb, tu răspunzi!

49

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediul

ZIUA 6

50

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000

– identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir dat (1.1.); – identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza algoritmului de comparare a două numere mai mici decât 100 (1.2.); – jocuri de comparare (cu numere și instrumente muzicale) (1.2.).

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referinţă dat, folosind sintagmele învăţate

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1.); – construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/sau a unui şir de imagini (2.2.); – schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a schimba mesajul transmis (1.3.); – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 4-6 cuvinte (1.3.); – Joc de tip - crearea şi completarea unor rebusuri (4.2.). – activitate practică de așezare a unor jetoane cu numere conform unor condiții date (pentru rotunjirea numerelor) (1.3.); – rotunjirea la zeci a unui număr dat pe baza regulilor de rotunjire (1.3.); – completarea unor enunțuri lacunare pentru localizarea unor obiecte (mai aproape, mai departe) (2.1.); – așezarea unor obiecte în ordinea crescătoare a numărului de elemente (1.3.); – ordonarea crescătoare/ descrescătoare a unor numere naturale de două cifre prin compararea acestora două câte două (1.3.).

Compararea numerelor naturale 0 - 100

Cuvântul

Ordonarea numerelor naturale 0 -100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, cuburi, numărătoarea de poziționare, fișe de lucru jetoane cu numere și instrumente muzicale. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul. Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, dicţionar de antonime. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.

Tema de lucru în clasă: – identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza algoritmului de comparare a două numere mai mici decât 100.

Resurse materiale: manual tipărit/digital, jetoane cu numere, fișe de lucru. Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – rotunjirea la zeci a unui număr dat pe baza regulilor de rotunjire.

Tema de lucru în clasă: – construirea unor enunţuri pe baza unor cuvinte date; – schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie; – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 7

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări

Manuale Intuitext clasa a II-a

– adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul urmărit (de căutare a unui cuvânt, a unei idei) (3.1.); – formularea unor răspunsuri la întrebări printr-o suită de enunţuri (2.2.); – formularea unei păreri referitoare la un personaj/o întâmplare/un mod de comportament (2.3.); – confecţionarea unor coperţi pentru cărţi ale clasei cu poveşti, legende etc. scrise/transcrise şi ilustrate de copii (4.2.). – estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de obiecte/reprezentări simbolice/numere (1.3.); – rotunjirea la zeci a numerelor naturale 0-100, folosind axa numerelor (1.3.); – identificarea, scrierea şi citirea relaţiei de ordine între numere date din concentrul 0-100 (1.3.); – jocuri cu numere pare/impare (1.1.).

Textul narativ

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, Cum se scrie o carte după Petre Ghelmez. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, experimentul, problematizarea.

Ordonarea numerelor naturale 0 -100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul didactic.

Observare sistematică: calitatea actului citirii:  lista de verificare: – Citirea corectă şi clară (articulează cuvintele din textul citit) – Citirea fluentă (cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă) – Citirea conştientă (formulează o părere referitoare la o întâmplare). Tema de lucru în clasă: – ordonarea crescătoare și descrescătoare a unor numere date – identificarea numerelor care nu respectă regula într-un șir de numere dat.

51

Comunicare în limba română

ZIUA 8

52

2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (cuvinte scrise cu anumite litere (3.1.); – joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1); – formularea orală a mesajului/ învăţăturii desprinse dintr-un text citit (3.2.); – discutarea textelor scurte, frază cu frază, relevând nume, cuvinte familiare şi expresii elementare (3.2.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare/care prezintă interes (4.1.); – participarea la discuţii în perechi/în grup pe teme de interes (timpul liber, animalul preferat, cartea preferată, prezentarea produselor activităţii şcolare etc.) (2.3.). – identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi autorului unui text (3.1.); – formularea unor întrebări referitoare la subiecte de interes (2.3.); – identificarea unor obiecte/fiinţe prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări şi răspunsuri, în cadrul unor activităţi de grup (2.3.); – recomandarea unor cărţi colegilor (3.4.); – vizitarea unor librării/biblioteci şi observarea organizării spaţiului/ standurilor de carte (1.4.).

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text : Cum se scrie o carte după Petre Ghelmez Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul.

Observare sistematică: calitatea actului citirii:  lista de verificare: – citirea părţilor dintr-o naraţiune folosind tonul adecvat celor povestite; – adaptarea volumului vocii şi a ritmului vorbirii la atmosfera povestirii; – accentuarea corectă a cuvintelor-cheie; – citirea cu intonația impusă de semnele de punctuație; – demonstrarea înțelegerii logicii textului.

Organizarea textului scris. Aşezarea în pagină a textului tipărit

Resurse materiale: cărţi din biblioteca clasei Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul.

Interevaluare Observarea unor texte. Precizarea: – titlului; – autorului; – numărului de alineate.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 9

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje şimple, cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

– sortarea de obiecte date care fac parte din aceeași colecție (5.1.); – precizarea asemănărilor dintre obiectele care fac parte din aceeași colecție (3.1.); – citirea tabelelor (linii și coloane) (5.1.); – utilizarea tabelelor simple în colectarea datelor referitoare la colecții ale copiilor (5.1.); – sortarea de obiecte pentru formarea de colecții după criterii date: instrumente muzicale cu corzi, instrumente muzicale cu clape, nasturi roșii (3.1.). – prezentarea unor lucrări personale, a temei scrise, în faţa colegilor (2.4.); – copierea unor texte scurte, exersând încadrarea în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi a spaţiului între cuvinte (4.1.); – autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor scrise, prin compararea cu un model (4.1.); – scrierea corectă a unor propoziţii/ fraze/a unui text scurt pe foaie tip II, respectând încadrarea în pagina de caiet (4.1.); – folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu majusculă/cu alineat) (4.2.).

Organizarea și reprezentarea datelor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini din manual, colecții de obiecte: mașini – jucării, dopuri, nasturi, cuburi etc., jetoane cu instrumente muzicale Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea

Temă de lucru în clasă: – Completarea unui tabel cu numărul corespunzător de elemente ale unor colecții prezentate prin desen

Organizarea textului scris. Aşezarea în pagină a textului scris

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, texte scrise model de elevi ai claselor mai mari. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea.

Tema de lucru în clasă: – copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte, propoziţii

53

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 10

54

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

– stabilirea diferențelor dintre corpurile cu viață și cele fără viață (3.1.); – identificarea elementelor care nu respectă regulile unor șiruri date (intrușii într-o enumerare de corpuri cu viață/fără viață) (3.1.); – citirea de grafice simple prin care se reprezintă date (numărul corpurilor cu viață și al corpurilor fără viață) (5.1.); – identificarea corpurilor cu viață și fără viață din mediul înconjurător (3.1.); – înregistrarea observaţiilor din investigaţii în tabele și grafice simple (5.1.). 2.4. Exprimarea expresivă a Dezvoltarea unor competente de ideilor în contexte familiare lectură prin: manifestând interes şi încredere – prezentarea unor lucrări personale, a în sine temei scrise, în faţa colegilor (2.4.); 3.4. Exprimarea interesului – realizarea unui jurnal personal de pentru lectura unor cărţi lectură în care să fie în titlul şi adecvate vârstei personajele din basmele/poveştile/ povestirile citite sau transcrieri/copieri de glume, ghicitori, poezii etc. (3.4.).

Organizarea și reprezentarea datelor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini din manual, colecții de obiecte din mediul înconjurător: pietre, frunze, melci etc. Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea, exerciţiul.

Observarea sistematică: atitudinea față de sarcina de învățare  Listă de verificare (da, nu): – respectarea instrucțiunilor; – finalizarea sarcinii. o Temă de lucru: – înregistrarea în tabele simple a unor observaţii în mediul apropiat (corpuri cu viață, corpuri fără viață).

Texul narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale: cărţi din biblioteca personală a copiilor, a clasei sau a şcolii. Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jurnalul dublu, turul galeriei.

Tema de lucru în clasă: – Jurnal de lectură: transcrierea unui fragment preferat, motivarea alegerii lui.

Ghidul învățătorului

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte (citire cu voce tare/în şoaptă/în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă etc.) (3.1.); – jocuri cu imagini, cuvinte sau simboluri (3.1.); – citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie (3.1.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); citirea unor texte în urma recomandărilor făcute de părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi (3.4.); – copierea unor texte scurte, exersând încadrarea în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi a spaţiului între cuvinte (4.1.); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1.); – prezentarea unor lucrări personale (2.4.).

Recapitulare: – Organizarea textului scris – Scrierea pe liniatură tip II – Scrierea funcţională – Transcrieri – Cuvântul

Manuale Intuitext clasa a II-a

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini din manual, înregistrări audio (pentru sunete din natură /din mediul apropiat), tobă, capac de metal, boabe de orez, lingură de lemn, ceas deșteptător, hârtie de ziar, cutie din carton, onomatopee din povești. Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, experimentul, problematizarea. Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, model de fişă de identitate. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, joc didactic, activitate in perechi.

Proba practică: Grilă de evaluare da/nu da/nu

Prezentarea unor lucrări personale

55

e

Sunetul. Intensitatea sunetului

R n e eo lca e u ș vn t o ei lar o șe rta

– recunoașterea unor sunete din mediul înconjurător (3.1.); – recunoașterea sunetelor tari/slabe (3.1.); – identificarea cauzelor ce determină modul în care se aude un sunet (tare sau încet) (3.1.); – realizarea de experimente care să evidenţieze intensitatea/tăria sunetului (3.1.); – citirea de grafice simple pentru ordonarea unor sunete din mediul apropiat, în în grafice cu bare (5.1.).

N u m R e e lc e u

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 11

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 12

56

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– identificarea cauzelor unor situații date (referitoare la intensitatea sunetelor) (3.1.); – recunoașterea problemelor provocate oamenilor și animalelor de sunetele foarte puternice (3.1.); – formularea de răspunsuri pentru întrebări de tipul: Ce s-ar întâmpla dacă…? (3.1.); – Formularea de sfaturi pentru protejarea auzului (3.1.); – confecționarea unor jucării muzicale (3.1.); – acompaniament cu ajutorul jucăriilor muzicale, conform sugestiilor privind intensitatea sunetelor (3.1.); – întocmire de grafice simple pentru ordonarea unor sunete din mediul apropiat - grafice cu bare ( 5.1.). – realizarea unor minicărţi pe teme de interes comun sau personal (3.4.); – realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului didactic (4.1.); – prezentarea unor lucrări personale (2.4.).

Sunetul. Intensitatea sunetului

Resurse materiale: manual tipărit/digital, înregistrări audio (sunetul produs de drujbă, picamer), imagini, fișe de lucru. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, experimentul.

Temă de lucru în clasă: – formularea de răspunsuri pentru întrebări de tipul: Ce s-ar întâmpla dacă…? Probă practică: – Producerea sunetelor tari sau slabe cu ajutorul jucăriilor muzicale, conform cerințelor date.

Proiect - Cum să faci o carte de colorată

Resurse materiale: manual, imagini, rechizite pentru elaborarea proiectului. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul.

Observarea sistematică a comportamentului interacţional  Listă de control/ verificare: – cooperarea cu membrii grupului; – contribuția cu idei la realizarea proiectului; – participarea activă la realizarea sarcinilor de grup.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 13

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.2. Compararea numerelor naturale 0-1000 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referinţă dat, folosind sintagmele învăţate 2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

– scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100 (1.1.); – compararea numerelor naturale folosind semnele de relație (1.2.); – ordonarea crescătoare sau descrescătoare a numerelor naturale 0-100 (1.3.); – recunoașterea poziției unor obiecte, în imagini date (vertical, orizontal, oblic); – jucării, instrumente muzicale) (2.1.).

Recapitulare: – Formarea, citirea și scrierea numerelor naturale 0-100; – Compararea și ordonarea numerelor naturale 0-100

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini, fișe de lucru. Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic.

Temă de lucru în clasă: – ordonarea crescătoare sau descrescătoare a numerelor naturale 0-100; – identificarea numerelor naturale 0-100, respectând condiții date.

– realizarea unor minicărţi pe teme de interes comun sau personal (3.4.); – realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului didactic (4.1.); – prezentarea unor lucrări personale (2.4.); – prezentarea unor proiecte realizate individual sau în echipă (2.2.); – confecţionarea unei cărţi a clasei cu poveşti, legende etc. scrise/transcrise şi ilustrate de copii (4.2.).

Proiect - Cum să faci o carte de colorată

Resurse materiale: manual, imagini, rechizite pentru elaborarea proiectului. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul.

Observarea sistematică a comportamentului interacţional  Listă de control/ verificare: – cooperarea cu membrii grupului; – contribuția cu idei la realizarea proiectului; participarea activă la realizarea sarcinilor de grup.

57

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare -

Matematică și explorarea mediului

-

58

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

Itemii probei de evaluare vizează: – identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi autorului unui text; – construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/sau a unui şir de imagini; – scrierea corectă a unui text scurt pe foaie tip II, respectând încadrarea în pagina de caiet tip II; – identificarea unor obiecte/fiinţe prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări şi răspunsuri. – scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100 (1.1.); – compararea numerelor naturale folosind semnele de relație (1.2.); – ordonarea simbolurilor corespunzătoare imaginii unor instrumente muzicale sau a etichetelor cu numere adecvate (1.3.); – citirea de grafice simple pentru ordonarea unor sunete din mediul apropiat, în în grafice cu bare (5.1.); – gruparea sunetelor din mediul înconjurător după un criteriu dat (influenţa asupra auzului) (3.1.); – înregistrarea în tabele a unor date pe baza observării mediului înconjurător sau a unor imagini( 5.1.).

Evaluare – Organizarea textului scris – Scrierea pe liniatură tip II – Transcrieri – Cuvântul – Descrierea unui obiect

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: exerciţiul, autoevaluarea.

Grilă Cum te poţi aprecia

Recapitulare: – Ordonarea numerelor naturale 0-100 – Sunetul. Intensitatea sunetului – Organizarea și reprezentarea datelor

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini, fișe de lucru. Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic.

Temă de lucru în clasă: – ordonarea crescătoare sau descrescătoare a numerelor naturale 0-100; – citirea de grafice simple pentru ordonarea unor sunete din mediul apropiat, în în grafice cu bare.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 14

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

1.1 Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

Manuale Intuitext clasa a II-a

Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte (3.1.); – identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi autorului unui text (3.1.); – scrierea corectă a unui text scurt pe foaie tip II, respectând încadrarea în pagina de caiet tip II (4.1.); – construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/sau a unui şir de imagini (2.2.); Itemii probei de evaluare vizează: – Scrierea cu cifre a numerelor 0-100; – Compararea numerelor naturale 0100; – Ordonarea crescătoare a numerelor 0-100; – Sortarea și înregistrarea datelor întrun tabel; – Identificarea situațiilor în care intensitatea sunetelor are consecințe negative asupra sănătății omului.

– Organizarea textului scris – Scrierea pe liniatură tip II – Scrierea funcţională – Transcrieri – Cuvântul

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare: Autoevaluarea

Evaluare – Formarea, citirea și scrierea numerelor naturale 0-100; – Compararea și ordonarea numerelor naturale 0-100 – Ordonarea numerelor naturale 0-100 – Sunetul. Intensitatea sunetului – Organizarea și reprezentarea datelor

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini, fișe de lucru. Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic.

Proba scrisă  Grila de evaluare – Ce pot să fac?

59

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 15

60

3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul apropiat 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

Dezvoltarea unor competențe de lectură (activitate diferențiată) prin: – citirea unor cărţi, poveşti, poezii, reviste, articole din reviste electronice, enciclopedii etc. din iniţiativa copilului (3.1.); – căutarea unei anumite cărţi la colţul de lectură sau la bibliotecă (3.1.); – citirea unor texte în urma recomandărilor făcute de părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi (3.4.); – discutarea textelor scurte, cu accent pe înțelegere și interpretare(3.2.).

– Textul narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale: Cărţi din biblioteca şcolii sau a clasei; Texte puse la dispoziţia elevilor de către cadrul didactic; Cărţi mari confecţionate de elevii clasei sau de colegii mai mari. Resurse procedurale: citirea cu voce tare, citirea ghidată, conversaţia euristică

1.1 Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000 1.3 Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. – Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

– Formarea, citirea și scrierea numerelor naturale 0-100; – Compararea și ordonarea numerelor naturale 0-100; – Ordonarea numerelor naturale 0-100; – Sunetul. Intensitatea sunetului; – Organizarea și reprezentarea datelor.

Resurse materiale: fișe de ameliorare, fișe de dezvoltare Resurse procedurale: conversația, explicația, jocul didactic

Observare sistematică: Lectura cu voce tare  Grilă de evaluare a lecturii cu voce tare – „citirea" imaginilor; – cuprinderea în câmpul vizual a cuvântului (nu literalizează); – articularea corectă şi clară a cuvintelor citite; – adoptarea, în mod adecvat, a volumului vocii şi a ritmului vorbirii, pentru a fi auzit şi înţeles de ascultători; – citirea inteligibilă, în ritm propriu, a propoziţiilor/ textelor scurte, cu intonaţia cerută de semnele de punctuaţie învăţate; Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare: Autoevaluarea

Ghidul învățătorului

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: PĂMÂNTUL: Culorile Pământului/Înfăţişarea Pământului PERIOADA: 3 săptămâni (S 5-6-7) Manual Intuitext

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de viaţă 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

– citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte: citire cu voce tare, în şoaptă, în gând; citire în lanţ, citire ştafetă (3.1.); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1.); – completarea unor enunţuri după modele date (2.1.); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (1.2.); – citirea altor fragmente din text în urma recomandărilor făcute de cadre didactice (3.4.).

Manuale Intuitext clasa a II-a

Detalieri de conținut Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale și procedurale

Evaluare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, text : Prietenie dupa Silvia Kerim. Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, procedee de citire activă, selectivă, conștientă.

Observare sistematică: calitatea actului citirii:  lista de verificare: – citire corectă şi clară (articulare corectă a sunetelor, silabelor, cuvintelor din textul citit) – citire fluentă (cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă) – citire cu intonaţie adecvată (intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie).

61

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 2

62

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

– asocierea diverselor locuri de pe Pământ cu termenii: uscat, aer, apă, pe baza observării unor imagini (3.1.); – recunoașterea mijloacelor de transport care se deplasează pe uscat, pe apă, în aer (3.1.); – formulare de răspunsuri la întrebări referitoare la alcătuirea Pământului (Ce? De ce? Ce s-ar întâmpla dacă…?) (4.2.); – formulare de enunțuri folosind cuvinte date: Pământ, rachetă cosmică, uscat, aer, apă (3.1.); – realizarea unor investigaţii referitoare la aer: umflarea unui balon; scufundarea unui pahar înclinat într-un vas cu apă (3.1.). – citirea selectivă în funcţie de anumite repere: alineatul (3.1.); – joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui mesaj/text audiat (3.2.); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1.); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.) (1.2.); – joc - ilustrarea unor enunţuri/fragmente de text citite (1.2.); – citirea unui text în urma recomandărilor făcute de cadrul didactic (3.4.).

Alcătuirea Pământului: uscat, aer, apă

Textul narativ

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, recipiente din plastic, baloane, fișe de experiment Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, experimentul, problematizarea.

Observarea sistematică: identificarea relaţiilor prin efectuarea unui experiment  scară de clasificare (în totalitate, parțial, deloc): – respectarea instrucţiunilor; – desprinderea concluziilor în urma efectuării experimentului.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, enciclopedii, glob pământesc, rechizite pentru joc, film didactic. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda predicțiilor, explozia stelară, jocul de creație.

Interevaluare - ex. 2, pag. 25 din manual Observare sistematică: comportamentul de receptor:  lista de verificare: – formularea de răspunsuri adecvate la întrebările orale ce i se adresează; – semnalarea, prin mimică, a unor gesturi sau, verbal, neînţelegerea mesajului oral ascultat; – sesizarea corectitudinii sau a incorectitudinii enunţurilor orale ascultate; – sesizarea, după auz, a cuvintelor necunoscute din mesajele orale ascultate; – manifestarea interesului faţă de partenerul de dialog (îl priveşte în faţă, îl ascultă cu atenţie, cu răbdare, cu toleranţă).

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 3

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

– citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor informații despre alcătuirea Pământului (3.1.); – rezolvare de probleme prin observarea globului pământesc sau a unor imagini ce sugerează Pământul observat din racheta cosmică, respectiv a citirii unor informații (3.1.); – desfășurarea unor experimente ce evidențiază existența și mișcarea aerului (3.1.); – formularea unor consecințe rezultate în urma analizei unor fenomene simple (4.2.).

Alcătuirea Pământului

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– transformarea unor enunţuri prin înlocuirea unor cuvinte cu altele care au înţeles asemănător după modele date (2.1.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere: cuvinte cu înţeles asemănător (3.1); – joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1.); – jocuri cu imagini, cuvinte, simboluri (3.1); – transcrieri selective de cuvinte dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1.).

Cuvinte cu înţeles asemănător

Manuale Intuitext clasa a II-a

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, film didactic, baloane, vase cu apă, pahare, materiale pentru confecționarea unei moriști (hârtie, foarfece, creioane, piuneze) Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, experimentul, problematizarea Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, dicţionar de sinonime, rechizite pentru joc. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.

Observarea sistematică: identificarea relaţiilor prin efectuarea unui experiment  scară de clasificare (în totalitate, parțial, deloc): – respectarea instrucţiunilor; – desprinderea concluziilor în urma efectuării experimentului.

Tema de lucru în clasă: – recunoașterea unor cuvinte cu înţeles asemănător; – identificarea sinonimelor pentru cuvinte date; – integrarea cuvintelor în enunțuri noi

63

Matematică și explorarea mediului

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

64

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

– copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte, propoziţii (4.1.); – scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe (4.1); – crearea unor liste de cuvinte legate de o temă propusă (4.2.); – joc - realizarea unor planşe cu litere și organizarea unor scurte dramatizări (1.3.); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor (1.3.); – ordonarea alfabetică a unor cuvinte date (1.3.); – formarea unor cuvinte din silabe date (1.3.); – folosirea dicţionarului pentru înţelegerea criteriului după care sunt ordonate cuvintele în dicţionar (1.4.). – jocuri de asociere a numerelor mai mici decât 1000 cu reprezentarea lor prin desen (1.1.); – reprezentarea numerelor de trei cifre cu ajutorul numărătorii de poziţionare (1.1.); – citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000; – transcrierea cu cifre a unor numere din intervalul 0 – 1000, scrise în cuvinte (1.1.); – identificarea ordinelor: unități, zeci, sute; – evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor/sutelor dintr-un număr (1.1.); – descompunerea numerelor mai mici decât o mie în unități, zeci, sute (1.1.); – citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor informații despre alcătuirea Pământului – identificare de numere mai mici decât 1000 (3.1.).

Alfabetul, sunetul, litera

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planşa cu alfabetul, resurse materiale pentru confecţionarea literelor. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.

Autoevaluarea pe baza regulilor de la pag. 18: copierea şi transcriere unor litere, cuvinte, propozitii şi alineate. Interevaluare - Joc: Litere personalizate

Formarea, citirea și scrierea numerelor naturale 0 - 1000

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, cuburi, bețișoare, numărătoarea de poziționare, fișe de lucru. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 4

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

Manuale Intuitext clasa a II-a

– citirea textului cu voce tare, în şoaptă, citire în lanţ, citire ştafetă (3.1.); – citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie (3.1.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere: alineatul, linia de dialog sau respectând un detaliu, o idee din text - joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1.); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe baza a textului citit (4.2.). – numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului (de la... până la) (1.1.); – reprezentarea zecilor, a sutelor şi a miei prin simboluri (forme geometrice, bile colorate, etc.) (1.1.); – generarea de numere mai mici decât 1000 ale căror cifre îndeplinesc condiţii date (ex.: precizarea cifrei unităţilor/zecilor/sutelor) (1.1.); – identificarea regulii unor șiruri date și continuarea acestora cu încă trei numere(1.1.); – descompunere numerelor mai mici decât o mie în unități, zeci, sute (1.1.); – citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor informații despre alcătuirea Pământului – identificare de numere mai mici decât 1000 (3.1.).

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, text : Uriaşul Bun al Pamântului după Gheorghe Onea Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – formularea în scris a unor răspunsuri pentru întrebări date

Formarea, citirea și scrierea numerelor naturale 0 - 1000

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, cuburi, numărătoarea de poziționare, fișe de lucru. Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstrația, exerciţiul.

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat implicarea activă în rezolvarea sarcinii.

65

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5

66

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

Dezvoltarea unor competenţe de lectură prin: – lectura textului (3.2.); – identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc textul citit (3.2.); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (2.1.); – realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie în titlul şi personajele din basmele/poveştile/povestirile citite sau transcrieri/copieri de glume, ghicitori, poezii etc. (3.4.). – scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând semnele <, >, = (1.2.); – compararea a două numere naturale mai mici decât 1000, atunci când acestea au acelaşi număr de sute/de zeci/de unităţi, cu ajutorul numărătorii de poziţionare (1.2.); – aşezarea în ordine crescătoare/ descrescătoare a unor numere date (1.2.); – identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 1000 (1.2.); – descompunere numerelor mai mici decât o mie în unități, zeci, sute (1.1.); – citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor informații despre alcătuirea Pământului – identificare de numere mai mici decât 1000 (3.1.).

Textul narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale: Cărţi din biblioteca personală, a clasei sau a şcolii; Grila de lectură. Resurse procedurale: procedee de lectură, tehnici interactive conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul.

Temă de lucru în clasă: Formularea răspunsurilor pentru întrebări adresate de învățător (pe baza lucrului cu textul) Autoevaluare ( interesul pentru lectură)

Compararea numerelor naturale 0 - 1000

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, cuburi, numărătoarea de poziționare, fișe de lucru. Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstrația, exerciţiul.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 6 ZIUA 7

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

Manuale Intuitext clasa a II-a

– transformarea a unor enunţuri prin înlocuirea unor cuvinte cu altele care au înţeles opus după modele date (2.1.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere: cuvinte cu înţeles opus - joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1.); – jocuri cu imagini, cuvinte sau simboluri, sugerând cuvinte cu înţeles opus (3.1.); – transcrieri selective de cuvinte dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1.). – identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir dat (1.2.); – selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.: „Transcrieţi numerele mai mari decât 395 şi mai mici decât 405”) (1.2.); – identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza algoritmului de comparare a două numere mai mici decât 1000 (1.2.); – aflarea unui număr/a unor numere respectând anumite condiţii (1.1.); – citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor informații despre alcătuirea Pământului – identificare de numere mai mici decât 1000 (3.1.). – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor (1.3.); – stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/cuvânt (1.3.); – identificarea unor cuvinte date după criterii (1.3.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere (cuvinte scrise cu anumite litere) (3.1.); – joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1.); – copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte, propoziţii (4.1.); – transcrieri selective de cuvinte dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1.).

Cuvinte cu înţeles opus

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, dicţionar de antonime Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Tema de lucru în clasă: – transformarea unor enunţuri prin înlocuirea unor cuvinte cu altele care au înţeles opus după modele date

Compararea numerelor naturale 0 - 1000

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, cuburi, numărătoarea de poziționare, fișe de lucru. Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul didactic.

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): – concentrarea asupra sarcinii de rezolvat – implicarea activă în rezolvarea sarcinii

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele î şi â

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, experimentul, problematizarea.

Tema de lucru în clasă: – copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte, propoziţii

67

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 8

68

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– selectarea unor imagini care reprezintă anumite forme de relief (munţi, dealuri, câmpii) dintr-o serie de imagini date (3.1.); – compararea formelor de relief: stabilirea deosebirilor dintre acestea, pe baza unor imagini date (3.1.); – vizionarea unui film documentar/ identificarea formelor de relief/recunoaşterea în desene/imagini/machete/filme documentare/prezentări a unor forme de relief (munţi, câmpii) (3.1.); – formularea unor enunțuri folosind cuvintele: câmpie, deal, munte, forme de relief (3.1.); – jocuri cu numere (1.1.). – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor (1.3.); – stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/cuvânt (1.3.); – identificarea unor cuvinte date după criterii (1.3.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere (cuvinte scrise cu anumite litere (3.1.); – joc: „Găseşte şi citeşte” (3.1.); – copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte, propoziţii (4.1.); – transcrieri selective de cuvinte dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1.).

Pământul. Forme de relief

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, film documentar, fișe de lucru. Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul, diagrama Venn.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – gruparea unor imagini cu forme de relief: munți, dealuri, câmpii; – completarea unor enunțuri lacunare folosind cuvintelecheie referitoare la formele de relief.

Scrierea cuvintelor care conţin litera x

Resurse materiale: fișe de lucru, instrumente de scris, fragmente de texte în care se regăsesc cuvinte conţinând literele î, â, x Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul

Autoevaluare Grila de apreciere a scrierii

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile, variate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/serie de variante date (1.1.); – citirea textului cu voce tare, în şoaptă, în gând; citire în lanţ, citire ştafetă (3.1.); – citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie (3.1.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere: alineatul, linia de dialog sau respectând un detaliu, o idee din text - joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1.); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe baza textului citit (4.2.).

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, text : Poveste de demult după Virgil Carianopol Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea.

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut

– citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor informații despre formele de relief (3.1.); – înregistrarea în tabele a unor informații referitoare la formele de relief (5.1.); – jocuri matematice cu zaruri – utilizarea simbolurilor specifice formelor de relief (3.1.); – realizarea unor modele repetitive prin desen, folosind simboluri specifice formelor de relief, respectând o anumită regulă (3.1.).

Pământul. Forme de relief

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, texte – despre formele de relief, zaruri, carton cu simbolurile formelor de relief (triunghi cu interior maro, pătrat cu interior galben, dreptunghi cu interior verde). Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea.

Manuale Intuitext clasa a II-a

Observarea sistematică a comportamntului de cititor:  Scară de evaluare (întotdeauna, frecvent, rar): – deprinderi de citire (suficient de tare, astfel încât să fie auzit); – respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; – urmărirea rândurilor de la stânga la dreapta; – pronunțarea clară a cuvintelor; – citirea unei grupări de cuvinte, nu câte un cuvânt sau silabă; – accentuarea corectă a cuvintelor. Temă de lucru în clasă: – gruparea unor imagini cu forme de relief: munți, dealuri, câmpii; – completarea unor enunțuri lacunare folosind cuvintelecheie referitoare la formele de relief.

69

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 9

70

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

– identificarea trăsăturilor unui personaj (2.2.); – participarea la discuţii în perechi pe teme de interes - prezentarea personajelor (2.3.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere: dialogul dintre personaje - joc: „Găseşte şi citeşte” (3.1.); – jocuri de recunoaştere a unor personaje din poveşti după indicii date (2.4.); – Joc - stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 4-6 cuvinte (1.3.).

– modelarea formelor de relief pentru obținerea unei machete (activitate în grupuri mici) (3.1.); – realizarea unor stegulețe colorate care conțin denumirea formelor de relief: munte, deal, câmpie (3.1.); – realizarea unor desene ale formelor de relief (3.1.); – scrierea pe benzi de hârtie a unor cuvinte prin care se descriu formele de relief, în care să utilizeze literele î și â (3.1.); – prezentarea produselor grupului(3.1.); – realizarea unor modele repetitive prin desen, folosind simboluri specifice formelor de relief, respectând o anumită regulă (3.1.); – jocuri matematice cu zaruri – utilizarea simbolurilor specifice formelor de relief (3.1.).

Personajele

Pământul. Formele de relief

•Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini. •Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul.

Observarea sistematică: iniţiativa în comunicare:  Scară de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): – comunicare și ascultare; – menținerea interesului pentru dialog; – acceptarea punctelor de vedere diferite în cadrul grupului; – adresare de întrebări; – transmiterea de stări, sentimente, idei.

Resurse materiale: plastilină, planșete, hârtie colorată: maro, galbenă, verde, bețișoare, coli de hârtie, markere, creioane colorate, zaruri Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Observarea sistematică: utilizarea resurselor pentru realizarea sarcinii  Listă de verificare (da, nu): alegerea culorii potrivite a plastilinei/hârtiei colorate pentru redarea formei de relief; îmbinarea resurselor materialelor. Evaluarea produsului după criterii date: – respectarea culorii convenționale specifice fiecărei forme de relief; – respectarea proporțiilor pentru ilustrarea deosebirilor de înălțime a formelor de relief.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 10

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

Manuale Intuitext clasa a II-a

Dezvoltarea unor competenţe de lectură prin: – lectura textului (3.2.); – identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc textul citit (3.2.); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (2.1.); – realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie în titlul şi personajele din basmele/poveştile/povestirile citite sau transcrieri/copieri de glume, ghicitori, poezii etc. (3.4.). – rotunjirea la sute a unui număr dat cu ajutorul axei numerelor (1.3.); – ordonarea numerelor naturale pe baza rotunjirii acestora (1.3.); – ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale de trei cifre prin compararea acestora două câte două (1.3.); – scrierea unui şir de numere pare/impare, având date limitele intervalului (1.3.); – realizarea unor modele repetitive prin desen, folosind simboluri specifice formelor de relief, respectând o anumită regulă (3.1.); – jocuri matematice cu zaruri – utilizarea simbolurilor specifice formelor de relief (3.1.).

Textul narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale: Cărţi din biblioteca personală, a clasei sau a şcolii; Grila de lectură. Resurse procedurale: procedee de lectură, tehnici interactive conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul.

Temă de lucru în clasă: Formularea răspunsurilor pentru întrebări adresate de învățător (pe baza lucrului cu textul) Autoevaluare (interesul pentru lectură)

Ordonarea numerelor naturale 0 - 1000

Resurse materiale: manual tipărit/digital, jetoane cu numere, zaruri, fișe de lucru. Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstrația, exerciţiul.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

71

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 11

72

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– jocuri de recunoaştere a unor persoane după indicii date (2.4.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere: trăsăturile unei persoane (3.1.); – confecţionarea unor fişe de utilitate personală – fişa de identitate (4.2.).

Acte de vorbire – a se prezenta

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări

– rotunjirea la sute a unui număr dat cu ajutorul axei numerelor (1.3.); – estimarea rezultatului unui calcul fără efectuarea calculului (1.3.); – ordonarea numerelor naturale pe baza rotunjirii acestora (1.3.); – ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale de trei cifre (care sugerează înălțimi ale formelor de relief) (1.3.); – aflarea unui număr/a unor numere, respectând anumite condiţii date (1.1.); – jocuri cu numere(1.1.).

Ordonarea numerelor naturale 0 - 1000

Resurse materiale: manual, imagini, model de fişă de identitate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, joc didactic, activitate în perechi. Resurse materiale: manual tipărit/digital, jetoane cu numere, fișe de lucru Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.

Observarea sistematică a comportamentului comunicativ  Listă de control/verificare: – utilizarea formulelor de adresare şi de comunicare; – interacțiunea cu membrii grupului; – exersarea de roluri. Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 12

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– realizarea unor minicărţi pe teme de interes comun sau personal (3.4.); – realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului didactic (4.1.); – prezentarea unor lucrări personale (2.4.).

Proiect Cartea personajelor îndrăgite

Resurse materiale: manual, imagini, rechizite pentru elaborarea proiectului. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul.

Observarea sistematică a comportamentului comunicativ  Listă de control/ verificare: – utilizarea formulelor de adresare şi de comunicare; – interacțiunea cu membrii grupului; – asumarea de roluri.

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut

– reprezentarea zecilor, a sutelor şi a miei prin simboluri (forme geometrice, bile colorate, etc.) (1.1.); – identificarea, scrierea şi citirea relaţiei de ordine între numerele date (3.1.); – aflarea unui număr/a unor numere, respectând anumite condiţii date (1.1.); – compararea a două numere naturale mai mici decât 1000, atunci când acestea au acelaşi număr de sute/de zeci/de unităţi, cu ajutorul numărătorii de poziţionare (1.2.); – recunoașterea situațiilor relevante pentru ilustrarea unor experimente referitoare la prezența și mișcarea aerului (3.1.); – jocuri de comparare a numerelor (1.2); – înregistrarea în tabele a unor informații referitoare la formele de relief (5.1.).

Recapitulare: – Formarea, citirea și scrierea nr. naturale 0 1000, – Pământul: alcătuire

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini cu forme de relief, film documentar, jetoane cu numere, fișe de lucru, postit-uri colorate. Resurse procedurale: conversaţia, metoda Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, exerciţiul.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

Manuale Intuitext clasa a II-a

73

Comunicare în limba română

ZIUA 13

74

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile, variate 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de mesajul textului audiat, dintr-o pereche, serie de variante date (1.1.); – recunoaşterea unor personaje, după indicii date (2.4.); – transcrieri selective de cuvinte dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1.); – ordonarea alfabetică a unor cuvinte date (1.3.); – folosirea dicţionarului pentru identificarea unor cuvinte date (1.4.).

Recapitulare – Recunoașterea personajelor – Transcrieri – Cuvântul – Textul narativ

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini, dicţionare. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lectura explicativă, jocul didactic, lucrul în perechi.

Autoevaluarea o Grila de autoevaluare pentru aprecierea cantitativă a rezolvării itemilor: – recunoașterea personajelor; – selectarea enunţurilor corecte; – scrierea cuvintelor cu înţeles asemănător; – ordonarea cuvintelor; – scrierea de cuvinte cu literele î, â, x

Itemii probei de evaluare vizează: – recunoaşterea unor personaje după indicii date; – transformarea şi completarea unor enunţuri după modele date; – ordonarea alfabetică a unor cuvinte date; – scrierea corectă a unor cuvinte respectând cerinte date; – scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe.

Evaluare: – Recunoașterea personajelor – Ortografia – Alfabetul – Vocabular

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: exerciţiul, autoevaluarea.

Proba scrisă Grila Cum te poţi aprecia

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 14

1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

– ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale de trei cifre cu ajutorul axei numerelor și a rotunjirii la zeci/sute (1.3.); – compararea formelor de relief: stabilirea deosebirilor dintre acestea (3.1.); – culegere de informații din viața clasei (referitoare la preferințele pentru anumite forme de relief), organizarea și înregistrarea datelor în tabel/grafice simple (5.1.); – reprezentarea datelor prin grafice simple(5.1.).

Recapitulare – Compararea nr. naturale 0 - 1000 – Ordonarea numerelor naturale 0 - 1000 – Pământul: alcătuire, forme de relief

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini cu forme de relief, film documentar, jetoane cu numere, fișe de lucru, postit-uri. Resurse procedurale: conversaţia, diagrama Venn, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, exerciţiul.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – ordonarea alfabetică a unor cuvinte date (1.3.); – schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea ordinii literelor (4.1.); – formularea unor mesaje în care să-şi exprime intenţia de a primi sau de a transmite informaţii (2.3.); – scrierea corectă a unor propoziţii (4.1.).

– Ortografia – Alfabetul – Cuvântul

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare: Autoevaluarea

75

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 15

76

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

Itemii probei de evaluare vizează: – Scrierea numerelor naturale 0 – 1000; – Compararea numerelor naturale 0 – 1000; – Ordonarea numerelor naturale 0 – 1000; – Completarea unor enunțuri lacunare referitoare la alcătuirea Pământului; – Asocierea denumirii formelor de relief cunoscute cu imaginea aferentă.

Dezvoltarea unor competenţe de lectură prin: – lectura textului (3.2.); – identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc textul citit (3.2.); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (2.1.); – realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie în titlul şi personajele din basmele/poveştile/povestirile citite sau transcrieri/copieri de glume, ghicitori, poezii etc. (3.4.).

Evaluare – Formarea, citirea și scrierea nr. naturale 0 1000 – Compararea nr. naturale 0 - 1000 – Ordonarea numerelor naturale 0 - 1000 – Pământul: alcătuire, forme de relief

Textul narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale: fișa de evaluare pentru fiecare elev Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia.

Proba scrisă  Grila de evaluare – Ce pot să fac?

Resurse materiale: Cărţi din biblioteca şcolii sau a clasei; Texte puse la dispoziţia elevilor de către cadrul diddactic; Albume confecţionate de elevii clasei sau de colegii mai mari. Resurse procedurale: lectura creativă, exerciţiul, conversaţia euristică

Tema de lucru în clasă: album cu desene realizate în urma citirii/audierii textelor însoţite de scurte prezentări scrise de mână sau la computer

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 - 1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut

Manuale Intuitext clasa a II-a

Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. – Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

– Formarea, citirea și scrierea nr. naturale 0 1000 – Compararea și ordonarea nr. naturale – Pământul: alcătuire, forme de relief

Resurse materiale: fișe de ameliorare, fișe de dezvoltare. Resurse procedurale: conversația, explicația, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare: Autoevaluarea

77

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: În lumea plantelor PERIOADA: 3 săptămâni (S 8 - 9 - 10)

78

Competențe

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de viaţă 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

Activități de învățare – citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte: citire cu voce tare, în şoaptă, în gând; în lanţ, în ştafetă, în pereche (3.1); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere (un detaliu sau o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”) (3.1); – formularea orală a mesajului/învăţăturii desprinse dintr-un text citit (3.2); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2); – aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor din mesajul audiat (3.2); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1).

Detalieri de conținut – Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale și procedurale Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, text : Grădina Ioanei după Emilia Căldăraru Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, procedee de citire activă, selectivă, conștientă.

Evaluare Observare sistematică a calității actului citirii:  Lista de verificare: – citirea corectă şi clară (articulează corect sunetele, silabele, cuvintele din textul citit) . – citirea fluentă (cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă) – citirea cu intonaţia adecvată (intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie)

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut

Manuale Intuitext clasa a II-a

– identificarea nevoilor plantelor: aer, apă, sol hrănitor, lumină, căldură (3.1.); – investigarea nevoilor plantelor folosind secvenţe de film/experimente, în scopul generalizării caracteristicilor plantelor, identificării condițiilor necesare pentru creștere și dezvoltare (3.1.); – explicarea rolului condițiilor de viață necesare plantelor (4.2.); – recunoașterea plantelor care au nevoie de multă/puțină lumină/căldură 4.2); – identificarea relațiilor dintre dezvoltarea plantelor și condițiilor asigurate (4.2.) – colectare de date referitoare la plante și înregistrarea în tabele (5.1.); – jocuri cu numere pe tema Plantele (1.6).

Ce nevoi au plantele?

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, jetoane cu plante, film documentar, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, Știu vreau să știu, am învățat

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – identificarea nevoilor plantelor: aer, apă, sol hrănitor, lumină, căldură; – identificarea relațiilor dintre dezvoltarea plantelor și condițiilor asigurate.

79

Comunicare în limba română

ZIUA 2

80

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1) – joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat (1.2); – formularea de enunţuri folosind cuvinte date (2.1); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2); – citirea unui text în urma recomandărilor făcute de cadrul didactic. (3.4).

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text : Grădina Ioanei după Emilia Căldăraru Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda predicțiilor, explozia stelară, jocul de creație.

Interevaluare - ex. 2, pag. 25 din manual Observare sistematică a comportamentului de receptor  Lista de verificare: – formularea răspunsurilor adecvate la întrebările orale ce i se adresează; – semnalarea, prin mimică, gesturi sau verbal, a înţelegerii mesajului oral ascultat; – sesizarea corectitudinii sau incorectitudinii enunţurilor orale ascultate; – sesizarea, după auz, a cuvintelor necunoscute din mesajele orale ascultate; – manifestarea interesului faţă de partenerul de dialog (îl priveşte în faţă, îl ascultă cu atenţie, cu răbdare, cu toleranţă).

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 3

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în contexte cunoscute 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

– recunoașterea părților principale ale unor plante (3.1); – activități de observare a modului de înmulțire a plantelor: fasolea (3.1.); – recunoașterea succesiunii etapelor de creștere și dezvoltare ale unei plante (3.1); – explicarea modului de înmulțire a unor plante( mușcata, căpșunul) (3.1); – recunoașterea unor situații care ilustrează înmulțirea plantelor(3.1); – formularea unor enunțuri (consecințe) pornind de la informații date (4.2); – jocuri cu numere cu tema Plantele (1.6).

Cum se înmulțesc plantele?

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, jetoane cu plante, film documentar, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate’’ (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – recunoașterea etapelor de creștere și dezvoltare ale unei plante; – formularea unor enunțuri (consecințe) pornind de la informații date.

– citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie (3.1); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere sau respectând un detaliu, o idee din text; joc: „Găseşte şi citeşte” (3.1); – decodarea unor informaţii din manual, a unor simboluri (3.3); – introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu (2.1); – plasarea semnelor de punctuaţie într-un text (4.2); – folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu majusculă/cu alineat, utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (4.2); – conversaţii pe teme de interes pentru copii (1.4).

Punctuaţia Intonarea propoziţiei

Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, observaţia.

Tema de lucru în clasă: – recunoașterea unor cuvinte cu înţeles asemănător; – identificarea sinonimelor pentru cuvinte date; – integrarea cuvintelor în enunțuri noi

Punctul şi semnul întrebării

81

Matematică și explorarea mediului

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale

82

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 01000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

– jocuri cu imagini, cuvinte, simboluri (3.1); – identificarea enunţurilor adevărate/false referitoare la textul audiat (1.2); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat (1.2); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2); – formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral (1.4); – organizarea unui colţ în clasă, panou unde copiii pot lăsa mesaje, păreri şi impresii despre anumite evenimente, dar şi informaţii pe o temă aleasă de ei (4.3). – efectuarea de adunări cu numere mai mici decât 100, fără şi cu trecere peste ordin (1.4); – evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără precizarea terminologiei(1.4); – compararea unor sume neefectuate, pe baza proprietăților adunării (1.4.); – rezolvare de probleme cu adunări în concentrul 0-100, cu tema Plantele (1.6.); – jocuri cu adunări în concentrul 0-100 cu tema Plantele. (1.6)

Textul narativ. Lectura textului

Adunarea numerelor naturale 0-100

Resurse materiale: text : Unde-i unul, nu-i putere după Victor Sivetidis resurse din bibliotecă, post-it-uri Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul în grup.

Autovaluarea pe baza regulilor de la pag 18: copierea şi transcrierea unor litere, cuvinte, propoziții şi alineate. Interevaluare - Joc: Litere personalizate.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini sugestive pentru rezolvare de probleme, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de adunări cu numere mai mici decât 100, fără şi cu trecere peste ordin; – evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără precizarea terminologiei

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 4

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 01000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

Manuale Intuitext clasa a II-a

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere sau respectând un detaliu, o idee din text; – joc: „Găseşte şi citeşte”; (3.1); – oferirea unor informaţii despre anumite obiecte (2.1); – descrierea unui obiect, loc, a unui fruct, a unei flori etc. (2.2); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare/care prezintă interes (4.2). – efectuarea de scăderi cu numere mai mici decât 100, fără şi cu trecere peste ordin (1.4); – efectuarea probei adunării și scăderii prin adunare și prin scădere (1.4); – rezolvare de probleme cu scăderi în concentrul 0-100, cu tema Plantele (1.6.); – jocuri cu scăderi în concentrul 0-100, cu tema Plantele (1.6).

Textul narativ. Lectura textului

Scăderea numerelor naturale 0-100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, text : Unde-i unul, nui putere după Victor Sivetidis Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – formularea, în scris, a unor răspunsuri pentru întrebări date

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini sugestive pentru rezolvare de probleme, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de scăderi cu numere mai mici decât 100, fără şi cu trecere peste ordin; – efectuarea probei adunării și scăderii prin adunare și prin scădere

83

Comunicare în limba română

ZIUA 5

84

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise/întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

Dezvoltarea unor competenţe de lectură prin: – construirea individuală a unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date (realizarea de predicții pe baza unor termeni dați – brad, pasăre rănită, frunze, ajutor) și comunicarea acestora colegului de bancă (2.2.); – citirea în gând a paragrafelor indicate de învățător din textul „Legenda bradului” (3.1.); – emiterea, după fiecare paragraf citit, a unor predicţii asupra firului narativ al textului citit cu cel puțin trei întreruperi și înregistrarea acestora de către învățător în Tabelul predicțiilor (3.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu fiecare paragraf citit și înregistrarea de către învățător a întâmplărilor relatate în Tabelul predicțiilor (3.2.); – formularea mesajului sau învăţăturii desprinse dintr-un text citit (3.2.).

Text narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale: carte din biblioteca personală, a clasei sau a şcolii Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda predicțiilor

Observare sistematică: comportamentul de cititor activ Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; formularea de predicții asupra firului epic pornind de la elemente din text; formularea corectă de răspunsuri la întrebări legate de text.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 6

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 01000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 01000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

Manuale Intuitext clasa a II-a

– efectuarea de scăderi cu numere mai mici decât 100, fără şi cu trecere peste ordin şi verificarea prin operaţia inversă (1.4); – scrierea ca sumă de trei termeni a unor numere de două cifre (1.4.); – efectuarea probei adunării și scăderii prin adunare și prin scădere (1.4); – identificarea cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice (cu mai mult/puțin – tema Plantele (5.2.); – rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete, desene sau reprezentări simbolice – tema Plantele (5.2); – jocuri cu operații matematice tema Plantele (1.4). – citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1); – jocuri cu simboluri sau cuvinte (3.1); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); – transcrieri selective de cuvinte, fraze, alineate dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1); – formularea orală a mesajului/învăţăturii desprinse dintr-un text citit (3.2).

Adunarea și scăderea numerelor naturale 0-100: exerciții și probleme

Textul narativ Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, scheme și desene pentru rezolvarea de probleme, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Observarea sistematică a atitudinii elevilor faţă de sarcina dată:  Listă de verificare (da, nu): – concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; – implicarea activă în rezolvarea sarcinii.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital,imagini, dicţionar text : Trandafirul după Emil Gârleanu Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Tema de lucru în clasă: – formularea unor propoziţii pornind de la cuvinte date; – formularea unui răspuns la o întrebare dată.

85

– conturarea, decuparea de copaci din carton (3.2.); – culegerea de informații referitoare la conținutul unor mesaje care îndeamnă la ocrotirea și îngrijirea plantelor (3.2.); – redactarea de mesaje care îndeamnă pe cei din jur la ocrotirea naturii (3.2.); – realizarea de pliante pentru cei din jur; – prezentarea pliantului (3.2.).

Proiect – Iubim și îngrijim plantele

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, cartoane colorate, markere, creioane colorate, foarfece Resurse procedurale: explicaţia, exerciţiul, turul galeriei

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul urmărit (de căutare a unui cuvânt, a unei idei) (3.1); – formularea unor răspunsuri la întrebări printr-o suită de enunţuri (2.2); – formularea unei păreri referitoare la un personaj, o întâmplare, un mod de comportament (2.3); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat (1.2) – confecţionarea unor coperţi pentru cărţi ale clasei cu poveşti, legende etc. scrise/ transcrise şi ilustrate de copii (4.2)

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, text : Trandafirul după Emil Gârleanu Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, experimentul, problematizarea

86

Comunicare în limba română

ZIUA 7

Matematică și explorarea mediul

3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Observarea sistematică a capacității de a transmite mesaje scrise și orale persuasive:  Scară de clasificare (nivel 1 – foarte slab, 2, 3, 4, 5 - excelent): – alegerea mesajului adecvat îndemnului la ocrotirea plantelor; – prezentarea pliantului prin comunicare verbală și nonverbală expresivă; – efectul pozitiv al mesajului transmis asupra publicului. Tema de lucru în clasă: – transcrierea selectivă a unui alineat din textul studiat

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 8

4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– explicarea consecințelor acțiunii oamenilor asupra mediului înconjurător (4.2); – recunoașterea plantelor care au avut condițiile necesare creșterii și dezvoltării (4.2); – rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete, desene sau reprezentări simbolice – tema Plantele (5.2); – înregistrarea datelor unei probleme în tabele care ilustrează numărul de copii și de adulți implicați în acțiuni de protejare a plantelor (5.1.).

Iubim și îngrijim plantele

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, jetoane cu plante, film documentar, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – explicarea consecințelor acțiunii oamenilor asupra mediului înconjurător

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile, variate 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui fragment audiat (1.1); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (1.2); – ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă momente ale acţiunii (1.2); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări (4.2).

Forme ale discursului oral – Povestirea orală cu întrebări de sprijin

Resurse materiale: fişe de lucru, fragmente de texte Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul,

Observarea sistematică a activităţii în cadrul grupului  Scară de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): – contribuţia la formularea propoziţiilor; – povestirea orală în faţa colegilor; – manifestarea iniţiativei în realizarea activităţii de grup;

Manuale Intuitext clasa a II-a

87

Matematică și explorarea mediului

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.2. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

88

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 01000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

– povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui fragment audiat (1.1); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (1.2); – ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă momente ale acţiunii (1.2); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.2) – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări (4.2). – efectuarea de adunări cu numere mai mici decât 1000, fără trecere peste ordin şi verificarea prin operaţia inversă (1.4); – scrierea ca sumă de trei termeni a unor numere de trei cifre (1.4); – rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma/diferenţa/un număr cu…. mai mare/mic etc.” (1.6); – rezolvare de probleme cu adunări în concentrul 0-1000, cu tema Plantele (1.6.); – jocuri cu jetoane, care vizează schimburi, pentru evidențierea unităților, a zecilor și a sutelor (1.4).

Forme ale discursului oral Povestirea orală cu întrebări de sprijin

Resurse materiale: Cărţi Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul

Tema de lucru în clasă: – formularea unor răspunsuri la întrebările date; – dezvoltarea unor enunţuri adăugând detalii, din proprie iniţiativă.

Adunarea numerelor naturale 01000 fără trecere peste ordin

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, jetoane cu plante pentru jocuri de schimburi (jetoane cu frunze, cu flori galbene, cu flori albastre), imagine cu axa numerelor, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă – efectuarea de adunări cu numere mai mici decât 1000, fără şi cu trecere peste ordin şi verificarea prin operaţia inversă

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 9

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut

– citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte (citire cu voce tare, în şoaptă, în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă) (3.1); – citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie (3.1); – transformarea, completarea unor enunţuri după modele date (2.1); – precizarea evenimentelor din textul audiat, folosind expresiile: la început, mai întâi, prima dată, apoi, după aceea, până la urmă (1.2).

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, text : Necunoscutul după Vasile Malschi Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea.

Temă de lucru în clasă: – formularea răspunsurilor pentru întrebări formulate de învățător (pe baza investigării textului); – formularea unor predicţii.

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 01000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

– efectuarea de adunări cu numere mai mici decât 1000, cu trecere peste ordin (1.4); – efectuarea probei adunării prin adunare și scădere (1.4); – rotunjirea la sute a numerelor naturale scrise cu 3 cifre și efectuarea adunării numerelor naturale cu trecere peste ordin, folosind procedeul rotunjirii la sute (1.4); – rezolvare de calcule rapide pe baza proprietăților adunării (gruparea convenabilă a termenilor) (1.4); – rezolvare de probleme cu adunări în concentrul 0-1000, pe baza datelor culese din tabele - tema Plantele (1.6.);

Adunarea numerelor naturale 01000: cu trecere peste ordin

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de adunări cu numere mai mici decât 1000, cu trecere peste ordin; – efectuarea probei adunării prin adunare și scădere

Manuale Intuitext clasa a II-a

89

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 10

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

90

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi /sau compunerea de probleme

Dezvoltarea unor competenţe de lectură: – citirea textului (3.1.); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la text („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.) ( 1.2.); – Joc: „Bingo” (fiecare elev caută printre colegii de clasă pe aceia care preferă anumite plante – flori, fructe, legume, copaci – scrise în tabelul oferit de învățător. Elevul care a reușit să completeze primul numele colegilor care preferă plantele scrise pe un rând/coloană, strigă „Bingo!”) (3.1); – citirea individuală a unor mesaje din mediul cunoscut: anunţuri, texte scurte, referitoare la acțiuni cu specific eco (3.1.); – identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc textul citit (3.2.); – redarea în grup, printr-un desen (afiș), a ideilor relevante din textul citit (3.2.). – efectuarea de scăderi cu numere mai mici decât 1000, fără trecere peste ordin (1.4); – rotunjirea la sute a numerelor naturale scrise cu 3 cifre și efectuarea scăderii numerelor naturale fără trecere peste ordin, folosind procedeul rotunjirii la sute (1.4); – proba scăderii prin adunare și scădere (1.4); – rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află diferenţa, un număr cu….mai mic decât……..etc.” (1.6.); – rezolvare de probleme cu scăderi în concentrul 0-1000, cu tema Plantele (1.6.).

Text narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale: pliante, reviste Resurse procedurale: lectura individuală, jocul, conversația

Observarea sistematică: implicarea elevilor în efectuarea unei activități practice  Scară de clasificare (în totalitate, parțial, deloc): respectarea etapelor de lucru; colaborarea cu colegii pentru realizarea sarcinii; calitatea prezentării produsului realizat; implicarea în interevaluarea produselor realizate de celelalte grupe.

Scăderea fără trecere peste ordin a numerelor naturale 01000

Resurse materiale: manual tipărit/digital, caietul elevului, fișe de lucru Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de scăderi cu numere mai mici decât 1000, fără trecere peste ordin (1.4); – rezolvarea de probleme cu scăderi în concentrul 01000, fără trecere peste ordin.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 11

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 01000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi /sau compunerea de probleme

Manuale Intuitext clasa a II-a

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”) (3.1); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (1.2); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii corespunzătoare (1.2); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (2.1); – aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor (3.2 ). – efectuarea de scăderi cu numere mai mici decât 1000, cu trecere peste ordin şi verificarea prin operaţia inversă (1.4); – rotunjirea la sute a numerelor naturale scrise cu 3 cifre și efectuarea scăderii numerelor naturale cu trecere peste ordin, folosind procedeul rotunjirii la sute (1.4); – rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află diferenţa, un număr cu….mai mic decât……..etc.” (1.6.); – rezolvare de probleme cu adunări în concentrul 0-1000, pe baza datelor culese din tabele - tema Plantele (1.6.); – jocuri de identificare de trasee pentru care toate calculele au același rezultat (1.4);

Acte de vorbire Formulare de întrebări şi răspunsuri

Resurse materiale: manual, imagini, Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, activitatea în perechi.

Autoevaluare:  Grila de autoevaluare pentru aprecierea cantitativă a rezolvării itemilor: – formularea unui număr de propoziţii respectând ordinea întrebărilor;

Scăderea cu trecere peste ordin a numerelor naturale 0-1000

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de scăderi cu numere mai mici decât 1000, cu trecere peste ordin; – rezolvarea de exerciţii de tipul: Află diferenţa, un număr cu….mai mic decât……..etc.

91

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 12

92

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 01000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

– copierea unor texte scurte, exersând încadrarea în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi a spaţiului între cuvinte (4.1); – autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor scrise, prin compararea cu un model (4.1); – scrierea corectă a unor propoziţii/fraze/a unui text scurt pe foaie tip II, respectând încadrarea în pagina de caiet tip II (4.1); – folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu majusculă/cu alineat) (4.2); – prezentarea unor lucrări personale, a temei scrise, în faţa colegilor (2.4). – investigarea nevoilor plantelor folosind experimente, în scopul identificării condițiilor necesare pentru creștere și dezvoltare (3.1.); – formularea unor enunțuri (consecințe ale neasigurării condițiilor necesare creșterii și dezvoltării plantelor) (4.2); – efectuarea de adunări și scăderi cu numere mai mici decât 100, fără şi cu trecere peste ordin (1.4); – asocierea rezultatelor adunării și scăderii cu litere date în scopul descoperii de mesaje privind ocrotirea plantelor (1.4); – rezolvare de probleme cu adunări și scăderi în concentrul 0-100 – tema Plantele (1.6).

Scrierea funcţională – Transcriere

Resurse materiale: manual, imagini Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,

Observarea sistematică  Listă de control/verificare: – respectarea regulilor de scriere corectă; – respectarea regulilor de aşezare în pagină; – raportarea pozitivă la greşelile de scriere;

Recapitulare: – Nevoile plantelor – Adunarea și scăderea numerelor naturale 0-100, cu și fără trecere peste ordin

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, film documentar, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Observarea sistematică a atitudinii elevilor faţă de sarcina dată:  Listă de verificare (da, nu): – concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; – implicarea activă în rezolvarea sarcinii.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 13

1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

– precizarea evenimentelor din textul audiat, folosind expresiile: la început, mai întâi, prima dată, apoi, după aceea, până la urmă (1.2.); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text (1.2.); – formularea unor întrebări pentru răspunsuri date (3.2.); – prezentarea unor lucrări personale (2.4.); – folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie) (4.2.); – citirea unor texte în urma recomandărilor făcute de părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi (3.4.). Itemii probei de evaluare vizează: – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit; – construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date; – plasarea semnelor de punctuaţie într-un text; – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare/care prezintă interes.

Recapitulare

Resurse materiale: manual, imagini Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Observarea sistematică a comportamentului comunicativ  Listă de control/verificare: – contribuția la rezolvarea sarcinilor de grup; – interacțiunea cu membrii grupului; – oferirea/acceptarea ului

Evaluare – Textul narativ – Formulare de întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit – Propoziţia – Semnele de punctuaţie

Resurse materiale: text narativ , fişe de evaluare Resurse procedurale: exerciţiul, autoevaluarea

Proba scrisă Grila Cum te poţi aprecia

93

Matematică și explorarea mediului

94

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 01000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 01000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– recunoașterea etapelor de creștere și dezvoltare ale unei plante(3.1.); – explicarea modului de înmulțire a unor plante (3.1.); – efectuarea de adunări și scăderi cu numere mai mici decât 1000, fără şi cu trecere peste ordin (1.4); – rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete, desene sau reprezentări simbolice – tema Plantele (5.2.); – jocuri cu numere pe tema Plantele (1.6).

Recapitula re: – Nevoile plantelor – Înmulțirea plantelor – Adunarea și scăderea numerelor naturale 01000, cu și fără trecere peste ordin

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, jetoane cu animale, film documentar, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată:  Listă de verificare (da, nu): – concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; – implicarea activă în rezolvarea sarcinii.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 14

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 01000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 01000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Manuale Intuitext clasa a II-a

Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte (3.1); – identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi autorului unui text (3.1); – scrierea corectă a unui text scurt pe foaie tip II, respectând încadrarea în pagina de caiet, tip II (4.1); – construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/sau a unui şir de imagini (2.2). Itemii probei de evaluare vizează: – efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, mai mici decât 1000; – efectuarea probei adunării și scăderii; – utilizarea cuvintelor sumă, diferență, cu … mai mult/puțin în rezolvarea de probleme; – rezolvarea de probleme simple; – verificarea valorii de adevăr a unor enunțuri despre creșterea și înmulțirea plantelor

– Formulare de întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit – Propoziţia – Semnele de punctuaţie

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare: Autoevaluarea Completarea unor enunţuri lacunare: – mă bucur pentru că …. – am reuşit să … – mai am de rezolvat …

Evaluare – Nevoile plantelor – Înmulțirea plantelor – Adunarea și scăderea numerelor naturale 01000, cu și fără trecere peste ordin

Resurse materiale: fișa de evaluare pentru fiecare elev Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia

Proba scrisă  Grila de evaluare – Ce pot să fac?

95

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 15

96

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 01000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme; 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 01000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Dezvoltarea competențelor de lectură prin: – joc: „Dacă aș fi una dintre plantelepersonaje ale cărților, aș fi….pentru că...” (2.2.); – căutarea unei cărţi cu personaje din lumea plantelor la colţul de lectură al clasei (3.1.); – redarea prin desen a unui paragraf citit din cartea aleasă (personaje, întâmplări) (3.2.); – realizarea unei minicărţi a clasei „Planteeroi de poveste” prin asamblarea desenelor realizate de copii (3.4.); – recomandarea unor cărţi/ poveşti/ povestiri colegilor, dintre cele citite de către elevi în clasă (3.4.); Ne jucam, corectăm învățăm – ameliorare – dezvoltare – Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. – Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Personaje din lumea plantelor (Lecție de lectură)

Resurse materiale: cărți de la Colțul de lectură al clasei, creioane colorate, coli albe Resurse procedurale: lectura individuală, conversația, dialogul

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată a. Listă de verificare (da, nu): – concentrare asupra sarcinii de rezolvat; – implicare activă în rezolvarea sarcinii.

– Nevoile plantelor – Înmulțirea plantelor – Adunarea și scăderea numerelor naturale 0-1000, cu și fără trecere peste ordin

Resurse materiale: fișe de ameliorare, fișe de dezvoltare Resurse procedurale: conversaţia, explicația

Autoevaluarea Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată:  Listă de verificare (da, nu): – concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; – implicarea activă în rezolvarea sarcinii.

Ghidul învățătorului

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: În lumea animalelor PERIOADA: 3 săptămâni (S 11-12 -13)

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte: citire cu voce tare, în şoaptă, în gând; în lanţ, în ştafetă, în pereche (3.1); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere (un detaliu sau o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”) (3.1); – formularea orală a mesajului/învăţăturii desprinse dintr-un text citit (3.2); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2); – aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor din mesajul audiat (3.2); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1).

Manuale Intuitext clasa a II-a

Detalieri de conținut Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale și procedurale Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, text : Povestea ursului cafeniu după Vladimir Colin Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, procedee de citire activă, selectivă, conștientă

Evaluare Observare sistematică a calității actului citirii:  Lista de verificare: – citirea corectă şi clară (Articulează corect sunetele, silabele, cuvintele din textul citit). – citirea fluentă (Cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă). – citirea cu intonaţie adecvată (Intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie).

97

Matematică și explorarea mediului

98

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– asocierea descrierii animalelor cu imaginea corespunzătoare (3.1); – Joc Bingo cu animale (3.1.); – recunoașterea animalelor domestice și sălbatice pe baza unor imagini date/descrieri date(3.1.); – identificarea relațiilor de hrănire pentru animale și tipuri de hrană date (3.1.); – identificarea nevoilor animalelor referitoare la hrană și apă (3.1); – identificarea cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice: cu…….mai mult/mai puțin (5.2); – confecționarea de măști pentru animalul preferat (piesă de portofoliu) (3.1). – crearea unor probleme pornind de la date numerice descoperite în informații despre animale și rezolvarea acestora (1.6.).

Ce nevoi au animalele?

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, jetoane cu animale, film documentar, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – asocierea descrierii animalelor cu imaginea corespunzătoare (3.1) – identificarea relațiilor de hrănire pentru animale și tipuri de hrană date (3.1.)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 2

2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

Manuale Intuitext clasa a II-a

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1); – joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1); – dialoguri despre sine, despre familie, colegi, despre animalul preferat, activităţile preferate/desfăşurate (2.2); – participarea la discuţii în perechi/în grup pe teme de interes (timpul liber, animalul preferat, cartea preferată, prezentarea produselor activităţii şcolare (2.3); – copierea unor texte scurte, exersând încadrarea în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi a spaţiului între cuvinte (4.1); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1); – transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul unor activităţi individuale sau comune (4.1).

Dialogul – vorbitor, ascultător. Linia de dialog

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text : Povestea ursului cafeniu după Vladimir Colin Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda predicțiilor, explozia stelară, jocul de creație.

Tema de lucru în clasă: – strategia multiprocesuală, formularea unor răspunsuri la o paletă largă de întrebări întrebări; Observare sistematică a comportamentului de receptor  Lista de verificare: formularea răspunsurilor adecvate la întrebările orale, semnalarea, prin mimică, gesturi sau verbal, a neînţelegerii mesajului oral ascultat; sesizarea corectitudinii sau incorectitudinii enunţurilor orale ascultate; sesizarea, după auz, a cuvintelor necunoscute din mesajele orale ascultate; manifestrea interesului faţă de partenerul de dialog (îl priveşte în faţă, îl ascultă cu atenţie, cu răbdare, cu toleranţă).

99

Matematică și explorarea mediului

100

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

– identificarea nevoilor animalelor referitoare la hrană și apă (3.1); – formulare de răspunsuri la întrebări referitoare la nevoile animalelor: (Ce? De ce? Ce s-ar întâmpla dacă…?) (4.2); – recunoașterea animalelor care au nevoie de multă/puțină lumină/căldură (4.2); – formularea unor consecințe rezultate în urma analizei unor fenomene simple: cum rezistă unele animale temperaturilor scăzute/crescute (4.2); – confecționarea de măști pentru animalul preferat (piesă de portofoliu) (3.1). – crearea unor probleme pornind de la date numerice descoperite în informații despre animale și rezolvarea acestora (1.6.).

Ce nevoi au animalele?

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, jetoane cu animale, film documentar, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea

Observarea sistematică (4.2):  Listă de verificare (da, nu): – asocierea unor caracteristici speciale ale animalelor cu anumite caracteristici ale mediului în care trăiesc (ursul polar, elefantul, bufnița, peștii etc.) – explicarea relației animale – nevoi pentru supraviețuire

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 3

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

Manuale Intuitext clasa a II-a

– alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/serie de variante date (1.1); – conversaţii pe teme de interes pentru copii (1.4); – jocuri de rol (4.1); – participarea la discuţii în perechi/în grup pe teme de interes (timpul liber, animalul preferat, cartea preferată, prezentarea produselor activităţii şcolare etc.) (2.3); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1).

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/o idee din text, „Găseşte şi citeşte” (3.1); – plasarea semnelor de punctuaţie (4.2); – crearea şi completarea unor rebusuri (4.2); – crearea unor liste de cuvinte legate de o temă propusă (4.3). – activități practice de echilibrare a balanței, folosind cuburi/jucării animale de același fel (1.6.); – aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei, proba adunării/scăderii sau prin încercării: termenul adunării, scăzătorul (1.6.); – jocuri cu numere pentru aflarea unui termen necunoscut dintr-o operație de adunare sau scădere (1.6.); – culegere de informații/curiozități din viața animalelor(piesă de portofoliu) (3.1).

Dialogul – vorbitor, ascultător. Linia de dialog

Două puncte

Aflarea termenului necunoscut

Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, observaţia Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul în grup.

Tema de lucru în clasă: – completarea unor semne de punctuaţie; – formulare de propoziţii; – scriere după dictare.

• Resurse materiale: text : Povestea ursului cafeniu după Vladimir Colin Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul în grup.

Tema de lucru în clasă: – completarea unor semne de punctuaţie; – formulare de propoziţii; – scriere după dictare.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, cuburi, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei, proba adunării/scăderii sau prin încercării: termenul adunării, scăzătorul

101

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 4

102

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/o idee din text, „Găseşte şi citeşte” (3.1); – plasarea semnelor de punctuaţie (4.2); – crearea şi completarea unor rebusuri (4.2); – crearea unor liste de cuvinte legate de o temă propusă (4.3); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1). – activități practice de echilibrare a balanței, folosind cuburi/jucării animale de același fel (1.6); – aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei, proba adunării/scăderii sau prin încercării: descăzutul (1.6.); – jocuri cu numere pentru aflarea unui termen necunoscut dintr-o operație de adunare sau scădere (1.6.); – culegere de informații/curiozități din viața animalelor(piesă de portofoliu) (3.1); – crearea unor probleme pornind de la date numerice descoperite în informații despre animale și rezolvarea acestora(1.6.).

Două puncte

Aflarea termenului necunoscut

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini • Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Autovaluarea Compararea modului de efectuare a sarcinii scrise cu modelul dat.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, cuburi, jucării animale de același fel, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstrația, exerciţiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – jocuri cu numere pentru aflarea unui termen necunoscut dintr-o operație de adunare sau scădere

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul apropiat 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

Manuale Intuitext clasa a II-a

Dezvoltarea competențelor de lectură prin: – lectura textului cu predicții (3.1.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere sau respectând un detaliu/o idee din text (3.1.); – alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de mesajul textului dintr-o pereche/ serie de variante date (1.1.); – exprimarea mesajului global al textului (3.2.); – jocuri de rol/dramatizări ale unor lecturi cunoscute (1.4.); – formularea unei opinii referitoare la un personaj, o întâmplare (2.3.). – aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei, proba adunării/scăderii sau prin încercării: termenii adunării, descăzut, scăzător ( 1.6.); – rezolvarea unor probleme bazate pe aflarea termenului necunoscut dintr-o operație de adunare și scădere a numerelor în concentrul 0-1000 ( 1.6); – culegere de informații/curiozități din viața animalelor(piesă de portofoliu) (3.1); – crearea unor probleme pornind de la date numerice descoperite în informații despre animale și rezolvarea acestora (1.6.).

Textul narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale: text pus la dispozitia elevilor de către cadrul didactic Resurse procedurale: lectura explicativă, citirea selectivă, lectura creativă, jocul didactic, dramatizarea

Obsevarea comportamentului de cititor activ  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; formularea corectă de răspunsuri la întrebări legate de text

Aflarea termenului necunoscut

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstrația, exerciţiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată:  Listă de verificare (da, nu): – concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; – implicarea activă în rezolvarea sarcinii.

103

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediul

ZIUA 6

104

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar - numărare cu pas dat (din 2 în 2, din 20 în 20, din 100 în 100 etc.) cu sau fără intuitiv; 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 01000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1); – transcrieri selective de cuvinte, fraze, alineate dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1); – crearea unor liste de cuvinte legate de o temă propusă (4.3); – plasarea semnelor de punctuaţie într-un text (4.2). – identificarea semnificaţiei datelor unei probleme (5.2); – identificarea întrebărilor al căror răspuns nu necesită calcule și corelarea acestora cu enunțul unei probleme date (5.2); – identificarea întrebărilor al căror răspuns necesită calcule și corelarea acestora cu enunțul unei probleme date (5.2); – efectuarea de adunări/scăderi cu numere mai mici decât 1000, fără şi cu trecere peste ordin (1.4);

Virgula

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, dicţionar, text : Cobănilă, după Vasile Voiculescu Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Tema de lucru în clasă: – completarea semnelor de punctuaţie învăţate Într-un text de cinci propoziţii.

Probleme de adunare și scădere cu numere de la 1 la 1000

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, scheme care ilustrează relația dintre datele numerice ale problemei, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale:, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Observarea sistematică a atitudinii elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): – concentrarea asupra sarcinii de rezolvat, – implicarea activă în rezolvarea sarcinii

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 7

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut

Manuale Intuitext clasa a II-a

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1); – adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul urmărit (3.1); – identificarea personajelor dintr-un text audiat (1.2); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat (1.2); – alcătuirea unor propoziţii prin care se formulează un salut (2.1); – dialoguri despre sine, despre familie, colegi, despre animalul preferat, activităţile preferate/desfăşurate etc. (2.2); – utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de mulţumire, corespunzătoare unui anumit context (2.3); – utilizarea limbajului verbal şi nonverbal corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii atenţiei interlocutorului ( vizual, expresie facială, claritate în exprimare, ton) (2.4); – utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul de a-şi susţine afirmaţiile (2.4); – exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi reacţii (2.4); – interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi (2.4).

Comunicare a politicoasă – Salutul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, text : În pădure toate – s bune după Octav Pancu Iaşi Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, experimentul, problematizarea

Observarea sistematică a comportamentului comunicativ  Listă de control/ verificare: – utilizează formule de adresare şi de comunicare; – interacționează cu membrii grupului; – joacă roluri interpretând diferite personaje din text.

105

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 8

106

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 01000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 01000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple cu respectarea convenţiilor de bază

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple cu respectarea convenţiilor de bază

– analiza datelor unei probleme (5.2); – identificarea datelor unei probleme și organizarea acestora (5.2); – identificarea etapelor în rezolvarea de probleme (5.2); – rezolvarea de probleme cu tema Animalele (5.2); – efectuarea de adunări/scăderi cu numere mai mici decât 1000, fără şi cu trecere peste ordin(1.4). – creare de probleme cu adunări și scăderi cu tematică dată (Animalele) (1.6.). – povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui fragment audiat (1.1); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (1.2); – ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă momente ale acţiunii (1.2); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări (4.2). – povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui fragment audiat (1.1); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (1.2); – ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă momente ale acţiunii (1.2); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.2); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări (4.2).

Probleme de adunare și scădere cu numere de la 1 la 1000

Textul narativ. Lectura textului

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, scheme care ilustrează relația dintre datele numerice ale problemei, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul, problematizarea Resurse materiale: manualul tipărit/digital text : O invitaţie, după Mircea Sântimbreanu Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital text : O invitaţie după Mircea Sântimbreanu Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – identificarea datelor unei probleme și organizarea acestora

Temă de lucru în clasă: – formularea de răspunsuri la întrebări de tipul: Ce crezi că se va întâmpla? Ce dovezi ai? Ce s-a întâmplat?

Tema de lucru în clasă: – identificarea unor informaţii explicit formulate – realizarea de deducţii simple în itemi cu alegere multiplă;

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 9

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 01000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine

Manuale Intuitext clasa a II-a

– analiza datelor unei probleme (5.2); – identificarea datelor unei probleme și organizarea datelor (5.2); – rezolvarea de probleme cu tema Animalele, folosind planul de rezolvare (5.2); – transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc (1.6).

Probleme de adunare și scădere cu numere de la 1 la 1000

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, scheme care ilustrează relația dintre datele numerice ale problemei, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – rezolvarea de probleme, folosind planul de rezolvare

– alcătuirea unor propoziţii prin care se formulează o solicitare, o întrebare, o mulţumire, o rugăminte (2.1); – utilizarea limbajului verbal şi nonverbal corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii atenţiei interlocutorului ( vizual, expresie facială, claritate în exprimare, ton) (2.4); – utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul de a-şi susţine afirmaţiile (2.4); – exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi reacţii (2.4); – interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi (2.4); – utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de mulţumire, corespunzătoare unui anumit context (2.3.).

Comunicare politicoasă – Solicitarea, permisiunea

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text :, imagini Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – Formularea unor comunicări scrise care exprimă forme diferite de salut

107

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 10

108

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 01000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul apropiat 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

– analiza unei probleme (5.2); – identificarea datelor unei probleme și organizarea datelor (5.2); – rezolvarea de probleme cu tema Animalele, folosind planul de rezolvare (5.2); – crearea unor probleme după imagini/ desene/scheme/exerciţii/formule (1.6).; – transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc. (1.6). Dezvoltarea competențelor de lectură: – citirea în gând a unui text cu personaje din lumea animalelor (3.1.); – formularea de enunţuri folosind cuvinte date (2.1.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere sau respectând un detaliu/o idee din text ( 3.1.); – identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc textul citit, ilustrarea unor fragmente preferate din text (3.2.); – construirea unui album cu desene realizate de elevi în urma citirii unui text însoţit de scurte prezentări scrise de mână sau la computer (3.4.).

Probleme de adunare și scădere cu numere de la 1 la 1000

Resurse materiale: manual tipărit/digital, caietul elevului, fișe de lucru, scheme care ilustrează relația dintre datele numerice ale problemei Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea

Textul narativ (Lecție de lectură)

• Resurse materiale: text pus la dispoziţia elevilor de către cadrul didactic Resurse procedurale: citirea selectivă, lectura creativă şi realizarea unor ilustraţii potrivite textului citit, interevaluarea unui album cu desene

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Tema de lucru în clasă: Nr crt 1

Nume şi prenume elev P. M.

Utilizarea formulei 1 ... DA NU

2

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Manuale Intuitext clasa a II-a

– recunoașterea etapelor de creștere/ dezvoltare ale animalelor (3.1); – identificarea animalelor care se înmulțesc prin ouă, respectiv prin pui vii (3.1); – rezolvarea de probleme cu tema Animalele (5.2); – activitatea practică: Cartea clasei Alfabetul cu animale (3.1.). – creare de probleme cu adunări și scăderi cu tematică dată (Animalele) (1.6.).

Înmulțirea animalelor

Resurse materiale: manual tipărit/digital, film documentar, fișe de lucru, coli de hârtie, cartoane, markere/creioane colorate, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei)

109

Comunicare în limba română

ZIUA 11

110

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/ o idee din text (3.1); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?,Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (1.2); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii corspunzătoare (1.2); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (2.1); – jocuri de rol/dramatizări ale unor lecturi cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti (2.1); – utilizarea limbajului verbal şi nonverbal corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii atenţiei interlocutorului ( vizual, expresie facială, claritate în exprimare; – utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul de a-şi susţine afirmaţiile (2.4); – exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi reacţii (2.4); – interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi (2.4).

Cum spunem o părere

Resurse materiale: imagini, manualul tipărit/digital Disputa după Bucur Milescu Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, joc didactic, activitate in perechi

Observarea sistematică a comportamentului participativ al elevului: – consemnarea observaţiilor într-o diagramă pentru monitorizarea utilizării de către elevi a unor conectori specifici exprimării părerii 1. Cred că … 2. Sunt de acord … 3. Eu văd altfel … 4. E imposibil … 5. Sunt de părere că … Nr crt 1

Nume şi prenume elev P. M.

Utilizarea formulei 1 ... DA NU

2

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Manuale Intuitext clasa a II-a

– Identificarea/exemplificarea animalelor care se înmulțesc prin ouă, respectiv prin pui vii (3.1); – compararea animalelor adulte cu puii lor: stabilirea asemănărilor și a deosebirilor (3.1); – rezolvarea de probleme cu tema Animalele (5.2); – activitatea practică: Cartea clasei Alfabetul cu animale (3.1). – creare de probleme cu adunări și scăderi cu tematică dată (Animalele) (1.6.).

Înmulțirea animalelor

Resurse materiale: manual tipărit/digital, jetoane cu animale, fișe de lucru, coli de hârtie, cartoane, markere / creioane colorate, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, diagrama Venn

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Evaluarea produsului (Cartea cu animale) după criterii date: – ilustrarea prin desen a animalului ales; – așezarea desenelor în ordine alfabetică; – scrierea a cel puțin 1-2 informații despre animalul respectiv.

111

Comunicare în limba română

ZIUA 12

112

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

– conversaţii pe teme de interes pentru copii (1.4); – formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral (2.1); – oferirea unor informaţii despre sine, despre familie, despre anumite activităţile folosind enunţuri (2.2); – povestirea unor evenimente semnificative din viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei, cu folosirea verbelor la timpurile potrivite (2.2); – aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor (3.2); – utilizarea limbajului verbal şi nonverbal corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii atenţiei interlocutorului ( vizual, expresie facială, claritate în exprimare, ton) (2.4); – utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul de a-şi susţine afirmaţiile (2.4); – exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi reacţii (2.4); – interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi (2.4).

• Povestirea unei întâmplări trăite

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini O întâmplare cu haz după Lucia Olteanu Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul.

Observarea sistematică a comportamentului comunicativ  Listă de control/ verificare: – respectare ordinii întâmplărilor; – dovedirea coerenţei în prezentarea întâmplărilor. – respectarea pauzelor în exprimare.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme ; 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

Manuale Intuitext clasa a II-a

– identificarea relațiilor de hrănire pentru animale și tipuri de hrană date (3.1.); – identificarea nevoilor animalelor referitoare la hrană și apă (3.1) – aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei, proba adunării/scăderii sau prin încercării: termenii adunării, descăzut, scăzător (1.6.); – efectuarea de adunări/scăderi cu numere mai mici decât 1000, fără şi cu trecere peste ordin (1.4); – rezolvarea unor probleme bazate pe aflarea termenului necunoscut dintr-o operație de adunare și scădere a numerelor în concentrul 0-1000 (1.6); – formulare de răspunsuri la întrebări referitoare la nevoile animalelor: (Ce? De ce? Ce s-ar întâmpla dacă…?) (elefantul, ursul polar, bufnița, peștii etc) (4.2);

Recapitulare: – Nevoile animalelor – Aflarea termenului necunoscut

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, jetoane cu animale, film documentar, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, exerciţiul

Temă de lucru în clasă: – asocierea unor caracteristici speciale ale animalelor cu anumite caracteristici ale mediului în care trăiesc ursul polar, elefantul, bufnița, peștii etc.; – explicarea relației animale; – nevoi pentru supraviețuire. Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei)

113

Comunicare în limba română

ZIUA 13

114

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– precizarea evenimentelor din textul audiat, folosind expresiile: la început, mai întâi, prima dată, apoi, după aceea, până la urmă (1.2.); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text (1.2.); – formularea unor întrebări pentru răspunsuri date (3.2.); – prezentarea unor lucrări personale (2.4.); – folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie) (4.2.); – citirea unor texte în urma recomandărilor făcute de părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi (3.4.).

3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Itemii probei de evaluare vizează: – formularea unor răspunsuri la întrebări în legătură cu un scurt text citit; – plasarea semnelor de punctuaţie într-un text; – utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de mulţumire, corespunzătoare unui anumit context.

• Recapitulare Conţinuturi: – Virgula – Două puncte – Dialogul – Reguli de vorbire eficientă: (ascultarea şi respectarea opiniei celuilalt, a formula o părere) – Povestirea unor întâmplări trăite • Evaluare – Virgula – Două puncte – Dialogul – Formule: salut, exprimare a părerii, permisiune

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, Regele jucăriilor după Vasile Poenaru Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,

 Observarea sistematică a atitudinii față de sarcină  Grilă de evaluare – respectarea instrucțiunilor; – solicitarea de către elev a sprijinului atunci când este cazul; – cooperarea cu colegii de grup; – finalizarea activității.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital fişe de evaluare Resurse procedurale: exerciţiul, autoevaluarea

Proba scrisă Grila Cum te poţi aprecia

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme; 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

Manuale Intuitext clasa a II-a

– Identificarea/exemplificarea animalelor care se înmulțesc prin ouă, respectiv prin pui vii (3.1); – identificarea regulii de construire a unui șir cu animale (3.1); – completarea unor enunțuri lacunare, referitoare la înmulțirea animalelor (3.1); – rezolvarea de probleme cu tema Animalele, folosind planul de rezolvare (5.2); – jocuri de tip Rebus, pentru completarea a unor cuvinte – cheie referitoare la nevoile animalelor, respectiv înmulțirea acestora (3.1).

Recapitulare – Înmulțirea animalelor – Probleme de adunare și scădere cu numere de la 0 la 100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, jetoane cu animale, film documentar, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei)

115

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 14

116

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

• Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. – Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme ; 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 01000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Itemii probei de evaluare vizează: – Recunoașterea etapelor de creștere a animalelor și a condițiilor de supraviețuire – Recunoașterea modului de înmulțire a animalelor; – Aflarea unui termen necunoscut cu ajutorul probei adunării și a scăderii; – Rezolvarea de probleme cu una sau mai multe operații

– Virgula – Două puncte – Dialogul – Reguli de vorbire eficientă: salutul, ascultarea şi respectarea opiniei celuilalt, a formula o părere – Povestirea unor întâmplări trăite Evaluare – Înmulțirea animalelor – Nevoile animalelor – Aflarea termenului necunoscut – Probleme de adunare și scădere cu numere de la 0 la 100

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul.

Autoevaluarea – formaular răspunsurilor la întrebări. – identificarea formulelor de solicitare şi de salut. – transcrierea unei enumerări. – completarea semnelor de punctuaţie. – formularea părerii.

Resurse materiale: fișa de evaluare pentru fiecare elev. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia.

Proba scrisă  Grila de evaluare – Ce pot să fac?

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 15

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile, variate 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul apropiat 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme ; 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 01000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Manuale Intuitext clasa a II-a

Dezvoltarea unor competențe de lectură: – audierea unei poveşti citită de cadrul didactic şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare (1.1.); – exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi reacţii la audierea unui text (2.4.); – citirea în ritm propriu a unui text scurt, la sugestia învăţătorului (3.1.); – discutarea textelor scurte, relevând şi expresii, acţiuni, comportamente (3.2.).

Textul narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale: – texte puse la dispoziţia elevilor de către cadrul didactic Resurse procedurale: citirea cu voce tare, conversaţia examinatorie

Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. – Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

– Înmulțirea animalelor – Nevoile animalelor – Aflarea termenului necunoscut – Probleme de adunare și scădere cu numere de la 0 la 100

Resurse materiale: fișe de ameliorare, fișe de dezvoltare Resurse procedurale: conversația, explicația

Observarea sistematică a interesului pentru citirea textului propus

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare: Autoevaluarea

117

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Natura - Medii de viață de la noi PERIOADA: 4 săptămâni (S 14-15-16-17)

118

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte: citire cu voce tare, în şoaptă, în gând; în lanţ, în ştafetă, în pereche (3.1); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere (un detaliu sau o idee din text; joc: „Găseşte şi citeşte”) (3.1); – recitarea poeziei (2.1.); – memorare, din proprie iniţiativă, a poeziei (3.4.); – redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit (3.2); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1);

Detalieri de conținut

Resurse materiale și procedurale

Textul liric. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, text : Iarna pe uliţă după George Coşbuc Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, procedee de citire activă, selectivă, conștientă, cadranele, lectura creativa

Evaluare Observare sistematică a calității actului citirii:  Lista de verificare: – citirea corectă şi clară (articulează corect sunetele, silabele, cuvintele din textul citit) . – citirea fluentă (cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă) citirea cu intonaţie adecvată (intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie)

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Manuale Intuitext clasa a II-a

– recunoaşterea în desene/imagini/ machete/filme documentare/a unor medii de viață: pădurea (3.1); – identificarea în filme documentare/imagini a caracteristicilor pădurii ca mediu de viață (3.1); – investigarea unui mediu de viaţă natural sau artificial (pădurea/ parcul) pentru a identifica plantele şi animalele care îl populează, condiţiile de viaţă şi adaptările la mediu(3.1); – identificarea relației de hrănire dintre animale și plante din pădure (3.1); – redactarea de reguli de comportament în drumeții/excursii în pădure (3.2) – realizarea unor colaje pentru evidenţierea caracteristicilor pădurii (4.2); – realizarea de colecții de imagini cu plante și animale întâlnite în pădure piesă de portofoliu (3.1). – rezolvarea de probleme cu tema Pădurea, folosind planul de rezolvare (5.2.).

Pădurea

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, jetoane cu animale și plante de pădure, film documentar, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați , Știu, vreau să știu, am învățat

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – realizarea unor colaje pentru evidenţierea caracteristicilor pădurii

119

Comunicare în limba română

ZIUA 2

120

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1); – joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1) – copierea unor texte scurte, exersând încadrarea în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi a spaţiului între cuvinte (4.1) – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1) – transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul unor activităţi individuale sau comune (4.1) – memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii şi ghicitori (3.4.)

Textul liric Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text : Iarna pe uliţă după George Coşbuc Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda predicțiilor, explozia stelară, jocul de creație.

Tema de lucru în clasă: – identificarea elementelor textului liric, strofa, versul; – respectarea regulilor de aşezare în pagină a textului în versuri; – respectarea regulilor de scriere corectă.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Manuale Intuitext clasa a II-a

– recunoaşterea în desene/imagini/ machete/filme documentarea unor medii de viață: balta, lacul, iazul (3.1); – identificarea în filme documentare a caracteristicilor bălții, lacului, iazului (3.1); – investigarea unui mediu de viaţă natural sau artificial (lacul, balta, iazul/ acvariul) pentru a identifica plantele şi animalele care îl populează, condiţiile de viaţă şi adaptările la mediu (3.1); – identificarea relației de hrănire dintre animale și plante din bălți, lacuri, iazuri (3.1); – redactarea de reguli de comportament pentru drumeții/excursii în mediile de viață: balta, lacul, iazul (3.2); – realizarea unor colaje pentru evidenţierea caracteristicilor bălții, lacului, iazului (4.2); – realizarea de colecții de imagini din diferite medii de viață: balta, iazul, lacul piesă de portofoliu (3.1). – rezolvarea de probleme cu tema Balta, lacul, iazul, folosind planul de rezolvare (5.2.).

Balta, lacul, iazul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, jetoane cu animale și plante de pădure, film documentar, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați , Știu, vreau să știu, am învățat

Temă de lucru în clasă: – recunoaşterea în desene/ imagini/ machete/ filme documentare/ a unor medii de viață: balta, lacul, iazul; – identificarea relației de hrănire dintre animale și plante din bălți, lacuri, iazuri Portofoliul: – selectarea ilustrațiilor relevante pentru mediul de viață observat; – așezarea ilustrațiilor în portofoliu și consemnarea aspectelor evidențiate; – aspectul estetic al lucrărilor așezate în portofoliu.

121

Comunicare în limba română

ZIUA 3

122

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale

– alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/serie de variante date (1.1); – conversaţii pe teme de interes pentru copii (1.4); – recitarea unor poezii pe teme familiare (2.1); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1). – citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/o idee din text, „Găseşte şi citeşte” (3.1); – memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii şi ghicitori (3.4); – crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece şi prezentarea acestora (2.4); – plasarea semnelor de punctuaţie (4.2); – crearea şi completarea unor rebusuri (4.2); – crearea unor liste de cuvinte legate de o temă propusă (4.3).

• Textul liric Lectura textului

Textul liric Lectura textului

Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, observaţia Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text : Stupul lor după Tudor Arghezi

Tema de lucru în clasă: – Lectura creativă ilustrarea printr-un desen, colaj a unor caracteristici legate de: – spaţiu; – timp; – însuşirile albinelor.

• Resurse materiale: – text : – Stupul lor după Tudor Arghezi Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia,, exerciţiul, lucrul în grup.

Tema de lucru în clasă: – completarea unor semne de punctuaţie; – formulare de propoziţii; – scriere după dictare;

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „ şi”, „sau”, „nu”

Manuale Intuitext clasa a II-a

– recunoaşterea în desene/imagini/ machete/filme documentare a unor medii de viață: balta, lacul, iazul (3.1); – identificarea în filme documentare – imagini a caracteristicilor bălții, lacului, iazului ca medii de viață (3.1); – realizarea unui plan de lucru pentru explorarea unui mediu de viaţă (4.1); – prezentarea planului de lucru folosind reprezentări prin desene/tabel (4.1); – activități observare a unui mediu de viață acvatic (lac, baltă sau iaz) pe baza unui plan de observare (4.1); – colecționare de ilustrate din mediul de viață observat (lac/baltă/iaz) (3.1); – rezolvarea unor probleme pe tema Animalele (adunare/scădere) (1.6).

Lacul, balta, iazul – Planul de observare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, film documentar - Lacul, balta, iazul, fișe de lucru, caietul elevului, schema unui plan de observare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea, investigația, observația

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – stabilirea unei structuri adecvate: unde se face observarea, ce se observă, unde trăiesc viețuitoarele, care sunt relațiile de hrănire;

123

Comunicare în limba română

ZIUA 4

124

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte (1.3); – ordonarea alfabetică a unor cuvinte date (1.3); – identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc. (1.3); – autodictări cu autoevaluare sau evaluare în pereche (1.3); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/o idee din text, „Găseşte şi citeşte” (3.1); – crearea unor liste de cuvinte legate de o temă propusă (4.3); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1).

Vocale şi consoane

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, versuri, jocuri • Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică a comportamentului de receptor:  Scara de clasificare: – Este atent la mesajele formulate de învăţător/colegi. – Execută cerinţele formulate oral. – Formulează răspunsuri adecvate la întrebările orale ce i se adresează. – Semnalează, prin mimică, gesturi sau verbal, înţelegerea mesajului oral ascultat. – Sesizează corectitudinea sau incorectitudinea enunţurilor orale ascultate – Sesizează, după auz, elemente necunoscute din mesajele orale ascultate. – Manifestă interes faţă de partenerul de dialog (îl priveşte în faţă, îl ascultă cu atenţie, cu răbdare, cu toleranţă).

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

Manuale Intuitext clasa a II-a

– adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi număr de elemente (1.5); – jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de elemente dintr-o mulţime dată (1.5); – evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a elementelor unei mulţimi pentru determinarea cardinalului acesteia (1.5); – aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea unor probleme practice (1.5); – compunerea de probleme cu tematică dată, în care se utilizează terminologia matematică: termeni, sumă (1.6). – compunerea de probleme cu tematică dată (Medii de viață), în care se utilizează terminologia matematică: termeni, sumă (1.6.).

Adunarea repetată de termeni egali

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, mulțimi de obiecte (jucăriianimale, pietre, scoici etc.) fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstrația, exerciţiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi număr de elemente; – jocuri cu numere pentru aflarea unei sume de termeni egali

125

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5

126

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

Dezvoltarea competențelor de lectură prin: – căutarea unei anumite cărţi la colţul de lectură sau la bibliotecă (3.1.); – citirea unei poezii din cartea aleasă din iniţiativa copilului (3.1.); – memorarea în perechi, audierea reciprocă a recitării şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare la acestea (1.1.); – exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi reacţii la audierea prezentării făcute de colegi (2.4.); – realizarea unui jurnal de lectură al clasei (3.4.); – realizarea unei „Colecţii de poezii” a clasei, textele fiind însoţite de desene realizate de elevi în urma citirii acestora (3.4.). – adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi număr de elemente (1.5); – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0100, prin adunări repetate (1.5); – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de acelaşi ordin (1.5); – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: factor, produs (1.6). – compunerea de probleme cu tematică dată (Medii de viață), în care se utilizează terminologia matematică: termeni, sumă (1.6.).

• Lectura textului liric (Lecție de lectură)

Resurse materiale: – cărţi din biblioteca şcolii sau a clasei Resurse procedurale: – conversații pe marginea poeziei audiate, dialogul, lectura individuală, jocul

Temă de lucru în clasă: completarea unei diagrame conținând impresii de lectură ale copiilor

Operația de înmulțire

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, obiecte diverse din colecțiile elevilor, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100 , prin adunări repetate; – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: factor, produs

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediul

ZIUA 6

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Manuale Intuitext clasa a II-a

– identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte (1.3); – ordonarea alfabetică a unor cuvinte date (1.3); – identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc. (1.3); – autodictări cu autoevaluare sau evaluare în pereche (1.3); – scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe (4.2); – crearea unor liste de cuvinte/idei legate de o temă propusă (4.3); – realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea unei suprafeţe) (4.3) – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100, prin aplicarea proprietăților înmulțirii: comutativitate, asociativitate, element neutru, fără terminologie (1.5.); – rezolvarea de probleme practice care evidențiază proprietăţile înmulțirii: comutativitate, asociativitate (1.5.); – rezolvarea de probleme prin aplicarea proprietăților înmulțirii (1.5.); – rezolvarea de probleme în mai multe moduri (5.2.); – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: factor, produs (1.6.); – compunerea de probleme cu tematică dată (Medii de viață) care să se rezolve prin înmulțire (1.6.).

Sunetele limbii române: Vocale şi consoane

Proprietățile înmulțirii

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, dicţionar, Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Tema de lucru în clasă: – identificarea sunetelor in cuvinte date; – precizarea locului unui sunet în cadrul unui cuvânt; – rostirea corectă a unor cuvinte.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, obiecte diverse din colecțiile elevilor, imagini cu obiecte așezate pe linii și pe coloane, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100, prin aplicarea proprietăților înmulțirii

127

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 7

128

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1); – identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte (1.3); – ordonarea alfabetică a unor cuvinte date (1.3); – identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc. (1.3); – autodictări cu autoevaluare sau evaluare în pereche (1.3); – scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe (4.2); – crearea unor liste de cuvinte/idei legate de o temă propusă (4.3); – realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea unei suprafeţe) (4.3). – adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi număr de elemente (1.5.); – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100, prin adunări repetate: înmulțirea când un factor este 2, respectiv 3 (1.5.); – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de acelaşi ordin (1.5.); – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: factor, produs (1.6.); – compunerea de probleme cu tematică dată (Medii de viață), în care se utilizează terminologia matematică: termeni, sumă (1.6.).

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie)

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, text : Bradul de Vasile Alecsandri Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, experimentul, problematizarea, Jocul didactic

Observarea sistematică a comportamentului de receptor  Listă de control/ verificare: – identificarea sunetelor in cuvinte date; – precizarea locului unui sunet in cadrul unui cuvânt; – rostirea corectă a unor cuvinte.

Înmulțirea numerelor naturale 0-100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, obiecte diverse din colecțiile elevilor, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100, prin adunări repetate: înmulțirea când un factor este 2, respectiv 3; – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: factor, produs

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 8

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale

Manuale Intuitext clasa a II-a

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1); – identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte (1.3); – ordonarea alfabetică a unor cuvinte date (1.3); – identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc. (1.3); – autodictări cu autoevaluare sau evaluare în pereche (1.3); – scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe (4.2); – crearea unor liste de cuvinte/idei legate de o temă propusă (4.3); – realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea unei suprafeţe) (4.3).

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie, ua, uă

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text : Bradul de Vasile Alecsandri Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică a capacității de a scrie corect:  Diagramă pentru monitorizarea scrierii corecte de către elevi agrupurilor ia, ie,... Nr. Nume oa, şi ea, ……. ua, crt. uă prenume 1

elev P. M.

da

nu

2 …

129

Matematică și explorarea mediului

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

130

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

– identificarea şi corectarea greşelilor de exprimare (2.1); – copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte, propoziţii (4.1); – autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor scrise, prin compararea cu un model (4.1); – copierea unor texte scurte, exersând încadrarea în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi a spaţiului între cuvinte (4.1); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1); – scrierea corectă a unor propoziţii/fraze/a unui text scurt pe foaie tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în pagina de caiet (tip II, dictando sau cu foaie velină), aprecierea spaţiilor dintre litere şi cuvinte (4.1). – adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi număr de elemente (1.5.); – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0100, prin adunări repetate: înmulțirea când un factor este 4, respectiv 5 (1.5.); – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de acelaşi ordin (1.5.); – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: factor, produs (1.6.); – crearea de probleme cu înmulțiri (1.6.); – Jocuri cu operații de înmulțire (1.5.).

Copiere, Transcriere Dictare

Resurse materiale: Text resursa pentru scriere Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul

Observarea sistematică a capacității de a scrie corect:  Grila de apreciere a scrierii: – reguli de scriere corectă cuprinzând itemi stabiliţi de cadrul didactic în funcţie de problemele de scriere identificate ; – reguli de aşezare corectă în pagină.

Înmulțirea numerelor naturale 0-100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, obiecte diverse din colecțiile elevilor, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100, prin adunări repetate: înmulțirea când un factor este 4, respectiv 5

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 9

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

Manuale Intuitext clasa a II-a

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1); – identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte (1.3); – ordonarea alfabetică a unor cuvinte date (1.3); – identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc. (1.3); – autodictări cu autoevaluare sau evaluare în pereche (1.3); – scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe(4.2); – crearea unor liste de cuvinte/ idei legate de o temă propusă (4.3); – realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea unei suprafeţe) (4.3). – adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi număr de elemente (1.5.); – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100, prin adunări repetate: înmulțirea când un factor este 6, respectiv 7 (1.5.); – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de acelaşi ordin (1.5.); – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: factor, produs (1.6.); – crearea de probleme cu înmulțiri (1.6.).

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana m înainte de b şi p

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text :Codrul după Vladimir Pop Marcanu, imagini Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Tema de lucru în clasă Liste de cuvinte – grila de apreciere cantitativa cu înregistrarea numărului de cuvinte scrise corect – grila de apreciere a corectitudinii scrierii cuprinzând scrierea exemplificarea, scrierea după dictare

Înmulțirea numerelor naturale 0-100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, obiecte diverse din colecțiile elevilor, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100, prin adunări repetate: înmulțirea când un factor este 6, respectiv 7

131

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 10

132

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

Dezvoltarea competențelor de lectură prin: – citirea unei poezii pe o tematică inspirată din universul naturii (3.1.); – realizarea individuală a unui colaj utilizând cuvinte decupate, imagini, desene care evidențiază conținutul textului citit (3.1.); – memorare, din proprie iniţiativă, a unor strofe din poezia citită (3.4.); – recitarea strofelor memorate din poezie (2.1.)

• Lectura textului liric (Lecție de lectură)

Resurse materiale: – poezii puse la dispoziţia elevilor de către cadrul didactic, foarfece, lipici, creioane colorate; Resurse procedurale: citirea cu voce tare, lectura explicativă, ilustrarea poeziei

Tema de lucru în clasă: Lectura creativă realizarea unui desen, colaj reprezentativ pentru poezia citită

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

– adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi număr de elemente (1.5.); – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100, prin adunări repetate: înmulțirea când un factor este 8, 9, respectiv 10 (1.5.); – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de acelaşi ordin (1.5.); – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: factor, produs (1.6.); – crearea de probleme cu înmulțiri (1.6.).

Înmulțirea numerelor naturale 0-100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, obiecte diverse din colecțiile elevilor, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100, prin adunări repetate: înmulțirea când un factor este 8, 9 sau 10 – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: factor, produs

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 11

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1); – identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte (1.3); – ordonarea alfabetică a unor cuvinte date (1.3); – identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc. (1.3); – autodictări cu autoevaluare sau evaluare în pereche (1.3); – scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe (4.2); – crearea unor liste de cuvinte/idei legate de o temă propusă (4.3); – realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea unei suprafeţe) (4.3).

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana m înainte de b şi p

Resurse materiale: imagini, manualul tipărit/digital, dicţionar, planşă Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, joc didactic, activitate în perechi

Tema de lucru în clasă – selectarea unui număr dat de cuvinte din dicţionarul şcolar; – alcătuirea de 3 – 5 propoziţii folosind cuvintele selectate ;

133

Matematică și explorarea mediului

134

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– identificarea cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice (de …ori mai mult) (5.2.); – rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete, desene sau reprezentări simbolice (5.2.); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiei de înmulţire în concentrul 0-100 și a proprietăților înmulțirii (5.2.); – rezolvarea de probleme în mai multe moduri (5.2.); – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0100, prin aplicarea proprietăților înmulțirii (1.5.); – crearea de probleme care se rezolvă prin înmulțire (în care se utilizează terminologia matematică: produs, de …ori mai mult) (1.6.).

Probleme de înmulțire cu numere de la 0 la 100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini sugestive pentru ilustrarea de probleme (de… ori mai mult, imagini cu obiecte așezate pe linii și pe coloane, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – scrierea corectă a operației corespunzătoare unei reprezentări grafice/desene date; – rezolvarea de probleme în mai multe moduri

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 12

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

Manuale Intuitext clasa a II-a

– identificarea şi corectarea greşelilor de exprimare (2.1); – copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte, propoziţii (4.1); – autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor scrise, prin compararea cu un model (4.1); – copierea unor texte scurte, exersând încadrarea în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi a spaţiului între cuvinte (4.1); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1); – scrierea corectă a unor propoziţii/fraze/a unui text scurt pe foaie tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în pagina de caiet (tip II, dictando sau cu foaie velină), aprecierea spaţiilor dintre litere şi cuvinte (4.1).

• Copiere, Transcriere, Dictare

Resurse materiale: Texte resursă pentru sarcinile de scriere funcţională Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,

Observarea sistematică a capacității de a scrie corect:  Grilă de apreciere a scrierii: – reguli de scriere corectă cuprinzând itemi stabiliţi de cadrul didactic în funcţie de problemele de scriere identificate ; – reguli de aşezare corectă în pagină.

135

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 13

136

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.2 Transmiterea unor informaţii printro suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale

– identificarea cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice (de …ori mai mult) (5.2); – rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete, desene sau reprezentări simbolic (5.2); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiei de înmulţire în concentrul 0-100 și a proprietăților înmulțirii (5.2); – rezolvarea de probleme în mai multe moduri (5.2); – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0100, prin aplicarea proprietăților înmulțirii (1.5); – crearea de probleme care se rezolvă prin înmulțire (în care se utilizează terminologia matematică: produs, de …ori mai mult) (1.6). – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); – construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/sau a unui şir de imagini (2.2); – citirea selectivă respectând un detaliu/o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”) (3.1); – crearea unor liste de cuvinte/idei legate de o temă propusă (4.3).

Probleme de înmulțire cu numere de la 0 la 100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini sugestive pentru ilustrarea de probleme (de… ori mai mult, imagini cu obiecte așezate pe linii și pe coloane, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – scrierea corectă a operației corespunzătoare unei reprezentări grafice/desene date; – rezolvarea de probleme în mai multe moduri

• Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit

Resurse materiale: manualul tipărit/digital , imagini, Isteţilă de Irimie Struţ Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Observare sistematică a atitudinii față de sarcină:  Scara de clasificare: – Respectarea a respectat sarcinile de rezolvat. – A cerut ajutor atunci când a avut nevoie. – A cooperat cu colegii de grup. – A aşteptat să-i vină rândul pentru a interveni. – A căutat cuvinte noi. – A dus activitatea până la capăt.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.2 Transmiterea unor informaţii printro suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale

– formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); – construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/sau a unui şir de imagini (2.2); – citirea selectivă respectând un detaliu/ o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”) (3.1); – crearea unor liste de cuvinte/idei legate de o temă propusă (4.3).

Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Fişe de evaluare text : Isteţilă de Irimie Struţ Resurse procedurale: exerciţiul, autoevaluarea

Tema de lucru în clasă: – identificarea cuvintelor care au aceeaşi formă şi înţeles diferit; – alcătuirea de propoziţii folosind cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit.

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „ şi”, „sau”, „nu”

recunoaşterea în desene/imagini/ machete/filme documentare a Deltei Dunării (3.1); identificarea în filme documentare – imagini a caracteristicilor Deltei Dunării (3.1); – realizarea unui plan de lucru pentru explorarea unui mediu de viaţă (4.1); – investigarea unui mediu de viaţă natural (Delta Dunării) pentru a identifica plantele şi animalele care îl populează, condiţiile de viaţă şi adaptările la mediu (3.1); activități de observare a Deltei Dunării, cu ajutorul filmului documentar, pe baza unui plan de observare (4.1); - stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri despre Delta Dunării (3.1); rezolvarea unor probleme pe tema Delta Dunării ( 1.6); colecționare de ilustrate din mediul de viață observat (3.1).

Delta Dunării

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, film documentar Lacul, balta, iazul, fișe de lucru, caietul elevului, schema unui plan de observare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea, investigația, observația

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Observarea sistematică: conținutul planului de observare  Scară de clasificare (în totalitate/parțial/deloc): – stabilirea unei structuri adecvate: unde se face observarea, ce se observă, unde trăiesc viețuitoarele, care sunt relațiile de hrănire;

Manuale Intuitext clasa a II-a

137

138

Comunicare în limba română

ZIUA 14

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– identificarea şi corectarea greşelilor de exprimare (2.1); – copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte, propoziţii (4.1); – autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor scrise, prin compararea cu un model (4.1); – copierea unor texte scurte, exersând încadrarea în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi a spaţiului între cuvinte (4.1); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1); – scrierea corectă a unor propoziţii/ fraze/a unui text scurt pe foaie tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în pagina de caiet (tip II,dictando sau cu foaie velină), aprecierea spaţiilor dintre litere şi cuvinte (4.1).

• Copiere, Transcriere Dictare

Resurse materiale: – texte resursă pentru exerciţiile de scriere , – grila de autoevaluare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,

Autoevaluarea Grilă pentru aprecierea scrierii elaborată de cadrul didactic: – am scris corect titlul; – am respectat alineatele; – am scris corect şi îngrijit; – am aplicat regulile de scriere a cuvintelor care conţin grupuri de litere.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „ şi”, „sau”, „nu”

Manuale Intuitext clasa a II-a

– recunoaşterea în desene/imagini/ machete/filme documentare a Mării Negre (3.1); – identificarea în filme documentare/ imagini a caracteristicilor Mării Negre: adâncime, plante, animale, relații de hrănire (3.1); – investigarea unui mediu de viaţă natural (Marea Nreagră) pentru a identifica plantele şi animalele care îl populează, condiţiile de viaţă şi adaptările la mediu (3.1); – activități de observare a Mării Negre, cu ajutorul filmului documentar, pe baza unui plan de observare (4.1); – asocierea viețuitoarelor cu mediul de viață corespunzător (3.1); – rezolvarea unor probleme pe tema Marea Neagră (1.6); – colecționare de ilustrate de la Marea Neagră (3.1).

Marea Neagră

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, film documentar - Lacul, balta, iazul, fișe de lucru, caietul elevului, schema unui plan de observare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea, investigația, observația

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Observarea sistematică a conținutului planului de observare  Scară de clasificare (în totalitate/parțial/deloc): – stabilirea unei structuri adecvate: unde se face observarea, ce se observă, unde trăiesc viețuitoarele, care sunt relațiile de hrănire;

139

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 15

140

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social 4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „ şi”, „sau”, „nu” 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut

Dezvoltarea competențelor de lectură prin: – citirea unei poezii pe o tematică inspirată din universul naturii (3.1.); – ilustrarea printr-un desen a conținutului poeziei citite (3.2.); – memorare, din proprie iniţiativă, a unor strofe din poezie (3.4.); – recitarea unor strofe memorate din poezie (2.1.); – completarea unor cadrane cu impresii personale referitoare la poezia citită, pornind de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri) (4.3.). – gruparea unei varietăţi de plante şi animale pe criteriul apartenenţei la un mediu de viaţă şi înregistrarea rezultatelor într-un organizator grafic (5.1); – identificarea consecinţelor unor acţiuni ale omului asupra mediilor de viaţă explorate (3.2); – realizarea unor desene referitoare la regulile ce trebuie respectate în pădure/la locul de picnic/în deltă, la mare etc. (3.2); – comunicarea prin desen sau verbal a unor efecte pe care le au fenomene ale naturii asupra mediului înconjurător (4.1);

• Lectura textului liric (Lecție de lectură)

Resurse materiale: – poezii puse la dispoziția elevilor de către cadrul didactic; Resurse procedurale: lectura explicativă, metoda cadranelor

Tema de lucru în clasă: -analiza exemplelor date pentru completarea fiecărui cadran Ce ai văzut ? Ce ai auzit ? Ce ai simţit ? Desenează!

Proiect Protejăm mediul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, enciclopedii, internet, fișe de dezvoltare Resurse procedurale: conversația, explicația

Observare sistematică: participarea la derularea proiectului tematic:  Listă de verificare (da, nu): – respectarea instrucțiunilor de lucru; – cooperarea în stabilirea rolurilor fiecăruia; – cooperarea cu colegii în derularea proiectului; – culegerea de informații conform rolurilor asumate; – utilizarea informațiilor conform sarcinilor de lucru; – cooperarea în rezolvarea sarcinilor; – finalizarea activității; – contribuția la pregătirea prezentării proiectului

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 16

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare

– citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte: citire cu voce tare, în şoaptă, în gând; în lanţ, în ştafetă, în pereche (3.1) – citirea selectivă în funcţie de anumite repere (un detaliu sau o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”) (3.1) – formularea orală a mesajului/ învăţăturii desprinse dintr-un text citit (3.2) – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2) – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2) – memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii şi ghicitori (3.4.)

Recapitulare – Textul liric – Sunetele limbii române. Vocale şi consoane – Poezii despre universul copilăriei – Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana m înainte de b şi p – Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, text : Fel de fel de răspunsuri de Daniela Crăsnaru Capcana de Nina Cassian Zece mâţe de Tudor Arghezi Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, procedee de citire activă, selectivă, conștientă

Observare sistematică a calității actului citirii:  Lista de verificare: – citirea corectă şi clară (articulează corect sunetele, silabele, cuvintele din textul citit) . – citirea fluentă (cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă) – citirea cu intonaţie adecvată (intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie)

3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social 4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut

– gruparea unei varietăţi de plante şi animale pe criteriul apartenenţei la un mediu de viaţă şi înregistrarea rezultatelor într-un organizator grafic (5.1); – identificarea consecinţelor unor acţiuni ale omului asupra mediilor de viaţă explorate (3.2); – realizarea unor desene referitoare la regulile ce trebuie respectate în pădure/la locul de picnic/în deltă, la mare etc. (3.2); – comunicarea prin desen sau verbal a unor efecte pe care le au fenomene ale naturii asupra mediului înconjurător (4.1); – prezentarea proiectului (4.1).

Proiect Protejăm mediul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, enciclopedii, internet, fișe de dezvoltare Resurse procedurale: conversația, explicația

Observare sistematică: participarea la derularea proiectului tematic: Listă de verificare (da, nu): – respectarea instrucțiunilor de lucru; – cooperarea în stabilirea rolurilor fiecăruia; – cooperarae cu colegii în derularea proiectului; – culegerea de informații conform rolurilor asumate; – utilizarea informațiilor conform sarcinilor de lucru; – cooperarea în rezolvarea sarcinilor; – finalizarea activității; – contribuția la pregătirea prezentării proiectului

Manuale Intuitext clasa a II-a

141

Comunicare în limba română

ZIUA 17

142

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1); – joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1); – identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc. (1.3); – jocuri de rol (4.1); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1); – recitarea unor poezii pe teme familiare (2.1); – crearea propriilor, poezii, jocuri, cântece şi prezentarea acestora (2.4.) – memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii (3.4); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1).

Recapitulare – Poezii despre universul copilăriei – Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana m înainte de b şi p – Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit – Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie, ua, uă

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, materiale resursa pentru scriere Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda predicțiilor, explozia stelară, jocul de creație.

Observarea sistematică a cooperării în cadrul grupului:  Fişă de monitorizare a activităţii de grup – a înţeles sarcina de lucru înainte de a începe să lucreze – fiecare contribuie la realizarea sarcinii. – ascultă mai multe păreri înainte de a trage o concluzie. – ascultă activ în timpul discuţiilor din cadrul grupului.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme ; 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Manuale Intuitext clasa a II-a

– recunoaşterea în desene/imagini/ machete/filme documentare/a unor medii de viață: pădurea, balta, lacul, iazul (3.1); – formulare de răspunsuri la întrebări referitoare la nevoile animalelor: (Ce? De ce? Ce s-ar întâmpla dacă…?) (4.2); – prezentarea colecțiilor de imagini din diferite medii de viață: balta, iazul, lacul piesă de portofoliu (3.1); – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0100, prin adunare repetată (1.5); – rezolvarea unor probleme pe tema mediilor de viață (1.6); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiei de înmulţire în concentrul 0-100 și a proprietăților înmulțirii (5.2).

Recapitulare: – Pădurea – Lacul, balta, iazul – Adunarea repetată de termeni egali – Operația de înmulțire

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, jetoane cu animale, film documentar, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, problematizarea, exerciţiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

143

Comunicare în limba română

ZIUA 18

144

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc. (1.3.); – jocuri de rol (4.1.); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1.); – recitarea unor poezii pe teme familiare (2.1.); – crearea propriilor poezii, jocuri, cântece şi prezentarea acestora (2.4); – memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii (3.4.).

Recapitulare – Textul liric – Sunetele limbii române. Vocale şi consoane – Poezii despre universul copilăriei – Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana m înainte de b şi p – Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit – Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie, ua, uă

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, texte lirice în versuri Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, observaţia

Observarea sistematică a comportamentului de receptor:  Grilă de evaluare – Este atent la mesajele formulate de învăţător/colegi. – Execută cerinţele formulate oral. – Formulează răspunsuri adecvate la întrebările orale ce i se adresează. – Semnalează, prin mimică, gesturi sau verbal, neînţelegerea mesajului oral ascultat. – Sesizează corectitudinea sau incorectitudinea enunţurilor orale ascultate. – Sesizează, după auz, cuvintele necunoscute din mesajele orale ascultate. – Manifestă interes faţă de partenerul de dialog (îl priveşte în faţă, îl ascultă cu atenţie, cu răbdare, cu toleranţă).

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Itemii probei de evaluare vizează: – construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/sau a unui şir de imagini; – identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi autorului unui text; – autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor scrise, prin compararea cu un model; – scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe.

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme ; 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

– recunoaşterea în desene/imagini/ machete/filme documentare/a unor medii de viață: Delta Dunării, Marea Neagră (3.1); – formulare de răspunsuri la întrebări referitoare la nevoile animalelor: (Ce? De ce? Ce s-ar întâmpla dacă…?) (4.2); – prezentarea colecțiilor de imagini din diferite medii de viață: Delta Dunării, Marea Neagră (3.1); – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0100, cu ajutorul proprietăților înmulțirii (1.5); – rezolvarea unor probleme pe tema mediilor de viață (1.6); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiei de înmulţire în concentrul 0-100 și a proprietăților înmulțirii (5.2).

Manuale Intuitext clasa a II-a

Evaluare – Textul liric – Sunetele limbii române. Vocale şi consoane – Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit – Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana m înainte de b şi p – Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie, ua, uă Recapitulare: – Proprietățile înmulțirii – Înmulțirea numerelor naturale 0-100 – Delta Dunării – Marea Neagră

• Resurse materiale: text : Împărăţia Căluţului de mare după Emilia Căldăraru Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul.

Proba scrisă Grila Cum te poţi aprecia

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, jetoane cu animale, film documentar, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, problematizarea, exerciţiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei)

145

Comunicare în limba română

– analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor (1.3); – identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte (1.3); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/o idee din text, „Găseşte şi citeşte” (3.1); – scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe (4.2) – construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/sau a unui şir de imagini (2.2).

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Itemii probei de evaluare vizează: – Asocierea animalelor cu mediul lor de viață (3.1); – Identificarea adaptărilor la mediul în care trăiesc animalele (4.2); – Efectuarea de înmulțiri prin adunare de termeni egali (1.5); – Rezolvarea de probleme cu una sau două operații (5.2)

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 19

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

146

Evaluare – Textul liric – Sunetele limbii române. Vocale şi consoane – Poezii despre universul copilăriei – Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana m înainte de b şi p – Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit – Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie, ua, uă Evaluare – Proprietățile înmulțirii – Înmulțirea numerelor naturale 0-100 – Delta Dunării – Marea Neagră

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fişe de lucru. • Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul .

 Autovaluarea – compararea modului de efectuare a sarcinilor scrise cu modelul dat.

Resurse materiale: fișa de evaluare pentru fiecare elev Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia

Proba scrisă  Grila de evaluare – Ce pot să fac?

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 20

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Dezvoltarea competențelor de lectură: – alegerea unei poezii dintre cele expuse de colegi la Colţul de lectură (3.1.); – citirea în gând a poeziei (3.1.); – formularea unor propoziţii folosind expresii preferate din poezie (3.2.); – citirea cu voce tare, în ritm propriu, a unor strofe din poezia aleasă, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie (3.1.); – exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi reacţii, la audierea unor strofe citite de colegi (2.4.); – compunerea unor versuri despre natură, folosind cuvinte date (4.2.).

Textul liric (Lecție de lectură)

Resurse materiale: – poezii afișate de elevi la Colțul de lectură Resurse procedurale: exercițiul, conversația

Grilă de apreciere a compunerii poeziei – numărul de versuri scrise – modul creativ de combinare a imaginilor – corectitudinea scrierii

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. – Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

– Proprietățile înmulțirii – Înmulțirea numerelor naturale 0-100 – Delta Dunării – Marea Neagră

Resurse materiale: fișe de ameliorare, fișe de dezvoltare Resurse procedurale: conversația, explicația

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare: Autoevaluarea

Manuale Intuitext clasa a II-a

147

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Prin toate colţurile lumii - Zone calde și reci ale Pământului PERIOADA: 4 săptămâni (S 2-3-4-5)

148

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– citirea în forme variate a textelor scurte: citire cu voce tare, în şoaptă, în gând, în lanţ, în ştafetă, în pereche (3.1.); – citirea selectivă pe baza unor repere stabilite, detalii sau idei din text (3.1.); – formularea de enunţuri orale folosind cuvinte date (2.1.); – formularea unor păreri personale referitoare la testul citit (3.2.); – scrierea unor enunţuri folosind cuvinte date (4.1.).

Detalieri de conținut

Resurse materiale și procedurale

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, caietul elevului, text : Părerea mea şi a crocodilului-tată după Octav Pancu-Iaşi Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, procedee de citire activă, selectivă, conștientă

Evaluare Observarea sistematică a calității actului citirii:  Lista de verificare: – citirea corectă şi clară (articulează corect sunetele, silabele, cuvintele din textul citit); – citirea fluentă (cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă); – citirea cu intonaţie adecvată (intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie).

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 2

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare

Manuale Intuitext clasa a II-a

– discutarea unor articole care prezintă Polul Nord (3.1.); – investigarea nevoilor unor organisme vii folosind secvenţe de film în scopul generalizării caracteristicilor vieţuitoarelor (3.1.); – recunoaşterea în desene/imagini/ machete/filme documentare/prezentări a unor viețuitoare de la Polul Nord (3.1.); – identificarea animalelor care trăiesc la Polul Nord, a condiţiilor de viaţă şi a adaptărior la mediu (3.1.); – descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea viețuitoarelor la Polul Nord (4.2.); – asocierea unor caracteristici speciale ale animalelor cu anumite caracteristici ale Polului Nord, în scopul recunoaşterii adaptărilor la mediu (4.2.); – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-1000, prin adunări repetate (1.5.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (Polul Nord) (1.6.). – citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte: citire cu voce tare, în şoaptă, în gând, în lanţ, în ştafetă, în pereche (3.1.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere, un detaliu/o idee din text (3.1); – identificarea trăsăturilor unui personaj din text (2.2.); – redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment din textul citit (3.2.); – transcrierea selectivă a unor enunţuri cu respectarea cerinţelor date (4.1.).

Polul Nord

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, film documentar, fragmente de text din reviste pentru copii, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea, problematizarea, Știu, vreau știu, am învățat; Gândiți, lucrați în perechi, comunicați

Tema de lucru în clasă: – recunoaşterea în imagini a unor viețuitoare de la Polul Nord; – asocierea unor caracteristici speciale ale animalelor cu caracteristici ale Polului Nord; – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100, prin adunări repetate.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caietul elevului, text : Părerea mea şi a crocodilului-tată după Octav Pancu-Iaşi ● Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda predicțiilor, cadranele

Tema de lucru în clasă completarea cadranelor cu precizarea următoarelor aspecte referitoare la text: – Numele personajului; – Două calităti; – Două dorinţe ale părinţilor; – Un sfat.

149

Matematică și explorarea mediului

150

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

– discutarea unor articole care prezintă Polul Nord (3.1.); – investigarea nevoilor unor organisme vii folosind secvenţe de film în scopul generalizării caracteristicilor vieţuitoarelor (3.1.); – recunoaşterea în desene/imagini/ machete/filme documentare/prezentări a unor viețuitoare de la Polul Nord (3.1.); – identificarea animalelor care trăiesc la Polul Nord, a condiţiilor de viaţă şi a adaptărilor la mediu (3.1.); – descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea viețuitoarelor la Polul Sud (4.2.); – asocierea unor caracteristici speciale ale animalelor cu anumite caracteristici ale Polului Sud, în scopul recunoaşterii adaptărilor la mediu (4.2.); – aşezarea în ordine crescătoare/ descrescătoare a unor numere date (1.2.); – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-1000 prin adunări repetate (1.5.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (Polul Sud) (1.6.).

Polul Sud

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, film documentar, fragmente de text din reviste pentru copii, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observarea, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați

Tema de lucru în clasă: – recunoașterea unor viețuitoare de la Polul Sud; – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100, prin adunări repetate; – recunoaşterea în imagini a unor viețuitoare de la Polul Nord; – completarea unui aritmogrif pe baza descrierii mediului de viață Polul Sud; – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100, prin adunări repetate.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 3

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

– conversaţii pe teme de interes pentru copii (1.4.); – utilizarea formulelor de începere, continuare, încheiere a dialogului corespunzătoare unui anumit context (2.3.); – realizarea unor postere care să ilustreze reguli de comunicare eficientă (vorbirea pe rând, ascultarea, păstrarea ideii) (2.3.); – formularea, în scris, a unor întrebări pe teme familiare sau care prezintă interes (4.2.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare sau care prezintă interes (4.2.).

Comunicarea cu dialog

Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul de rol, observaţia, citirea pe roluri Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caietul elevului

Observarea sistematică a capacității de comunicare (2.3.): Diagramă pentru monitorizarea utilizării formulelor de începere, menţinere, continuare a dialogului Nr.. crt.

elev

...

...

1

R. C.

da

nu

2 …

151

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

152

– dialoguri despre sine, despre familie, colegi, despre animalul preferat, activităţile preferate (2.2.); – utilizarea limbajului verbal şi nonverbal corespunzător, în vederea asigurării sau menţinerii atenţiei interlocutorului (2.4.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare sau care prezintă interes (4.2.).

Comunicarea cu dialog

• Resurse materiale: manualul tipărit şi manualul digital, caietul elevului Resurse procedurale: jocul de rol, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul în perechi, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați

Observarea sistematică a comportamentului comunicativ:  Grilă de evaluare (2.4.) – Este atent la mesajele formulate de învăţător sau colegi. – Execută cerinţele formulate oral. – Formulează răspunsuri adecvate la întrebările orale ce i se adresează. – Semnalează, prin mimică, gesturi sau verbal, neînţelegerea mesajului oral ascultat. – Sesizează corectitudinea sau incorectitudinea enunţurilor orale ascultate. – Sesizează, după auz, cuvintele necunoscute din mesajele orale ascultate. – Manifestă interes faţă de partenerul de dialog (îl priveşte în faţă, îl ascultă cu atenţie, cu răbdare, cu toleranţă).

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

Manuale Intuitext clasa a II-a

– scăderea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi număr de elemente (1.5.); – efectuarea de împărțiri în concentrul 0-1000, prin scăderi repetate (1.5.); – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: deîmpărțit, împărțitor, cât, (1.6.); – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de împărțire (1.6.); – completarea de şiruri de animale de la Polul Nord și Polul Sud pe baza unei reguli de ordonare identificate (3.1.); – completarea de şiruri de numere mai mici decât 1000 sau de obiecte ordonate, respectând reguli precizate (3.1.).

Scăderea repetată. Împărțirea numerelor naturale 0-100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, obiecte diverse din colecțiile elevilor, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de împărțiri în concentrul 0-100 prin scăderi repetate; – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de împărțire.

153

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 4

154

3.1. Citirea unor mesaje scrise întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare

– citirea selectivă respectând anumite detalii sau o idee din text (3.1.); – alcătuirea de propoziţii pe baza cuvintelor noi din textul citit (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – transcrierea selectivă a unor enunţuri sau fraze din text cu respectarea cerinţelor date (4.1.).

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, textul Zebra cu puncte, caietul elevului • Resurse procedurale: citirea explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea competenţei de receptare a mesajului scris Extragerea unor informaţii explicit formulate: – Cautarea şi localizarea în text a unor informaţii.

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

– efectuarea de împărțiri în concentrul 0-1000, prin scăderi repetate (1.5.); utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: deîmpărțit, împărțitor, cât (1.6.); – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de împărțire (1.6.); – completarea de şiruri de animale de la Polul Nord și Polul Sud pe baza unei reguli de ordonare identificate (3.1.); – completarea de şiruri de numere mai mici decât 1000 sau de obiecte ordonate, respectând reguli precizate (3.1.).

Scăderea repetată. Împărțirea numerelor naturale 0-100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, obiecte diverse din colecțiile elevilor, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de împărțiri în concentrul 0-100 prin scăderi repetate; – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: deîmpărțit, împărțitor, cât.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5

2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

Manuale Intuitext clasa a II-a

Dezvoltarea competențelor de lectură prin: – citirea unor poveşti din iniţiativa copilului (3.1.); – completarea unor enunţuri pe baza textului citit (3.2.); – utilizarea dicţionarului pentru identificarea sensului unor cuvinte noi (3.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu textul citit (3.2.); – redarea prin cuvinte proprii a unui fragment dintr-un text citit (3.2.); – formularea unei opinii referitoare la un personaj sau o întâmplare (2.3.); – realizarea unui jurnal de lectură al clasei (3.4.). – efectuarea de înmulțiri/împărțiri în concentrul 0-1000, prin adunări/scăderi repetate (1.5.); – efectuarea probei împărțirii prin înmulțire și prin împărțire (1.5.); – efectuarea probei înmulțirii prin înmulțire și prin împărțire (1.5.); – efectuarea de exerciții de împărțire pe baza operațiilor de înmulțire date (1.5.); – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de înmulțire/împărțire și verificarea prin operația inversă (1.6.).

• Lectura textului narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale: – cărţi din biblioteca şcolii, a clasei sau personale, caietul elevului Resurse procedurale: – conversații pe marginea textului citit, dialogul, lectura individuală, jocul didactic, metoda predicţiilor

Autoevaluare: completarea unor rubrici din jurnalul de lectură al copiilor (3.4.): – Am reţinut; – M – am gândit la … ; – Mi–am imaginat; – Exprim opinii; – Vreau să aflu mai mult; – Recomand cartea.

Legătura dintre înmulțire și împărțire

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, obiecte diverse din colecțiile elevilor, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de împărțiri în concentrul 0-100 prin scăderi repetate; – efectuarea probei împățirii prin înmulțire și prin împărțire

155

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediul Comunicare în limba română

ZIUA 6 ZIUA 7

156

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– identificarea personajelor din text (3.1.); – formularea orală a mesajului sau învăţăturii desprinse din textul citit (3.2.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări (4.2.).

●Textul narativ . Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, dicţionar, textul Zebra cu puncte, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, lectura explicativă

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

– efectuarea de împărțiri la 2, 3, 4 în concentrul 0-1000, prin scăderi repetate (1.5.); – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: deîmpărțit, împărțitor, cât, (1.6.); – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de împărțire (1.5.); – efectuarea probei împățirii prin înmulțire și prin împărțire (1.5.); – efectuarea probei înmulțirii prin înmulțire și prin împărțire (1.5.). – repovestirea orală a textului citit (2.4.); – redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment din textul citit (3.2.); – utilizarea unor conectori precum: mai întâi, apoi, după aceea; – repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite evenimente şi informaţii (3.4.).

Împărțirea numerelor naturale 0-100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, obiecte diverse din colecțiile elevilor, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Repovestirea unor întâmplări citite

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, textul Zebra cu puncte, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

Tema pentru acasă: Receptarea mesajului scris: Interpretarea şi integrarea ideilor şi informaţiilor Jurnal cu dublă intrare: 1. În partea stângă, elevul transcrie un fragment, la alegere. 2. În partea dreaptă, scrie : - De ce l–am ales? - La ce m-am gândit? - Ce am simţit? Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de împărțiri în concentrul 0-100 prin scăderi repetate; – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: deîmpărțit, împărțitor, cât. Observarea sistematică  Listă de control/ verificare: – prezintă locul, timpul acţiunii şi personajele; – prezintă în ordine întâmplările, folosind conectorii: mai întâi, apoi; – încheie povestirea arătând dacă sfârşitul a fost vesel sau trist.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 8

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

– efectuarea de împărțiri la 5, 6, 7 în concentrul 0-1000, prin scăderi repetate (1.5.); – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: deîmpărțit, împărțitor, cât (1.6.); – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de împărțire (1.5.); – efectuarea probei împățirii prin înmulțire și prin împărțire (1.5.); – efectuarea probei înmulțirii prin înmulțire și prin împărțire (1.5.). – repovestirea unor întâmplări citite (2.4.); – concursul Cel mai bun povestitor (2.4.); – redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment din textul citit (3.2.); – repovestirea textului citit, cu accent pe anumite evenimente şi informaţii (3.4.).

Împărțirea numerelor naturale 0-100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, obiecte diverse din colecțiile elevilor, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Repovestirea unor întâmplări citite

– scrierea corectă a unui text scurt pe foaie tip II, dictando, respectând încadrarea în pagina de caiet şi aprecierea spaţiilor dintre litere şi cuvinte (4.1.); – folosirea convenţiilor limbajului scris scrierea cu majusculă, cu alineat, utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (4.2.); – participarea la discuţii în perechi despre scrierea şi aşezarea în pagină (2.3.).

Aşezarea corectă în pagina caietului a textului scris Scrierea pe liniatură dictando

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, textul Părerea mea şi a crocodilului-tată după Octav Pancu-Iaşi, caietul elevului ● Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul. Resurse materiale: text resursă pentru scriere, caietul elevului ● Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de împărțiri în concentrul 0-100 prin scăderi repetate; – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de împărțire. Tema de lucru efectuată în clasă – Completarea, în scris, a unui text lacunar pentru a obţine povestirea unui text cunoscut: Părerea mea şi a crocodilului-tată după Octav Pancu-Iaşi Observarea sistematică  Grila de apreciere a scrierii: – respectă regulile de scriere corectă cuprinzând itemi stabiliţi de cadrul didactic în funcţie de problemele de scriere identificate; – respectă regulile de aşezare corectă în pagină.

157

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 9

158

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.3. Participarea cu interes la dialoguri în diferite contexte de comunicare 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

– efectuarea de împărțiri la 8, 9, 10 în concentrul 0-1000, prin scăderi repetate (1.5.); – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: deîmpărțit, împărțitor, cât (1.6.); – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de împărțire (1.5.); – efectuarea probei împățirii prin înmulțire și prin împărțire (1.5.); – efectuarea probei înmulțirii prin înmulțire și prin împărțire (1.5.). – copieri şi transcrieri de cuvinte şi propoziţii (4.1.); – transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul unor activităţi individuale sau comune (4.1.); – folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu majusculă, cu alineat, utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie) (4.2.); – identificarea şi corectarea greşelilor de exprimare şi de scriere (2.1.); – participarea la discuţii în perechi şi în grup cu privire la corectitudinea scrierii (2.3.). – identificarea fracțiilor jumătate și sfert, utilizând operația de împărțire la 2, respectiv la 4; – asocierea jumătății și a sfertului cu desene corespunzătoare (1.6.).

Împărțirea numerelor naturale 0-100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, obiecte diverse din colecțiile elevilor, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, jocul didactic, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de împărțiri în concentrul 0-100 prin scăderi repetate; – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: deîmpărțit, împărțitor, cât.

● Copiere, transcriere, dictare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text pentru scriere, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia

Tema de lucru în clasă – grilă de apreciere cantitativă cu înregistrarea numărului de cuvinte scrise corect; – grilă de apreciere a aşezării în pagină, a corectitudinii punctuaţiei în scrierea după dictare.

Fracții. Jumătatea și sfertul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, obiecte diverse din colecțiile elevilor, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Temă de lucru în clasă: – asocierea jumătății și a sfertului cu desene corespunzătoare

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 10

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

Manuale Intuitext clasa a II-a

Dezvoltarea competențelor de lectură prin: – folosirea dicţionarului pentru înţelegerea unor termeni sau expresii (1.4.); – formularea unor enunţuri pe baza cuvintelor desprinse din textul citit (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – repovestirea unor poveşti citite (2.4.); – repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite evenimente şi informaţii (3.4.). – identificarea fracțiilor jumătate și sfert, utilizând operația de împărțire la 2, respectiv la 4 (1.5.); – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de împărțire la 2 și la 4 (1.6.); – asocierea jumătății și a sfertului cu desene corespunzătoare (1.6.);

• Lectura textului narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale: – text pus la dispoziţia elevilor de către cadrul didactic Resurse procedurale: tehnici de lectură, lectura explicativă, conversaţia

Fracții. Jumătatea și sfertul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, obiecte diverse din colecțiile elevilor, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, jocul didactic problematizarea

Tema de lucru în clasă: Formularea de răspunsuri personale ilustrate cu argumente din text la întrebări care vizează interpretarea şi integrarea ideilor şi informaţiilor. - De ce ţi–a plăcut? - Ce este mai interesant? - Ce e mai bine de făcut? - Cum ai putea şi tu să ...? Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare Temă de lucru în clasă: – identificarea fracțiilor jumătate și sfert, utilizând operația de împărțire la 2, respectiv la 4; – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de împărțire la 2 și la 4.

159

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 11

160

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

– citirea în forme variate a poeziei: citire cu voce tare, în şoaptă, în gând, în lanţ, în ştafetă, în pereche (3.1.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere, un detaliu sau o idee din text; (3.1.); – recitarea poeziei (2.1.); – memorare, din proprie iniţiativă, a poeziei (3.4.); – redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a înţelesului unor strofe din poezia citită (3.2.); – formularea de enunţuri sau folosind cuvinte date (2.1.); – formularea orală a mesajului desprins din poezia citită (3.2.). – investigarea nevoilor unor organisme vii folosind secvenţe de film în scopul generalizării caracteristicilor vieţuitoarelor (3.1.); – culegere de informații despre animale care trăiesc la Polul Nord și/sau la Polul Sud (3.1.); – întocmirea unor fișe de prezentare a unor animale care trăiesc la Polul Nord și/sau la Polul Sud (3.1.); – realizarea unor desene/colaje potrivite pentru animalele prezentate (3.1.); – descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea viețuitoarelor la Polul Nord și/sau Polul Sud (4.2.).

Textul în versuri. Lectura textului

Resurse materiale: imagini, manualul tipărit, text Cea mai scumpă de pe lume de Nichita Stănescu, caietul elevului Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, joc didactic, activitatea în perechi

Proiect – Animalele din zone reci

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, film documentar, fragmente de text din reviste pentru copii; Resurse procedurale: proiectul (de grup)

Observarea sistematică a calității actului citirii (3.1.)  Lista de verificare: – citirea corectă şi clară (articulează corect sunetele, silabele, cuvintele din textul citit); – citirea fluentă (cuprinde în câmpul vizual un număr de cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă); – citirea cu intonaţie adecvată (intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie). Observarea sistematică a modului de asumare a responsabilităților:  Scară de clasificare (în totalitate/parțial/deloc): – colaborarea în alegerea animalelor prezentate; – distribuirea rolurilor în cadrul grupului; – îndeplinirea responsabilităților pe parcursul derulării proiectului; – solicitarea sprijinului/ acceptarea sprijinului colegilor din grup.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 12

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale

– redarea prin cuvinte proprii a mesajului poeziei (3.2.); – formularea de enunţuri folosind cuvinte date (2.1.); – realizarea unor postere pe teme familiare (4.1.); – crearea unor liste de cuvinte legate de o temă propusă (4.3.).

Textul liric. Lectura textului

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

– investigarea nevoilor unor organisme vii folosind secvenţe de film în scopul generalizării caracteristicilor vieţuitoarelor (3.1.); – culegere de informații despre animale care trăiesc la Polul Nord și/sau la Polul Sud ( 3.1.); – întocmirea unor fișe de prezentare a unor animale care trăiesc la Polul Nord și/sau la Polul Sud (3.1.); – descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea viețuitoarelor la la Polul Nord și/sau la Polul Sud (4.2.); – pregătirea prezentării proiectului (3.1.).

Proiect – Animalele din zone reci

Manuale Intuitext clasa a II-a

Resurse materiale: imagini, manualul tipărit, text Cea mai scumpă de pe lume, de Nichita Stănescu, caietul elevului Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, lucrul în perechi, elaborarea unui poster Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, film documentar, fragmente de text din reviste pentru copii Resurse procedurale: învățarea bazată pe proiect

Tema pentru acasă – Integrarea şi interpretarea ideilor şi a informaţiilor: elaborarea unei diplome pentru mama

Grilă de evaluare a produsului elaborat: – folosirea unor surse diverse de informare; – elaborarea unei fișe corecte de prezentare a animalului preferat; – realizarea unui desen/ colaj corespăunzător animalului ales; – realizarea unei coperți adecvate conținutului cărții. Grilă de evaluare a prezentării produsului elaborat: – implicarea tuturor membrilor grupului în prezentarea proiectului; – prezentarea cărții elaborate; – prezentarea modului de colaborare în timpul derulării proiectului.

161

Comunicare în limba română

ZIUA 13

162

4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii şi scrierea mesajelor corespunzătoare (4.2.); – folosirea convenţiilor limbajului scris: scrierea cu majusculă, cu alineat, utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (4.2.); – exprimarea în scris a unor păreri şi impresii despre anumite evenimente (4.3.). – alcătuirea unor propoziţii prin care se formulează o urare (2.1.); – completarea unor mesaje scurte, în cadrul unor activităţi în perechi(2.2.); – confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii şi scrierea mesajelor corespunzătoare (4.2.).

• Felicitarea

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, felicitări–model, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Tema de lucru în clasă Folosirea convenţiilor limbajului scris: – scrierea cu majusculă; – respectarea alineatului; – utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie.

Felicitarea

Resurse materiale: manualul tipărit/digital felicitări-model Resurse procedurale: exerciţiul, conversaţia, autoevaluarea

Autoevaluarea Grilă pentru elaborarea felicitărilor: – am scris corect persoana căreia îi este destinată felicitarea; – am scris formula de încheiere; – am semnat felicitarea.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

Manuale Intuitext clasa a II-a

– investigarea nevoilor unor organisme vii folosind secvenţe de film în scopul generalizării caracteristicilor vieţuitoarelor (3.1.); – recunoaşterea în desene/imagini/ machete/filme documentare/prezentări a unor viețuitoare din deșert (3.1.); – identificarea animalelor care trăiesc în deșert, a condiţiilor de viaţă şi adaptării lor la mediu (3.1.); – descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea viețuitoarelordin deșert (4.2.); – asocierea unor caracteristici speciale ale animalelor cu anumite caracteristici ale deșertului, în scopul recunoaşterii adaptărilor la mediu (4.2.); – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de adunare/scădere, înmulțire/împărțire (1.6.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (Polul Sud) (1.6.).

Deșertul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, film documentar, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observarea, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, Cubul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – recunoașterea unor viețuitoare din deșert; – completarea unor enunțuri lacunare referitoare la adaptări la mediu ale viețuitoarelor; – recunoașterea valorii de adevăr a unor enunțuri referitoare la deșert.

163

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 14

164

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări sau fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

– citirea în forme variate a textelor: citire cu voce tare, în şoaptă, în gând, în lanţ, în ştafetă, în pereche (3.1.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere, detalii sau idei din text (3.1.); – formularea orală a mesajului desprins din textul citit (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2); – memorarea poeziei (3.4.); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat: Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop? (3.2.).

5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– identificarea semnificaţiei datelor unei probleme (5.2.); – identificarea cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice (a adăugat, s-au spart, cu… mai mult/puțin, de … ori mai mult/ puțin etc. (5.2.); – rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete, desene sau reprezentări simbolice (5.2.);

●Textul în versuri. Lectura textului

Probleme

Resurse materiale: textul Cartea cu Apolodor de Gellu Naum Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, obiecte diverse, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea

Observarea sistematică a calității actului citirii  Lista de verificare: – citirea corectă şi clară (articulează corect sunetele, silabele, cuvintele din textul citit); – citirea fluentă (cuprinde în câmpul vizual un număr de cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă); – citirea cu intonaţie adecvată (intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie). Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – rezolvarea de probleme cu adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 15

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Manuale Intuitext clasa a II-a

Dezvoltarea competențelor de lectură prin: – citirea unei poezii pe tematică inspirată din universul copilăriei (3.1.); – alcătuirea unor enunţuri pe baza cuvintelor din text (3.2.); – ilustrarea printr-un desen a mesajului poeziei citite (3.2.); – memorare, din proprie iniţiativă, a unor strofe din poezie (3.4.); – recitarea unor strofe memorate din poezie (2.1.); – completarea unor cadrane cu impresii personale referitoare la poezia citită, pornind de la experienţe senzoriale (ceva ce i-a atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri) (4.3.). – asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen; marcarea jumătăţii/sfertului cu fracţia corespunzătoare: ½, respectiv ¼ (5.2.); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-1000, respectiv de înmulţire şi împărţire în concentrul 0-100 (5.2.).

• Lectura textului în versuri (Lecție de lectură)

Probleme

Resurse materiale: – text în versuri pus la dispoziția elevilor de către cadrul didactic Resurse procedurale: lectura explicativă, diferite procedee de citire, metoda cadranelor

Tema de lucru în clasă: – analiza exemplelor date pentru completarea fiecărui cadran: Ce ai văzut? Ce ai auzit? Ce ai simţit? Desenează!

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, obiecte diverse, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – rezolvarea de probleme de aflare a jumătății și sfertului

165

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 16

166

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– citirea în forme variate a poeziei (3.1.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere, un detaliu sau o idee din text (3.1.); – formularea orală a mesajului desprins din textul citit (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – memorarea poeziei (3.4.); – realizarea unei diplome pentru mama (1.4.); – joc de rol folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti (1.4.). – organizarea datelor unei probleme în tabel sau în grafice simple în scopul rezolvării problemei ( 5.2.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată medii de viață reci și calde (1.6.).

●Textul în versuri. Lectura textului

Probleme

● Resurse materiale: textul Cartea cu Apolodor de Gellu Naum, caietul elevului Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, procedee de lectură a textului

Tema pentru acasă – completarea cadranelor respectând cerinţele date: 1. Ce simţea Apolodor. 2. Părerea ta faţă de modul în care a procedat bunicul Apolodorin. 3. Alte două titluri. 4. Ce ai simţit tu faţă de Apolodor.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, obiecte diverse, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 17

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Manuale Intuitext clasa a II-a

– identificarea elementelor de detaliu din imagini şi discriminarea lor de cele esenţiale (1.1.); – ilustrarea printr-o bandă desenată a mesajului transmis de un text audiat (1.1.); – crearea de replici noi pentru secvenţele unei benzi desenate (1.1.); – alcătuirea unor scurte povestiri pe baza unei benzi desenate (2.4.); – identificarea imaginilor corelate cu mimica, postura sau gesturile personajelor (2.1.); – compunerea unor texte scurte pe teme din sfera de interes a copiilor, pe baza replicilor şi imaginilor benzii desenate (4.2.). – efectuarea de înmulțiri și împărțiri în concentrul 0-1000, prin scăderi repetate (1.5.); – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: deîmpărțit, împărțitor, cât, factor, produs (1.6.); – rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de adunare/scădere, înmulțire/împărțire (1.6.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată: medii de viață calde și reci (1.6.); – asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen; marcarea jumătăţii/sfertului cu fracţia corespunzătoare: ½, respectiv ¼ (5.2.).

Scrierea imaginativă pe baza unui vizual

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, materiale resursă pentru scriere – banda desenată, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, activitatea în grup

Recapitulare: – Scăderea repetată. Împărțirea nr. naturale 0-100 – Legătura înmulțirii cu împărțirea – Fracții. Jumătatea, sfertul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Observarea sistematică a cooperării în cadrul grupului (2.4.):  Fişă de monitorizare a activităţii de realizare a povestirii întâmplărilor prezentate prin intermediul benzii desenate: – a înţeles sarcina de lucru înainte de a începe să lucreze; – fiecare elev contribuie la realizarea sarcinii; – acceptă propunerile colegilor; – ascultă activ discuţiile din cadrul grupului. Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

167

Comunicare în limba română

ZIUA 18

168

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– dialoguri despre sine, despre familie, colegi, despre animalul preferat, activităţile preferate (2.2.); – citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte (citire cu voce tare, citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă (3.1.); – aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor din mesajul audiat (3.2.); – identificarea unor informaţii din textul citit (3.2.); – transcrierea selectivă a unor elemente dintr-un scurt text cunoscut (4.1.). – aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor din mesajul audiat (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – scrierea corectă a unor propoziţii, replici respectând cerinţele benzii desenate (4.1.); – elaborarea unor felicitări cu diverse ocazii şi scrierea mesajelor corespunzătoare folosind diverse instrumente (4.2.).

Recapitulare – Dialogul iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog pe teme familiare elevului – Repovestirea unor întâmplări citite

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, exerciţiul

Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei)

Evaluare – Dialogul: Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog pe teme familiare copilului – Banda desenată – Scrierea funcţională: Felicitarea

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de lucru Resurse procedurale: exerciţiul, autoevaluarea

Autovaluarea – compararea modului de efectuare a sarcinilor scrise din fişa de evaluare cu modelul dat

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

Manuale Intuitext clasa a II-a

– recunoaşterea în desene/imagini/ machete/filme documentare/prezentări a unor viețuuitoare de la Polul Nord (3.1.); – identificarea animalelor care trăiesc la Polul Nord, a condiţiilor de viaţă şi a adaptărilor la mediu (3.1.); – descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea viețuitoarelor la Polul Sud (4.2.); – asocierea unor caracteristici speciale ale animalelor cu anumite caracteristici ale Polului Sud, în scopul recunoaşterii adaptărilor la mediu (4.2.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (Polul Sud) (1.6).

Recapitulare: – Polul Nord – Polul Sud – Deșertul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, film documentar, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observarea, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, Cubul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei)

169

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 19

170

3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor din mesajul audiat (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – scrierea corectă a unor propoziţii, replici respectând cerinţele benzii desenate (4.1.); – identificarea tipului de felicitare adecvat unor ocazii sugerate de imagini (4.2.). Itemii probei de evaluare vizează: – stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri despre viețuitoarele de la Polul Nord și Polul Sud ( 4.2.); – identificarea mediului de viață corespunzător unor animale ilustrate (3.1.); – efectuarea de împărțiri prin scădere de termeni egali (1.5.); – utilizarea în exerciții a terminologiei matematice: produs, cât, jumătate, sfert (1.6.); – rezolvarea de probleme cu una, respectiv cu două operații (5.2.).

Dialogul iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog pe teme familiare copilului Banda desenată Scrierea funcţională: Felicitarea

Evaluare – Scăderea repetată. Împărțirea nr. naturale 0-100 – Legătura înmulțirii cu împărțirea – Fracții. Jumătatea, sfertul – Polul Nord – Polul Sud – Deșertul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de lucru Resurse procedurale: exerciţiul, autoevaluarea, activitate în perechi, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare: Autoevaluarea – efectuarea sarcinilor şi raportarea la modelul oferit de cadrul didactic

Resurse materiale: fișa de evaluare pentru fiecare elev Resurse procedurale: exercițiul, autoevaluarea

Proba scrisă  Grila de evaluare – Ce pot să fac?

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 20

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

Dezvoltarea competențelor de lectură: – alegerea unei poezii dintre cele expuse de colegi la Colţul de lectură (3.1.); – citirea în gând a poeziei (3.1.); – formularea unor propoziţii folosind expresii preferate din poezie (3.2.); – citirea cu voce tare, în ritm propriu, a unor strofe din poezia aleasă, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie (3.1.); – exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi reacţii, la audierea unor strofe citite de colegi (2.4.); – compunerea unor versuri despre natură, folosind cuvinte date (4.2.).

Textul (Lecție de lectură)

Resurse materiale: – poezii afișate de elevi la Colțul de lectură Resurse procedurale: exercițiul, conversația

Lectura creativă: ilustrarea poeziei Completarea jurnalului de lectură - M–am gândit la …; - Mi–am imaginat; - Recomand poezia.

171

Matematică și explorarea mediului

172

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. – Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Scăderea repetată. Împărțirea nr. naturale 0-100 Legătura înmulțirii cu împărțirea Fracții. Jumătatea, sfertul Polul Nord Polul Sud Deșertul

Resurse materiale: fișe de ameliorare, fișe de dezvoltare Resurse procedurale: conversația, explicația

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare: Autoevaluarea

Ghidul învățătorului

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Despre mine, despre tine, despre noi – despre sănătatea noastră PERIOADA: 4 săptămâni (S 6-7-8-9)

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare

– formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit (3.2.); – formularea de enunţuri folosind cuvinte date (2.1.); – transcriere selectivă de cuvinte pentru completarea nor enunţuri din textul citit (4.1.).

Manuale Intuitext clasa a II-a

Detalieri de conținut

Resurse materiale și procedurale

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, caietul elevului, textul : Supărarea Danielei după Viniciu Gafiţa Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, procedee de citire activă, selectivă, conștientă, cadranele, lectura creativă

Evaluare Observare sistematică a calității actului citirii  Lista de verificare: – citirea corectă şi clară (articulează corect sunetele, silabele, cuvintele din textul citit); – citirea fluentă (cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă); – citirea cu intonaţie adecvată (intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie).

173

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 2

174

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

– identificarea regulilor de igienă personală (3.1.); – investigarea nevoilor oamenilor pentru menținerea stării de sănătate (3.1.); – investigarea efectelor lipsei de igienă, a corpului, a alimentației, cu ajutorului filmului documentar (4.2.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată – Igiena personală, exercițiul fizic (1.6.).

Menţinerea stării de sănătate – igiena personală, exerciţiul fizic

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, film documentar Microbii, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, Știu, vreau să știu, am învățat; Gândiți, lucrați în perechi, comunicați

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – scrierea regulilor de respectat pentru igiena personală; – rezolvarea de probleme pornind de la o tematică dată.

– formularea de enunţuri folosind cuvinte date (2.1.); – formularea orală a învăţăturii desprinse din textul citit (3.2.); – discutarea textului frază cu frază, relevând nume, cuvinte familiare şi expresii elementare (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit (3.2.).

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caietul elevului, text : Supărarea Danielei după Viniciu Gafiţa Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, explozia stelară, tehnici de lectură activă (pentru formarea deprinderii de a înțelege corect cele citite, de a-și pune întrebări, de a nota datele semnificative)

Evaluarea competenţei de receptare a mesajului scris Extragerea unor informaţii explicit formulate: – Cautarea şi localizarea în text a unor informatii Interpretarea şi integrarea ideilor şi a informaţiilor – Formularea unor răspunsuri personale ilustrate cu argumente din text

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 3

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

Manuale Intuitext clasa a II-a

– identificarea regulilor de dietă (3.1.); – recunoașterea alimentelor ce trebuie consumate pentru o alimentație sănătoasă (3.1.); – analiza piramidei alimentelor și identificarea alimentelor ce trebuie consumate în cantități mari, moderate, mici (3.1.); – investigarea efectelor unui regim alimentar nesănătos cu ajutorul filmului documentar (4.2.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată Alimentația sănătoasă (1.6.). – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor (1.3.); – identificarea grupurilor ce, ci, ge, gi în silabe şi cuvinte (1.3.); – formarea unor cuvinte prin completarea cu grupurile ce, ci, ge, gi (1.3.); – despărţirea cuvintelor în silabe (1.3.); – stabilirea poziţiei grupului ce, ci, ge, gi în cuvânt (1.3.); – transcriere selectivă de cuvinte care conţin grupurile ce, ci, ge, gi dintr-un scurt text (4.1.). – identificarea şi corectarea greşelilor de scriere (2.1.); – copiere şi transcriere de cuvinte şi propoziţii care conţin grupurile de litere ce, ci, ge, gi (4.1.); – autocorectarea cuvintelor scrise, care conţin grupurile de litere ce, ci, ge, gi (4.1.); – scrierea după dictare a unor propoziţii sau a unui text scurt (4.1.).

Menţinerea stării de sănătate. Dieta

Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi

Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, film documentar despre alimentația sănătoasă şi alimentația nesănătoasă, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, Știu, vreau să știu, am învățat; Gândiți, lucrați în perechi, comunicați Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, observaţia Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text Nu uitaţi după Stelian Mihnea, caietul elevului

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – scrierea regulilor de respectat pentru igiena personală; – rezolvarea de probleme pornind de la o tematică dată.

• Resurse materiale: – text pentru transcriere, copiere, dictare, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul în pereche

Tema de lucru în clasă: – scrierea după dictare a unor cuvinte şi propoziţii care conţin grupurile de litere

Tema de lucru în clasă: – completarea unor cuvinte cu grupuri de litere; – formulare de propoziţii folosind cuvinte care conţin grupuri de litere.

175

Matematică și explorarea mediului

176

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– crearea unor meniuri ce respectă cerințele alimentației sănătoase (3.1.); – autoevaluarea preocupării pentru o viață sănătoasă și elaborarea unui plan individual de menținere a sănătății, în care vor utiliza operatorii logici: și, sau, nu (4.1.): – identificarea semnificaţiei datelor unei probleme (5.2.); – rezolvarea de probleme folosind desene sau reprezentări simbolice (5.2.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată – Alimentația sănătoasă (1.6.).

Menţinerea stării de sănătate. Dieta

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, Știu, vreau să știu, am învățat; Gândiți, lucrați în perechi

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – Elaborarea unui plan individual de menținere a sănătății, cu sprijin dat: Ce voi face altfel în timpul meu liber? Ce voi face pentru respectarea regulilor de igienă a corpului, a locuinței, a alimentelor? Ce voi schimba în alimentația mea? Cât voi sta la calculator? Ce voi face înainte de a mă așeza la masă? Ce lichide voi consuma? Câte pahare cu lichid voi consuma zilnic?

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 4

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit (3.2.); – formularea de enunţuri folosind cuvinte date (2.1.); – transcriere selectivă de cuvinte pentru completarea unor enunţuri din textul citit (4.1.).

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, versuri, jocuri, caietul elevului, textul O păpădie Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor 6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate

– măsurarea lungimii unor obiecte folosind etaloane de forme şi mărimi diferite; – consemnarea rezultatelor şi discutarea lor (6.1.); – compararea lungimii unor obiecte dintre care lungimea unuia se cuprinde de un număr întreg de ori în lungimea celuilalt (6.1.); – ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării lungimii (6.1.); – identificarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători (rigla, panglica de croitorie, metrul de tâmplărie) (6.4.); – măsurarea unor dimensiuni cu instrumente de măsură potrivite (6.4.).

Măsurarea lungimii. Metrul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, instrumente de măsură: metrul tâmplarului, ruleta, metrul de croitorie , caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea, activitatea practică

Manuale Intuitext clasa a II-a

Observare sistematică: calitatea actului citirii  lista de verificare: – citirea corectă şi clară (articulează cuvintele din textul citit); – citirea fluentă (cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă); – citirea cu intonaţie adecvată (intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie). Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării lungimii, înălțimii, grosimii

177

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5

178

3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în contexte cunoscute

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Dezvoltarea competențelor de lectură prin: – emiterea unor predicţii asupra firului narativ al textului citit (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit (3.2.); – asocierea unor fapte, evenimente, lucruri din universul apropiat cu fragmente de text (3.3.); – compararea lungimii unor obiecte dintre care lungimea unuia se cuprinde de un număr întreg de ori în lungimea celuilalt (6.1.); – ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării lungimii (6.1.); – rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură (5.2.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată – Exercițiul fizic (1.6.).

Lectura textului narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale text pus la dispoziţia elevilor de cadrul didactic Resurse procedurale: – conversații pe marginea textului, metoda predicţiilor, lectura individuală cu precizarea unor informaţii ce trebuie căutate

Temă de lucru în clasă: – completarea unei diagrame conținând impresii de lectură ale copiilor: De ce mi–a plăcut? Ce este mai important? Ce e mai bine de făcut? Cum aş putea eu să ... ?

Măsurarea lungimii. Metrul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, instrumente de măsură: metrul tâmplarului, ruleta, metrul de croitorie, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea, activitatea practică

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediul

ZIUA 6

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor 6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate

Manuale Intuitext clasa a II-a

– identificarea şi corectarea greşelilor de scriere (2.1.); – formularea orală a învăţăturii desprinse din textul citit (3.2.); – discutarea textului frază cu frază, relevând nume, cuvinte familiare şi expresii elementare (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit (3.2.). – măsurarea lungimii unor obiecte/trasee folosind etaloane de forme şi mărimi diferite; – consemnarea rezultatelor şi discutarea lor (6.1.); – compararea lungimii unor obiecte dintre care lungimea unuia se cuprinde de un număr întreg de ori în lungimea celuilalt (6.1.); – ordonarea rezultatului măsurătorilor lungimii unor obiecte (6.1.); – identificarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători (rigla, panglica de croitorie, metrul de tâmplărie (6.4.); – măsurarea unor dimensiuni cu instrumente de măsură potrivite (6.4.).

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, dicţionar, caietul elevului, textul - O păpădie Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, explozia stelară

Tema de lucru în clasă: – Receptarea mesajului scris. Formularea unor intrebări de tipul : Ce...?, Cine... ?, Cum... ?, Unde... ?, De ce... ?

Măsurarea lungimii. Centimetrul, milimetrul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, instrumente de măsură: metrul tâmplarului, ruleta, metrul de croitorie, rigla gradată, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea, activitatea practică

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – ordonarea unor obiecte date pe baza comparării lungimii, înălțimii, grosimii.

179

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 7

180

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaj simple, cu respectarea convenţiilor de bază

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor 6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate

– analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor (1.3.); – identificarea grupurilor che, chi, ghe, ghi în silabe şi cuvinte (1.3.); – formarea unor cuvinte prin completarea cu grupurile che, chi, ghe, ghi (1.3.); – despărţirea cuvintelor în silabe (1.3.); – stabilirea poziţiei grupului che, chi, ghe, ghi în cuvinte (1.3.); – transcrieri selective de cuvinte care conţin grupurile che, chi, ghe, ghi dintr-un scurt text (4.1.); – crearea şi completarea unor rebusuri (4.2.). – identificarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători (rigla, panglica de croitorie, metrul de tâmplărie (6.4.); – compararea lungimii unor obiecte dintre care lungimea unuia se cuprinde de un număr întreg de ori în lungimea celuilalt (6.1.); – ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării lungimii (6.1.); – rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură (5.2.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată – Exercițiul fizic (1.6.).

Grupurile de litere: che, chi, ghe, ghi

Măsurarea lungimii. Centimetrul, milimetrul

Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, observaţia Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text Nu uitaţi după Stelian Mihnea, caietul elevului

Tema de lucru în clasă: – completarea unor cuvinte cu grupuri de litere; – formulare de propoziţii folosind cuvinte care conţin grupuri de litere; – scrierea după dictare a unor cuvinte care conţin grupurile de litere: che, chi, ghe, ghi şi propoziţii.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, instrumente de măsură: metrul tâmplarului, ruleta, metrul de croitorie, rigla gradată, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea, activitatea practică

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 8

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– identificarea şi corectarea greşelilor de scriere (2.1.); – copiere şi transcriere de cuvinte, propoziţii care conţin grupurile de litere che, chi, ghe, ghi (4.1.); – autocorectarea cuvintelor scrise, care conţin grupurile de litere che, chi, ghe, ghi (4.1.); – scrierea după dictare a unor propoziţii sau a unui text scurt (4.1.).

Grupurile de litere: che, chi, ghe, ghi

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică a capacității de a scrie corect:  Diagramă pentru monitorizarea scrierii corecte de către elevi agrupurilor ia, ie,.. Nr. elev oa, cheea,chi ua, crt. uă 1

P.M.

da

nu

2 …

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare

Manuale Intuitext clasa a II-a

– formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – formularea de enunţuri folosind cuvinte date (2.1.); – transcrieri selective de cuvinte pentru completarea nor enunţuri din textul citit (4.1.).

Textul în versuri. Lectura textului

Resurse materiale: text Visul lui Fănel de Nina Casian, caietul elevului Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, diferite procedee de citire, exerciţiul

Observare sistematică: calitatea actului citirii  lista de verificare: – citirea corectă şi clară (articulează cuvintele din textul citit); – citirea fluentă (cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă); – citirea cu intonaţie adecvată (intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie).

181

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 9

182

6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor 6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări sau fenomene din universul cunoscut

– alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale pentru măsurarea capacității (6.1.); – măsurarea capacității unor vase folosind etaloane de forme şi mărimi diferite; – consemnarea rezultatelor şi discutarea lor (6.1.); – măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea acesteia în litri și mililitri (6.4.); – ordonarea unor obiecte date pe baza capacității acestora (6.1.); – identificarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători (cana, paharul, sticla, vasul gradat) (6.4.). – identificarea şi corectarea greşelilor de scriere (2.1.); – discutarea textului strofă cu strofă, relevând nume, cuvinte familiare şi expresii elementare (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – formularea orală a mesajului desprins din textul citit (3.2.).

Măsurarea capacității. Litrul, mililitrul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, vase de capacități diverse, apă, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – compararea capacității a două sau mai multor vase prin raportarea acestora la un vas cu o capacitate mai mică (prin activitate practică sau pe baza unor imagini date)

Textul în versuri. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, textul : Visul lui Fănel de Nina Cassian, imagini, caietul elevului Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul în grup

Tema de lucru în clasă Autodictare: – fişa de autoevaluare din manualul elevului

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 10

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor 6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

– compararea capacității unor vase dintre care capacitatea unuia se cuprinde de un număr întreg de ori în capacitatea celuilalt (6.1.); – ordonarea unor obiecte date, pe baza capacității acestora (6.1.); – selectarea lichidelor cu capacitatea mai mică/mare de 1 litru, care se utilizează în tratarea unor boli (3.1.). – identificarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători (cana, paharul, sticla, vasul gradat) (6.4.); – modificarea unei reţete de sucuri naturale în vederea obținerii unei anume cantităţi pentru un număr de persoane indicat (6.1.). Dezvoltarea competențelor de lectură prin: – formularea de enunţuri folosind cuvinte date (2.1.); – citirea unor texte în urma recomandărilor făcute de cadrul didactic (3.4.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme care prezintă interes (4.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un text citit (3.2.).

Măsurarea capacității. Litrul, mililitrul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, obiecte diverse, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – modificarea unei reţete de sucuri naturale în vederea obținerii acesteia pentru un număr de persoane indicat

• Lectura textului liric (Lecție de lectură)

Resurse materiale: – text pus la dispoziţia elevilor de către cadrul didactic, foarfece, lipici, creioane colorate, caietul elevului Resurse procedurale: citirea cu voce tare, lectura explicativă, lectura creativă, tehnici de lectură activă (pentru formarea deprinderii de a înțelege corect cele citite, de a-și pune întrebări, de a nota datele semnificative)

Tema de lucru în clasă: – Formularea de răspunsuri la întrebări vizând interpretarea şi integrarea ideilor şi informaţiilor: Ce–ar fi dacă ... ? De ce …? Ce credeţi …?

183

Matematică și explorarea mediului

184

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor

– estimarea capcității unor vase ilustrate (6.1.); – compararea capacității unor vase dintre care capacitatea unuia se cuprinde de un număr întreg de ori în capacitatea celuilalt (6.1.); – rezolvarea de probleme folosind unităţile de măsură a capacității vaselor (5.2.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată – Alimentația sănătoasă (1.6.).

Măsurarea capacității. Litrul, mililitrul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – rezolvarea de probleme folosind unităţile de măsură pentru capacitatea vaselor

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 11

1.3. Identificarea silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor 6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate

Manuale Intuitext clasa a II-a

– autodictare cu autoevaluare şi evaluare în pereche (1.3.); – scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe (4.2.).

Despărţirea cuvintelor în silabe

– aprecierea maselor unor obiecte, „cântărite” în propriile mâini (6.1.); – măsurarea masei unor obiecte folosind etaloane de forme şi mărimi diferite; – consemnarea rezultatelor şi discutarea lor (6.1.); – măsurarea masei unor obiecte şi exprimarea acesteia în kilograme/grame (6.4.); – identificarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători (cântarul, balanţa) (6.4.); – măsurarea unor cantităţi cu instrumente de măsură potrivite (6.4.); – alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale pentru măsurarea masei (6.1.).

Măsurarea masei. Kilogramul, gramul

Resurse materiale: imagini, manualul tipărit/digital, dicţionar, planşă, caietul elevului ● Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, activitatea în perechi Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite tipuri de cântare, obiecte care se pot cântări, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, problematizarea, activitate practică

Proba orală (1.3. şi 1.4.): – selectarea unor cuvinte din dicţionarul şcolar, respectând cerinţele date; – alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele selectate.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – măsurarea masei unor obiecte folosind etaloane de forme şi mărimi diferite; – consemnarea rezultatelor şi discutarea lor.

185

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 12

186

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematic 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor

– transcriere de cuvinte, propoziţii (4.1.); – transcrierea unor texte exersând încadrarea în spaţiul paginii, respectarea regulilor de despărţire a cuvintelor în silabe, la capăt de rând (4.1.); – transcrieri selective de cuvinte dintrun scurt text cunoscut (4.1.); – identificarea şi corectarea greşelilor de exprimare scrisă (2.1.); – autocorectarea cuvintelor scrise, prin compararea cu un model (4.1.). – ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării masei (6.1.); – modificarea unei reţete culinare simple în vederea realizării unui număr mai mare/mai mic de porţii (6.1.); – compararea maselor unor obiecte dintre care masa unuia se cuprinde de un număr întreg de ori în masa celuilalt (6.1.); – rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură (5.2.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată – Alimentația sănătoasă (1.6.).

Despărţirea cuvintelor în silabe

Resurse materiale: texte resursă pentru sarcinile de scriere, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Observarea sistematică a capacității de a scrie corect:  Grilă de apreciere a scrierii: – reguli de scriere corectă cuprinzând itemi stabiliţi de cadrul didactic în funcţie de problemele de scriere identificate; – despărţirea în silabe a cuvintelor la capăt de rând.

Măsurarea masei. Kilogramul, gramul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite tipuri de cântare, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, problematizarea, activitate practică

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării masei; – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată – Alimentația sănătoasă.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 13

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

– formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un text citit (3.2.); – formularea de enunţuri folosind cuvinte date (2.1.); – construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date (2.2.).

Textul narativ. Lectura textului

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

– formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1.); – construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date (2.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un text citit (3.2.).

Textul narativ. Lectura textului

Manuale Intuitext clasa a II-a

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, text : Pasiunea pentru fotbal după Valentina Teclici, caietul elevului Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul , lectura creativă Resurse materiale: manualul tipărit/digital text : Pasiunea pentru fotbal după Valentina Teclici, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, tehnici interactive - tehnici de lectură activă (pentru formarea deprinderii de a înțelege corect cele citite, de a-și pune întrebări, de a identifica unele elemente, detalii, idei din text), lectura creativă.

Tema de lucru în clasă: – Lectura creativă: ilustrarea printr–un desen a reprizei de fotbal a băiatului.

Tema de lucru în clasă: Receptarea mesajului scris: – Interpretarea şi integrarea ideilor şi a informaţiilor – Formularea de răspunsuri la întrebări interpretative care vizează personajul : Îl apreciez pe ... M-a surprins ... M-a amuzat ... Îi recomand ...

187

Matematică și explorarea mediului

188

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematic 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor

– estimarea masei unor obiecte (6.1.); – compararea masei a trei obiecte, prin compararea acestora două câte două (6.1.); – ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării masei (6.1.); – rezolvarea de probleme de echilibrare a balanței (5.2.); – efectuarea de exerciții cu adunări și scăderi, folosind unități de măsură a masei (1.4.); – rezolvarea de probleme folosind unităţile de măsură a masei (5.2.); – utilizarea fracțiilor jumătate și sfert în calculul masei unor obiecte (5.2.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată – Alimentația sănătoasă (1.6.).

Măsurarea masei. Kilogramul, gramul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, problematizarea, activitate practică

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de exerciții cu adunări și scăderi, folosind unități de măsură a masei; – rezolvarea de probleme folosind unităţile de măsură a masei.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 14

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic

– identificarea şi corectarea greşelilor de exprimare (2.1.); – crearea unor scurte povestiri orale după o suită de imagini şi după un şir de întrebări (2.2.).

Povestire orală după ilustraţii

Resurse materiale: – imagini, grila de autoevaluare, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul, povestirea orală

4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut

– discutarea în grupuri mici a sarcinilor de lucru (4.1.); – discutarea în grupuri mici a unor articole despre viața sănătoasă (4.1.); – elaborarea unei liste de reguli pentru viață sănătoasă (4.1.); – completarea individuală a unui jurnal de sănătate, prin utilizarea cuvintelor: și, sau, nu (5.1.); – înregistrarea într-un tabel a cantităților de legume, fructe, apă consumate pe parcursul unei săptămâni (5.1.);

Proiect Jurnalul meu de sănătate

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, enciclopedii, internet, fișe de lucru Resurse procedurale: conversația, explicația, învățarea bazată pe proiect

Manuale Intuitext clasa a II-a

Tema de lucru în clasă  Grila de evaluare orală (2.2.): – observă ilustraţiile şi surprinde detalii relevante; – formulează răspunsuri la întrebări de tipul: cine?, ce?, unde?, când?, cum?, de ce?, cu cine?, cu ce?; – povesteşte întâmplările pe baza unui vizual; – respectă ordinea întâmplărilor; – foloseşte, în povestire, intonaţia şi gesturile potrivite; – pronunţă clar cuvintele; – foloseşte cuvinte al căror înţeles îl cunoaşte. Tema pentru acasă: – completarea individuală a unui jurnal de sănătate prin utilizarea cuvintelor: și, sau, nu; – înregistrarea într-un tabel a cantităților de legume, fructe, apă consumate pe parcursul unei săptămâni; – pregătirea prezentării jurnalului de sănătate.

189

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 15

190

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

Dezvoltarea competențelor de lectură prin: – formularea învăţăturii desprinse din textul citit (3.2.); – discutarea textelor scurte, frază cu frază, relevând nume, cuvinte familiare şi expresii elementare etc. (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – redarea prin cuvinte proprii a unui fragment din textul citit (3.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu textul scurt citit (3.2.).

• Lectura textului narativ (Lecție de lectură)

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut

– investigarea cauzelor posibile pentru anumite boli (ex. gripa, răceala) (3.1.); – analiza semnelor răcelii și ale gripei și înregistrarea concluziilor într-o diagramă Venn (5.1.); – recunoașterea semnelor bolilor provocate de virusuri, a modalităților de tratare și gruparea acestora într-un tabel (5.1.); – identificarea regulilor de respectat pentru prevenirea gripei și răcelii (3.1.); – scrierea unor enunțuri referitoare la prevenirea bolilor provocate de virusuri (3.1.); – realizarea unor jocuri de rol „La doctor” pentru recunoaşterea unor simptome ale unor boli frecvente (4.2.).

Boli provocate de virusuri. Cum prevenim și cum tratăm?

Resurse materiale: – text narativ pus la dispoziția elevilor de către cadrul didactic, caietul elevului Resurse procedurale: lectura explicativă, procedee de citire selectivă, tehnici de lectură activă (pentru formarea deprinderii de a înțelege corect cele citite, de a-și pune întrebări, de a nota datele semnificative), metoda cadranelor Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, înregistrare video – interviu cu un medic (Gripa și răceala), caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, problematizarea, Știu, vreau să știu, am învățat; Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, Diagrama Venn

Tema de lucru în clasă: – Completarea fiecărui cadran: 1. informaţii explicite din text; 2. deducţii simple; 3. interpretare/integrare.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – recunoașterea semnelor bolilor provocate de virusuri, a modalităților de tratare și gruparea acestora într-un tabel

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 16

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „ şi”, „sau”, „nu” 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut

Manuale Intuitext clasa a II-a

– jocuri de recunoaştere a unor persoane după indicii date (2.4.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1.); – joc: Găseşte şi citeşte! (3.1.); – jocuri de rol (4.1.); – completarea , în scris, a unor enunţuri de prezentare a unei persoane (4.2.).

Descrierea unei persoane

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caietul elevului Resurse procedurale: observaţia, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, diagrama Venn

Fişă de monitorizare a activităţii de descriere orală a unei persoane (2.2.): – Cum arată - aspectul fizic; – Cum este - însuşiri sufleteşti; – Ce-i place să facă preocupări.

– completarea unor enunțuri lacunare referitoare la menținerea sănătății (3.1.); – ordonarea cuvintelor date pentru obținerea unui enunț referitor la menținerea sănătății (3.1.); – formularea efectelor nerespectării regulilor specifice unei vieți sănătoase (4.2.); – utilizarea operatorilor logici: și, sau, nu în enunțuri referitoare la menținerea sănătății (4.1.); formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematicădată: menținerea sănătății (1.6.); – completarea în tabele a unor date referitoare la preferințele pentru anumite alimente (5.1.).

Recapitulare: Menținerea sănătății - Igiena personală, exercițiul fizic, dieta

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exercițiul, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei)

191

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 17

192

4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– dictare, transcriere selectivă de cuvinte şi fraze ce conţin grupuri de litere (4.1.); – autocorectarea cuvintelor despărţite în silabe, prin compararea cu un model (4.1.); – despărţirea în silabe a cuvintelor la capăt de rând (4.2.).

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000, a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor 6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate

– compararea lungimii, capacității, masei unor obiecte (6.1.); – ordonarea unor obiecte date pe baza comparării lungimii, capacității, masei (6.1.); – rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură (5.2.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată – Alimentația sănătoasă (1.6.); – identificarea instrumentelor potrivite pentru măsurarea lungimii, capacității, masei (6.4.).

Recapitulare – Textul în versuri – Povestirea orală după ilustratii – Grupurile delitere ce, ci, ge, gi – Grupurile de litere che, chi, ghe, ghi – Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând – Descrierea unei persoane Recapitulare – Măsurarea lungimii. Metrul, centimetrul, milimetrul – Măsurarea capacității. Litrul, mililitrul – Măsurarea masei. Kilogramul, gramul

• Resurse materiale: text : poezia Copii eram noi amândoi de Mihai Eminescu, caietul elevului Resurse procedurale: diferite procedee de citire, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Tema de lucru în clasă: – alcătuirea de propoziţii folosind cuvinte date; – despărţirea cuvintelor în silabe; – scrierea unor cuvinte folosind grupurile de litere; – identificarea unor elemente relevante din text; – completarea unor propoziţii cu informaţii din text.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 18

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple cu respectarea convenţiilor de bază

3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

– realizarea unui proiect pe teme de interes comun din viaţa clasei, petrecerea timpului liber (4.2.); – realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului didactic (4.1.); – aprecierea orală a lucrărilor elaborate în grup (2.4.); – prezentarea unor proiecte realizate în echipă (2.2.); – elaborarea unui poster cu preocupărle elevilor a clasei, scris şi ilustrat de copii (4.2.).

Dezvoltarea competențelor de lectură: – formularea unor enunţuri folosind expresii preferate din text (3.2.); – citirea cu creiionul în mână, în ritm propriu, pentru identificarea unor elemente de detaliu sau idei (3.2.); – completarea unor rubrici din jurnalul de lectură (4.2.); – identificarea unor informaţii în textul citit (3.2.).

Proiect Preocupări de timp liber

Textul narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale: manual, imagini, rechizite pentru elaborarea proiectului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Resurse materiale: – text narativ pus la dispoziţia elevilor de cadrul didactic, jurnalul clasei Resurse procedurale: exercițiul, conversația, citirea selectivă, tehnici de lectură activă (pentru formarea deprinderii de a înțelege corect cele citite, de a-și pune întrebări, de a nota datele semnificative), problematizarea

Observarea sistematică a comportamentului interacţional (2.2.)  Listă de control/ verificare: – cooperarea cu membrii grupului; – contribuția cu idei la realizarea proiectului; – participarea activă la realizarea sarcinilor de grup; – oferirea de , colegilor; – folosirea –ului pentru remedierea, îmbunătăţirea lucrărilor. Temă de lucru în clasă: completarea unor rubrici din jurnalul de lectură al copiilor: - Am reţinut… ; - M–am gândit la … ; - Mi–am imaginat că …; - Exprim opinii; - Vreau să aflu mai mult ; - Recomand cartea ... .

193

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 19

194

4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor 6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Itemii probei de evaluare vizează: – Compararea lungimii, capacității, masei (6.1.); – Identificarea instrumentelor potrivite pentru măsurarea lungimii, capacității, masei (6.4.); – Utilizarea unităților de măsură pentru măsurarea lungimii, capacității, masei (6.4.); – Stabilirea urmărilor lipsei de igienă asupra propriei persoane (4.2.); – Utilizarea cuvintelor și, sau, nu în propoziții despre prevenirea bolilor (4.1.).

Evaluare – Măsurarea lungimii, capacității, masei – Menținerea sănătății

Resurse materiale: fișa de evaluare pentru fiecare elev Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia

Proba scrisă  Grila de evaluare – Ce pot să fac?

Itemii probei de evaluare vizează: – identificarea unor informaţii în textul citit (3.2.); – scrierea cuvintelor obţinute prin completarea unor grupuri de litere (4.2.); – construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date sau a unui şir de imagini (4.2.); – despărţirea cuvintelor în silabe (4.1.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare care prezintă interes – descrierea unei persoane (4.2.).

Evaluare – Receptarea mesajului oral – Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi – Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând – Descrierea unei persoane

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fişe de lucru, caietul elevului, grila de evaluare Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Autovaluarea: – compararea modului de efectuare personală a sarcinilor scrise cu modul de rezolvare propus de cadrul didactic.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 20

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor 6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

Ne jucăm, corectăm, învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. – Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Ne jucăm, corectăm, învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – identificarea unor informaţii în textul citit (3.2.); – scrierea cuvintelor obţinute prin completarea unor grupuri de litere (4.2.); – construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date sau a unui şir de imagini (4.2.); – despărţirea cuvintelor în silabe (4.1.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare care prezintă interes – descrierea unei persoane (4.2.).

Evaluare – Măsurarea lungimii, capacității, masei – Menținerea sănătății

– Grupurile de litere ce, ci, ge, gi , che, chi, ghe, ghi – Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând – Descrierea unei persoane

Resurse materiale: fișe de ameliorare, fișe de dezvoltare Resurse procedurale: conversația, explicația, jocul didactic

Autoevaluarea: – compararea modului de efectuare personală a sarcinilor scrise cu modul de rezolvare propus de cadrul didactic.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fişe de lucru, caietul elevului, grila de evaluare • Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare:  compararea modului de efectuare personală a sarcinilor scrise cu modul de rezolvare propus de cadrul didactic.

195

Matematică și explorarea mediului

4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „ şi”, „sau”, „nu”

196

– prezentarea jurnalului de sănătate (4.1.); – autoevaluarea proiectului elaborat (4.1.); – interevaluarea activității desfășurate pentru elaborarea jurnalului de sănătate (4.1.).

Proiect Jurnalul meu de sănătate prezentare

Resurse materiale: Jurnalul de sănătate Resurse procedurale: conversația, explicația, turul galeriei

Observare sistematică: Implicarea în completarea propriului jurnal de sănătate  Scară de clasificare (în totalitate, parțial, deloc): – completarea jurnalului prin formularea de enunțuri în care se utilizează cuvintele: și, sau, nu; – înregistrarea cantităților de alimente și lichide consumate în fiecare zi a săptămânii; – bifarea zilelor in care s-au efectuat exercițiii fizice. Grilă de evaluare a prezentării produsului: – autoevaluare obiectivă dovedită prin acordarea recompenselor corespunzătoare frecvenței respectării regulilor; – comunicarea verbală și paraverbală corespunzătoare în timpul prezentării jurnalului.

Ghidul învățătorului

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Ploaie de stele- Corpuri din jurul nostru PERIOADA: 3 săptămâni (S 10-11-12)

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

– citirea în forme variate a enunţurilor, a textului: citire cu voce tare, în lanţ, citire ştafetă (3.1.); – citirea în ritm propriu a textului scurt, cu adaptarea intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie (3.1.); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1.); – completarea unor enunţuri după modele date (2.1.); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul citit: Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop? (1.2.); – identificarea unor informaţii relevante din textul citit (3.2.).

Manuale Intuitext clasa a II-a

Detalieri de conținut Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale și procedurale Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, textul : Globul pământesc de Emilia Căldăraru, caietul elevului Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, procedee de citire activă, selectivă, conştientă, jocul

Evaluare Observare sistematică: calitatea actului citirii  lista de verificare: – citirea corectă şi clară (articulează cuvintele din textul citit); – citirea fluentă (cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă); – citirea cu intonaţie adecvată (intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie).

197

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 2

198

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

– recunoașterea aparatelor care funcționează cu ajutorul curentului electric (3.1.); – investigarea materialelor conductoare şi izolatoare în cadrul unui circuit electric simplu (3.1.); – recunoașterea materialelor conducătoare de electricitate, respectiv a izolatorilor(3.1.); – stabilirea efectelor electrocutării (4.2.); – elaborarea unei liste de sfaturi pentru evitarea pericolelor de electrocutare (4.2.). – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat (1.2.); – formularea de enunţuri folosind cuvinte date (2.1.); – lectura cu creionul în mână pentru identificarea unor noi informaţii (3.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2.).

Corpuri și materiale care conduc curentul electric

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, baterie, fire metalice, bec, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, problematizarea, Știu, vreau să știu, am învățat, experimentul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – completarea unor enunțuri lacunare referitoare la corpuri și materiale care conduc curentul electric; – recunoașterea materialelor conducătoare de electricitate.

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, textul : Globul pământesc de Emilia Căldăraru, caietul elevului Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, explozia stelară, lectura creativă

Observare sistematică: comportamentul de receptor Evaluare orală  lista de verificare: – formularea răspunsurilor adecvate la întrebările orale ce i se adresează; – semnalarea, prin mimică, gesturi sau verbal, a neînţelegerii mesajului oral ascultat; – sesizarea corectitudinii sau incorectitudinii enunţurilor orale ascultate; – sesizarea, după auz, a cuvintelor necunoscute din mesajele orale ascultate.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare înlimba română

ZIUA 3

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în contexte cunoscute 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

– construirea unor grafice simple (cu bare) pe baza unor informaţii date/culese – referitoare la colecții de materiale (5.1.); – clasificarea materialelor investigate în conductori, izolatori, cu proprietăţi magnetice (5.1.); – rezolvarea de probleme cu tema – Electricitatea (1.6.).

Corpuri și materiale care conduc curentul electric

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, baterie, fire metalice, bec, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, problematizarea, Știu, vreau să știu, am învățat, experimentul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – completarea datelor culese din imagini în tabele/grafice simple; – rezolvarea unei probleme în care se utilizează operații de înmulțire.

– identificarea unor obiecte prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări şi răspunsuri, în cadrul unor jocuri de grup (2.3.); – decodarea unor informaţii din manual (viniete, cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul spre şcoală, în pliante/reclame/reviste pentru copii (3.3.); – conversaţii pe teme de interes pentru copii (1.4.); – scrierea unor răspunsuri neobişnuite(4.2.); – folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cuvintelor: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un) (4.2.).

Scrierea cuvintelor: într-o, într-un, dintro, dintr-un

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, textul pentru exerciţiile de scriere, imagini, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, observaţia

Tema de lucru în clasă: Scrierea corectă a cuvintelor într-o, într-un, dintr-o, dintr-un: – formularea unor enunţuri folosind cuvintele date; – completarea unor enunţuri folosind cuvintele date; – selectarea formei corecte corespunzătoare unor enunţuri date.

199

Matematică și explorarea mediului

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare

200

2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

– identificarea şi corectarea greşelilor de scriere (2.1.); copierea şi transcrierea de propoziţii, fraze care conţin cuvintele: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un (4.1.); – autocorectarea cuvintelor scrise: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un (4.1.); – scrierea după dictare a unor propoziţii sau a unui text scurt (4.1.). – identificarea şi denumirea formelor plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc, semicerc (2.2.); – recunoaşterea şi descrierea formei obiectelor/feţelor unor corpuri din mediul apropiat (2.2.); – conturarea formelor geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc, semicerc), cu ajutorul instrumentelor de geometrie/şabloanelor (2.2.); – realizarea unor desene/colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate (2.2.); – completarea unor enunțuri referitoare la figurile geometrice și la electricitate (3.1.)

Scrierea cuvintelor: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un

• Resurse materiale: – text pentru transcriere, copiere, dictare, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul în pereche

Tema de lucru în clasă: – scrierea după dictare a unor propoziţii sau texte care conţin cuvintele într-o, într-un, dintr-o, dintr-un

Figuri geometrice: pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc, semicerc

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, corpuri geometrice, piese geometrice de forme diferite, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – recunoaşterea figurilor geometrice; – stabilirea valorii de adevăr referitoare la figurile geometrice și la electricitate.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 4

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere sau respectând un detaliu, o idee din text (3.1.); – joc: Găseşte şi citeşte (3.1.); – oferirea unor informaţii despre anumite obiecte: glob pământesc, laptop, televizor (2.1.); – descrierea unui obiect/loc, a unui fruct, a unei flori, a unui aparat electrocasnic etc. (2.2.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare/care prezintă interes (4.2.); – formularea orală a învăţăturii desprinse din textul citit (3.2.).

Textul narativ. Lectura textului

2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte

– identificarea numărului de forme geometrice plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică „fragmentată” (2.2.); – gruparea unor forme geometrice după criterii date (2.2.); – construirea unor figuri geometrice cu ajutorul unor obiecte (Exemplu: bețișoare) (2.2.).

Figuri geometrice: pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc, semicerc

Manuale Intuitext clasa a II-a

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, banda desenată, textul : Roşu-deSoare şi Galben-de-Lună după Aurel Turcuş Resurse procedurale: lectura explicativă, tehnici de lectură activă (pentru formarea deprinderii de a înțelege corect cele citite, de a-și pune întrebări, de a nota datele semnificative), diagrama Venn, conversaţia, explicaţia, exerciţiul Resurse materiale: manualul tipărit/digital, piese geometrice de forme diferite, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Observarea sistematică  Listă de control/ verificare: – indicarea unor trăsături ale unui obiect prezentat; – oferirea unor informaţii despre anumite obiecte; – identificare unor obiecte/ fiinţe; – formularea unor întrebări şi răspunsuri în cadrul unor jocuri de grup - banda desenată.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – gruparea unor forme geometrice după criterii date

201

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5

202

2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine; 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple cu respectarea convenţiilor de bază

Dezvoltarea unor competenţe de lectură prin: – oferirea unor informaţii despre anumite povești/poezii (2.3.); – descrierea unei cărţi (2.3.); – prezentarea unor lucrări personale în faţa colegilor (2.4.); – realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie în titlul şi personajele din basmele, poveştile sau povestirile citite (3.2.); – transcrieri de glume, ghicitori, poezii, fragmente din texte citite şi motivarea alegerii etc. (4.2.).

Textul narativ (Lecție de Lectură)

Resurse materiale: cărţi din biblioteca personală a copiilor, a clasei sau a şcolii Resurse procedurale: conversaţia euristică, lectura explicativă, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referinţă dat, folosind sintagmele învăţate 2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple, specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte

– sesizarea intuitivă a simetriei obiectelor şi fiinţelor din mediul apropiat (2.1.); – identificarea axei/axelor de simetrie ale figurilor geometrice (2.2.); – realizarea unor desene simple, respectând o axă de simetrie dată și decuparea după contur (2.1.); – marcarea jumătăţii de suprafaţă a unei figuri geometrice cu fracţia corespunzătoare: ½ (2.2.).

Figuri geometrice. Axa de simetrie

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, piese geometrice de forme diferite, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Temă de lucru în clasă Prezentare a unei cărţi: Alege motivele tale pentru care ai recomanda cartea citită: - Are subiecte atractive? - Este subţire? - Se citeşte repede? - Are desene atrăgătoare? - Este amuzantă? - Are un titlu interesant? - Are o copertă frumoasă? - Personajul preferat este un băiat/fată? - Personajul preferat este ciudat? - Personajul preferat seamană cu mulţi dintre colegi? Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – identificarea axei de simetrie în desene date

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Comunicare în limba română

Matematică și explorarea mediul

ZIUA 6 ZIUA 7

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– formularea de enunţuri după ilustraţii (2.1.); – compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul unor imagini sau întrebări (4.2.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare/care prezintă interes(4.2.).

Scrierea unui text cu ajutorul ilustraţiilor

● Resurse materiale: manualul tipărit şi digital, imagini, caietul elevului ● Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referinţă dat, folosind sintagmele învăţate 2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine

– sesizarea intuitivă a simetriei figurilor geometrice (2.1.); – marcarea jumătăţii/sfertului de suprafaţă a unei figuri geometrice cu fracţia corespunzătoare: ½ (2.2.); – identificarea fracţiilor echivalente: ½(2.2.); – continuarea unor desene astfel încât să se respecte o axă de simetrie dată (2.2.). – adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul urmărit (de căutare a unui cuvânt, a unei idei) (3.1.); – formularea unor răspunsuri la întrebări printr-o suită de enunţuri (2.2.); – formularea unei păreri referitoare la un personaj, o întâmplare, un mod de comportament (2.3.); – recitarea poeziei, exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi reacţii (2.4.); – jocuri de tipul: Alcătuieşte cuvinte! (1.3.).

Figuri geometrice. Axa de simetrie

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, piese geometrice de forme diferite, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Textul literar în versuri

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, textul Soarele somnoros de Emilia Plugaru, caietul elevului Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Manuale Intuitext clasa a II-a

T ema de lucru în clasă:  Lista de control verificare: – scrie comunicările în ordinea în care s-au petrecut întâmplările ilustrate; – adăugă şi alte cuvinte pentru a îmbogăţi comunicările; – aşază textul pe alineate; – scrie cate un alineat pentru fiecare ilustraţie; – scrie un titlu potrivit. Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – realizarea unor desene ce respectă o axă de simetrie dată Observare sistematică: calitatea recitării:  lista de control verificare: – recită expresiv respectând pauzele impuse de semnele de punctuaţie; – utilizează elemente ale limbajului nonverbal şi paraverbal; – oferă recitatorilor.

203

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 8

204

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare

– investigarea forţelor exercitate de magneţi asupra altor magneţi sau materiale magnetice cu evidenţierea polilor N şi S şi a atracţiei/respingerii dintre polii opuşi/identici (3.1.); – recunoașterea situațiilor de atragere/respingere a magneților (3.1.); – identificarea axei/axelor de simetrie ale unor obiecte (magneți) (2.2.); – rezolvarea de probleme în care se utilizează operațiile de înmulțire și de împărțire (1.6.).

Forțe exercitate de magneți

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, magneți, diverse obiecte (metalice, din plastic, lemn, bumbac), fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, problematizarea, Știu, vreau să știu, am învățat, experimentul

Temă de lucru în clasă: – recunoașterea situațiilor de atragere/respingere a magneților Activitate practică: – folosirea a doi magneți și a unei mașini–jucărie din metal pentru punerea în mișcare a jucăriei

– identificarea şi corectarea greşelilor de scriere (2.1.); – copierea şi transcrierea de propoziţii, fraze care conţin cuvintele: sau, s-au (4.1.); – autocorectarea cuvintelor scrise, sau, s-au (4.1.); – scrierea după dictare a unor propoziţii sau a unui text scurt (4.1.).

Scrierea cuvintelor: sau, s-au

Resurse materiale: – text pentru transcriere, copiere, dictare, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul în pereche

Tema de lucru în clasă: – scrierea după dictare a unor propoziţii sau texte care conţin cuvintele sau, s-au

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

2.3. Participarea cu interes la dialoguri în diferite contexte de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

– formularea unor întrebări referitoare la subiecte de interes (2.3.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2.).

Textul narativ. Lectura textului

2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple, specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

– recunoaşterea unor corpuri geometrice în mediul apropiat (cub, cuboid, sferă, cilindru, con) (2.2.); – gruparea unor forme/corpuri geometrice după criterii date (2.2.); – clasificarea corpurilor geometrice în: cuburi, cuboide, cilindri, sfere, conuri (5.1.).

Corpuri geometrice: cub, cuboid, cilindru, sferă, con

Manuale Intuitext clasa a II-a

Resurse materiale: – manualul tipărit/digital, caietul elevului, textul Călătorie în Carul Mare de Constantin Cubleşan Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul, utilizarea organizatorilor grafici, interogarea multiprocesuală , lectura activă – lectura din prelungiri (ce crezi că se va întâmpla?, ce motive ai?, ce s-a întâmplat?) Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini din manual, obiecte diverse (minge, tobă, glob pământesc, zaruri, cutii de depozitare), corpuri geometrice, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, demonstrația, observarea, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea

Tema de lucru în clasă Formularea de răspunsuri la întrebări - Interogarea multiprocesuală: – întrebări literale – Unde...? – întrebări de transpunere – Imaginaţi – vă ...? – întrebări interpretative – De ce...? – întrebări aplicative – Cum credeţi ... ?

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – asocierea unor obiecte ilustrate cu corpurile geometrice corespunzătoare; – completarea într-un tabel a numărului de corpuri geometrice din fiecare fel.

205

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 9

206

1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un text 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

– povestirea orală a unui text (2.1.); – formularea unor răspunsuri la întrebări printr-o suită de enunţuri (2.2.); – povestirea orală a unui text citit (2.4.); – ordonarea cronologică a momentelor acţiunii textului (1.2.).

– clasificarea corpurilor geometrice în: cub, cuboid, cilindru, sferă, con (5.1.); – realizarea unor modele repetitive cu corpuri geometrice, respectând o anumită regulă (3.1.); – jocuri de tipul Intrusul (5.1.).

Povestire orală

Corpuri geometrice: cub, cuboid, cilindru, sferă, con

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, caietul elevului, banda desenată Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, joc didactic, activitate în perechi

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini din manual, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, jocul didactic, problematizarea

● Observarea sistematică (1.2.):  Lista de control – verificare: a) respectă ordinea întâmplărilor; b) prezintă ce spun şi ce fac personajele; c) foloseşte cuvintele nou învăţate; d) vorbeşte clar şi tare ca să fie înţeles; e) privește la cei care ascultă. Temă de lucru în clasă: – completarea într-un tabel a numărului de corpuri geometrice din imagini date

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba Matematică și Comunicare în limba română română explorarea mediului

ZIUA 10 ZIUA 11

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple cu respectarea convenţiilor de bază

Dezvoltarea unor competente de lectură prin: – prezentarea unor lucrări personale în faţa colegilor (2.4.); – realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie în titlul şi personajele din basmele, poveştile sau povestirile citite(3.2.); – transcrieri de glume, ghicitori, poezii, fragmente din texte citite şi motivarea alegerii etc. (4.2.).

2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte

– decuparea pe contur a desfăşurării unui corp geometric dat: cub, cuboid, cilindru, con (2.2.); – construirea de corpuri geometrice din desfășurări obținute prin decupare (2.2.).

2.1.Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– identificarea şi corectarea greşelilor de scriere (2.1.); – copierea şi transcrierea de propoziţii, fraze care conţin cuvintele: sa, s-a (4.1.); – autocorectarea cuvintelor scrise sa, s-a (4.1.); – scrierea după dictare a unor propoziţii sau a unui text scurt (4.1.).

Manuale Intuitext clasa a II-a

Texul literar (Lecție de lectură)

Corpuri geometrice – construcții după desfășurări date

Scrierea cuvintelor: sa şi s-a

Resurse materiale: cărţi din biblioteca personală a copiilor, a clasei sau a şcolii ● Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jurnalul dublu, turul galeriei

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini din manual, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, jocul didactic, problematizarea Resurse materiale: – text pentru transcriere, copiere, dictare, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul în pereche

Temă de lucru în clasă: – completarea unor rubrici din jurnalul de lectură al copiilor: - Am reţinut… ; - M–am gândit la … ; - Mi–am imaginat că …; - Exprim opinii; - Vreau să aflu mai mult; - Recomand cartea ... . Jurnalul dublu - transcrierea unui fragment preferat şi motivarea alegerii fragmentului. Activitate practică: – construirea de corpuri geometrice din desfășurări obținute prin decupare

Tema de lucru în clasă: – scrierea după dictare a unor propoziţii sau texte care conţin cuvintele sa, s-a

207

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 12

208

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple, specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte 2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– identificarea în desene date a desfășurării unui corp geometric indicat: cub, cuboid, cilindru, con(2.2.); – rezolvarea de probleme în care se utilizează operația de înmulțire (1.6.).

Corpuri geometrice – construcții după desfășurări date

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, jocul didactic, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – asocierea unei desfășurări date cu corpul geometric corespunzător

– compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul unor imagini sau întrebări (4.2.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare/care prezintă interes (4.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, printr-o suită de enunţuri (2.2.).

Scrierea unui text cu ajutorul întrebărilor

• Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caietul elevului, ilustraţii • Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Tema de lucru în clasă:  Listă de control verificare: – formulează răspunsuri la întrebări; – prezintă locul, timpul, personajele; – scrie despre cauza întâmplărilor; – scrie despre întâmplări în ordinea în care s-au petrecut; – prezintă modul cum s-au sfârşit întâmplările; – ordonează răspunsurile; – prezintă oral povestirea.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme identificate în diferite contexte 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

Manuale Intuitext clasa a II-a

– recunoașterea materialelor conducătoare de electricitate, respectiv a izolatorilor (3.1.); – construirea unor grafice simple (cu bare) pe baza unor informaţii date/culese – referitoare la colecții de materiale (5.1.); – recunoașterea situațiilor de atragere/respingere a magneților (3.1.); – rezolvarea de probleme în care se utilizează operațiile de înmulțire și de împărțire (1.6.).

Recapitulare: – Corpuri și materiale care conduc curentul electric – Magneți

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, jocul didactic, problematizarea

Tema de lucru în clasă: – completarea de enunțuri lacunare referitoare la corpurile care conduc curentul electric, respectiv magneți – recunoașterea obiectelor care sunt conductiri și a celor care pot fi atrase de magneți

209

Comunicare în limba română

ZIUA 13

210

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– formularea unor enunţuri pornind de la cuvinte date (3.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor informaţii date (3.2.); – folosirea convenţiilor limbajului scris; – scrierea corectă a cuvintelor într-un, într-o, dintr-un, dintr-o (4.2.); – compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul unor imagini sau întrebări (4.2.); – povestirea orală a unui text citit (2.4.); – jocuri de tipul: Descoperă cuvintele! (1.3.).

Recapitulare: – Scrierea imaginativă: text de 3-7 enunţuri, pe baza unui vizual – Ortografia: scrierea corectă a cuvintelor: într-un, într-o, dintr-un, dintr-o – Textul: povestirea orală – Scrierea imaginativă pe baza unui şir de întrebări – Ortografia: scrierea sau, s-au, sa, s-a – Forme ale discursului oral – descrierea unui fenomen

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caietul elevului, imagini, textul Să prindem Soarele Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, joc didactic, activitate în perechi

Observare sistematică:  lista de verificare pentru povestirea orală a textului citit: a) Respectă ordinea întâmplărilor. b) Prezintă ce spun şi ce fac personajele. c) Foloseşte cuvintele nou învăţate. d) Vorbeşte clar şi tare ca să fie înţeles. e) Privește la cei care ascultă.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referinţă dat, folosind sintagmele învăţate 2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple, specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

Manuale Intuitext clasa a II-a

Itemii probei de evaluare vizeazã: – formularea unor enunţuri pornind de la cuvinte date (3.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor informaţii date (3.2.); – folosirea convenţiilor limbajului scris; – scrierea corectă a cuvintelor într-un, într-o, dintr-un, dintr-o (4.2.); – compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul unor imagini sau întrebări (4.2.). – identificarea şi denumirea formelor plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc (2.2.); – sesizarea intuitivă a simetriei figurilor geometrice (2.1.); – continuarea unor desene astfel încât să se respecte o axă de simetrie dată (2.2.); – gruparea unor forme/corpuri geometrice după criterii date (2.2.); – clasificarea figurilor/corpurilor geometrice (5.1.); – identificarea în desene date a desfășurării unui corp geometric indicat: cub, cuboid, cilindru, con (2.2.).

Evaluare Scrierea imaginativă text de 5-7 enunţuri, pe baza unui vizual Ortografia: scrierea corectă a cuvintelor: într-un, într-o, dintr-un, dintr-o Scrierea imaginativă pe baza unui şir de întrebări Ortografia: scrierea sau, s-au, sa, s-a Recapitulare: – Corpuri și materiale care conduc curentul electric – Magneți – Figuri geometrice – Axa de simetrie – Corpuri geometrice – Corpuri geometrice – construcții după desfășurări date

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini, caietul elevului, textul Să prindem Soarele Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Probă scrisă  Grila Cum te poţi aprecia din manualul elevului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, jocul didactic, problematizarea

Tema de lucru în clasă: – completarea în tabele a numărului de figuri geometrice/corpuri geometrice indicate

211

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 14

212

3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referinţă dat, folosind sintagmele învăţate 2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple, specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – formularea unor enunţuri pornind de la cuvinte date (3.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor informaţii date (3.2.); – folosirea convenţiilor limbajului scris; – scrierea corectă a cuvintelor într-un, într-o, dintr-un, dintr-o (4.2.); – compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul unor imagini sau întrebări (4.2.). Itemii probei de evaluare vizează: – Recunoașterea figurilor geometrice în desene date (2.2.); – Recunoașterea corpurilor geometrice în desene date (2.2.); – Realizarea unor desene respectând axa de simetrie (2.1.); – Asocierea corpurilor geometrice cu desfășurarea corespunzătoare (2.2.); – Identificarea obiectelor care nu conduc curentul electric, respectiv care pot fi atrase de magneți (3.1.).

Scrierea imaginativă: text de 5-7 enunţuri, pe baza unui vizual Ortografia: scrierea corectă a cuvintelor: într-un, într-o, dintr-un, dintr-o Scrierea imaginativă pe baza unui şir de întrebări Ortografia: scrierea sau, s-au, sa, s-a

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, activitatea în perechi

Autoevaluarea

Evaluare – Corpuri și materiale care conduc curentul electric – Magneți – Figuri geometrice – Axa de simetrie – Corpuri geometrice – Corpuri geometrice – construcții după desfășurări date

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini, fișe de lucru Resurse procedurale: explicația, proba scrisă

Proba scrisă  Grila de evaluare – Ce potsă fac?

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 15

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine; 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple cu respectarea convenţiilor de bază

Dezvoltarea unor competențe de lectură (activitate diferențiată) prin: prezentarea unor lucrări personale în faţa colegilor (2.4.); – realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie în titlul şi personajele din basmele, poveştile sau povestirile citite (3.2.); – transcrieri de glume, ghicitori, poezii, fragmente din texte citite şi motivarea alegerii etc. (4.2.).

Textul literar (Lecție de lectură)

2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referinţă dat, folosind sintagmele învăţate 2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple, specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

Ne jucăm, corectăm, învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. – Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

– Corpuri și materiale care conduc curentul electric – Magneți – Figuri geometrice – Axa de simetrie – Corpuri geometrice – Corpuri geometrice – construcții după desfășurări date

Manuale Intuitext clasa a II-a

Resurse materiale: Cărţi din biblioteca şcolii sau a clasei; Texte puse la dispoziţia elevilor de către cadrul didactic; Cărţi mari confecţionate de elevii clasei sau de colegii mai mari. Resurse procedurale: citirea cu voce tare, citirea ghidată, conversaţia euristică Resurse materiale: fișe de ameliorare, fișe de dezvoltare Resurse procedurale: conversația, explicația, jocul didactic

Recomandarea unei cărţi Grilă de prezentare : 1. Motive pentru care recomand cartea: Are un titlu ... E uşor de citit. Te ţine cu sufletul la gură. Are teme intresante. Are învăţături ... 2. Un îndemn pentru cititori

Autoevaluarea

213

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Pământul - o planetă în mişcare, în Univers PERIOADA: 3 săptămâni (S 13-14-15)

214

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

– citirea în forme variate a textului: citire cu voce tare, citire în lanţ, citire ştafetă (3.1.); – citirea în ritm propriu a unui text, cu adaptarea intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie (3.1.); – formularea de enunţuri după ilustraţii folosind cuvinte date (2.1.); – completarea unor enunţuri după modele date (2.1.); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul citit („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (3.2.).

Detalieri de conținut Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale și procedurale Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caietul elevului, imagini, textul NoapteaAlbastră şi Ziua-Lumină Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, procedee de citire activă, selectivă, conştientă, tehnici interactive - Diagrama Venn

Evaluare Observare sistematică: citirea conştientă şi activă focalizarea şi identificarea de informaţii explicit formulate  Diagrama Venn pentru identificarea de asemănări şi deosebiri dintre personajele Noaptea-Albastră şi ZiuaLumină

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 2

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme identificate în diferite contexte 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

Manuale Intuitext clasa a II-a

– discutarea unor articole din reviste pentru copii care prezintă Sistemul Solar (3.1.); – recunoaşterea planetelor Sistemului Solar pe planşe/modele simple/în filme documentare (3.1.); – realizarea unor experienţe care în se evidenţiază mişcarea Lunii în jurul Pământului/unui satelit/în jurul unei planete (3.1.); – explicarea unor fenomene referitoare la planete (temperatura ziua și noaptea, diferența de temperatură de a o planetă la alta etc.) (3.1.); – rezolvarea de probleme cu tema Universul, în care se utilizează operațiile de înmulțire/împărțire (1.6.). – citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1.); – joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1.); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat (3.2.); – formularea de enunţuri folosind cuvinte date (2.1.); – formularea unor răspunsuri la întrebări în legătură cu un text citit (3.2.); – jocuri de tipul: Descoperă cuvintele! (1.3.)

Universul. Planetele

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, filmul documentar, glob geografic, minge albă, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – completarea unor enunțuri lacunare despre Sistemul Solar; – completarea unui rebus cu tema Universul.

Textul narativ

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, textul NoapteaAlbastră şi Ziua-Lumină imagini, caietul elevului, dicţionar Resurse procedurale: Știu, vreau să știu, am învățat, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, tehnici interactive : jurnalul dublu,

Observare sistematică: interpretarea şi integrarea corectă a idelor şi informaţiilor dintr-un text citit Jurnalul dublu: alegereaunui alineat şi motivarea alegerii: - Am ales acest alineat pentru că … - Îmi place pentru că … - Mă gândesc la … - Am simţit că …

215

Matematică și explorarea mediului Comunicare înlimba română

ZIUA 3

216

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

– investigarea apariţiei zilei şi nopţii prin modelare – un glob se roteşte în sens invers acelor de ceasornic şi este luminat cu o lanternă (3.1.); – recunoașterea momentelor principale ale zilei: dimineață, prânz, seară, noapte (3.1.); – completarea unor enunțuri lacunare despre ciclul noapte–zi (3.1.); – completarea unor enunțuri lacunare cu date organizate în tabele ( 5.1.); – recunoașterea diverselor surse de lumină din imagini date (3.1.). – citirea selectivă în funcţie de anumite repere sau respectând un detaliu/o idee din text (3.1.); – adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul urmărit, de căutarea unui cuvânt, a unei idei (3.1.); – discutarea textului relevând anumite informaţii (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului (3.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu textul citit (3.2.); – emiterea unor predicţii asupra firului narativ al textului citit (3.2.); – identificarea unor informaţii în diverse materiale (3.2.).

Ciclul noapte-zi

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, filmul documentar, glob geografic, lanternă, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, modelarea, problematizarea, experimentul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri referitoare la ciclul noapte- zi; – ordonarea momentelor principale ale zilei: dimineață, prânz, seară, noapte.

Textul nonliterar - Terra în spaţiu

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, textul Terra în spaţiu, imagini, manuale, enciclopedii ● Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, observaţia

Tema de lucru în clasă:  Listă de control/ verificare pentru identificarea tipului de text: 1. Cine prezintă? a) un om de ştiinţă; b) un scriitor. 2. Ce se prezintă? a) întâmplări din realitate; b) întâmplări imaginare; c) personaje din cărţi. 3. Unde se întâmplă? a) într-un loc real; b) într-un loc imaginar. 4. Pentru ce se prezintă? a) pentru a informa cititorii; b) pentru a emoţiona cititorii. 5. Textul este: a) nonliterar; b) literar.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut în contexte de comunicare cunoscute 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme identificate în diferite contexte 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate

Manuale Intuitext clasa a II-a

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere sau respectând un detaliu/o idee din text (3.1.); – adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul urmărit, de căutarea unui cuvânt, a unei idei(3.1.); – discutarea textului relevând anumite informaţii (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului (3.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări în legătură cu textul citit (3.2.); – identificarea unor informaţii în diverse uri de lectură (3.2.); – alcătuirea unor propoziţii prin care se formulează solicitarea unei informaţii: Vreau să ştiu (2.1.). – identificarea unor instrumente de măsurare a timpului: ceas de perete, ceasul electronic, ceasul de mână (6.2.); – marcarea pe cadrane de ceas desenate a jumătăţii şi sfertului de oră (6.2.); – realizarea unei corespondenţe între ora indicată de ceasul cu ace indicatoare şi cel electronic (6.2.); – rezolvarea de probleme cu tema Timpul, în care se utilizează operația de scădere (1.6.).

Textul nonliterar - Terra în spaţiu

Resurse materiale: manualul tipărit, digital, enciclopedie, film didactic Discovery, caietul elevului, glob pamântesc Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul in grup, tehnici interactive Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat

Interevaluare - Joc: Eu întreb, tu răspunzi! – Ce titlu se află la pagina ... din manualul nostru? – La ce pagină se află …? – Adevărat sau fals: La pagina ... se află titlul ... Tema de lucru în clasă:  întelegerea conţinutului unui text nonliterar – extragerea unor informaţii explicit formulate – tehnica Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat

Timpul: Ziua, ora. Instrumente de măsură a timpului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diverse ceasuri, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exercițiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – asocierea diverselor moduri de a exprima aceeași oră; – identificarea orei indicate de ceas, valabile ziua, respectiv noaptea.

217

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 4

218

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme identificate în diferite contexte 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere sau respectând un detaliu, o idee din text (3.1.); – joc: Găseşte şi citeşte (3.1.); – oferirea unor informaţii despre anumite obiecte (2.1.); – jocuri de tipul: Descoperă cuvântul! (1.3.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări (4.2.).

Textul nonliterar – Copilul şi calculatorul

Resurse materiale: manualul tipărit, digital, enciclopedie, film didactic Discovery, caietul elevului, glob pământesc Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul in grup, tehnici interactive Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: ● Extragerea unor informaţii explicit formulate – itemi cu alegere multiplă elaboraţi de cadrul didactic

– poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe date şi citirea orei indicate, folosind pasul de 5 minute (ora 8 fix, ora 9 şi un sfert/15 minute, ora 10 şi jumătate/30 de minute, ora 7 şi 20 de minute etc.) (6.2.); – înregistrarea duratei unor activităţi şi ordonarea lor după criterii variate (durată, momentul începerii etc.) (6.2.); – calcularea numărului de ore într-un interval dat (6.2.); – rezolvarea de probleme cu tema Timpul, în care se utilizează operația de scădere (1.6.).

Timpul: Ziua, ora. Instrumente de măsură a timpului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diverse ceasuri, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, exercițiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – scrierea orei indicate de ceas peste un interval de timp dat, exprimat în ore/minute, pornind de la o oră indicată de ceas; – înregistrarea duratei unor activităţi.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5

2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „ şi”, „sau”, „nu” 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate

Manuale Intuitext clasa a II-a

Dezvoltarea unor competenţe de lectură prin: – recomandarea unei cărţi de poveşti/povestiri pentru colegi (3.4.); – oferirea unor informaţii despre cartea de poveşti (2.3.); – descrierea unor elemente ale cărţii (2.3.); – realizarea unei Colecţii de poveşti individuală sau comună, album cu desene realizate de elevi în urma citirii sau audierii textelor, însoţite de scurte prezentări scrise de mână sau la computer (3.1.); – prezentarea orală a unor cărţi/ poveşti citite individual sau în grup (3.4.). – ordonarea unor jetoane cu numele zilelor săptămânii, respectiv ale lunilor anului (6.2.); – identificarea datei unor evenimente din viaţa personală a copilului (6.2.); – completarea calendarului personal/calendarului clasei cu evenimente care au importanţă pentru copii/activităţi extraşcolare(6.2.); – prezentarea unor evenimente/întâmplări personale şi ordonarea acestora (6.2.); – construirea unor grafice simple referitoare la numărul zilelor lunilor anului (5.1.); – completarea calendarului naturii (4.1.).

Textul narativ (Lecție de lectură)

Săptămâna, luna, anul. Anotimpurile

Resurse materiale: cărţi din biblioteca personală a copiilor, a clasei sau a şcolii Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Joc de prezentare a unei cărţi: – Prezentarea coperţii; – Precizarea legăturii dintre imagine şi conţinutul cărţii de poveşti; – Trei trăsături ale cărţii; – Un alt titlu care i s-ar potrivi cărţii; – Elemente care fac această carte plăcută.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, calendar, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exercițiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – completarea zilelor lipsă dintr-o lună dată; – completarea unor enunțuri lacunare pe baza culegerii datelor din calendar; – asocierea lunilor anului cu anotimpurile; – utilizarea cuvintelor: azi, mâine, poimâine, ieri, alaltăieri și ordonarea acestora.

219

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 6

220

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază 4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „ şi”, „sau”, „nu” 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere sau respectând un detaliu, o idee din text (3.1.); – joc: Găseşte şi citeşte (3.1.); – oferirea unor informaţii despre anumite obiecte (2.1.); – jocuri de tipul: Descoperă cuvântul! (1.3.); – activităţi care implică folosirea calculatorului pentru redactarea unor enunţuri (4.2.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări (4.2.). – găsirea corespondenţei dintre un eveniment şi anotimpul în care acesta are loc (6.2.); – calcularea numărului de zile/săptămâni/luni dintr-un interval dat (6.2.); – completarea unui program individual de petrecere eficientă a timpului liber (6.2.); – prezentarea calendarului naturii, realizat pe o perioadă determinată de timp (ex.: prezentarea unui „buletin meteo retrospectiv” pe o perioadă scurtă) (4.1.).

Textul nonliterar – Copilul şi calculatorul

Resurse materiale: manualul tipărit, digital, enciclopedie, film didactic Discovery, caietul elevului, glob pamântesc Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul în grup, tehnici interactive Cadranele

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare ● Completarea cadranelor cu răspunsuri la întrebările care vizează: 1. Informaţii explicite 2. Deducţii simple 3. Interpretare 4. Integrare

Săptămâna, luna, anul. Anotimpurile

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, calendar, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exercițiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate" (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – rezolvarea de probleme de aflare a numărului de săptămâni/luni dintr-un interval dat.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

– realizarea unor afişe pe teme familiare, după modele date (4.1.); – citirea unor mesaje din mediul cunoscut: afişe (3.1.); – identificarea unor informaţii previzibile în diverse materiale cotidiene - afişe (3.2.);

Textul nonliterar – Afişul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caietul elevului, afişe Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea

5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate

– culegere de informații despre aniversările membrilor familiei (5.1.); – identificarea datei unor evenimente din viaţa personală a copilului (6.2.); – înregistrarea zilelor de naștere ale membrilor familiei prin realizarea unui calendar/arbore al zilelor de naștere (5.1.); – redactarea unei felicitări pentru cea mai apropiată aniversare a unui membru din familie (5.1.).

Proiect – Calendarul zilelor de naștere

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, învățarea bazată pe proiect, turul galeriei

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 7

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

Manuale Intuitext clasa a II-a

Tema de lucru în clasă:  Listă de control/ verificare pentru identificarea tipului de text din cadrul afişului: 1. Cine prezintă? a) un om de ştiinţă; b) un scriitor. 2. Ce se prezintă? a) întâmplări din realitate; b) întâmplări imaginare; c) personaje din cărţi. 3. Unde se întâmplă? a) într-un loc real; b) într-un loc imaginar. 4. Pentru ce se prezintă? a) pentru a informa cititorii; b) pentru a emoţiona cititorii. 5. Textul este: a) nonliterar; b) literar. Grilă de evaluare a produsului elaborat: – realizarea completă a arborelui familiei; – scrierea zilelor de naștere ale tuturor membrilor familiei; – respectarea regulilor de redactare a unei felicitări. Observarea sistematică a atitudinii elevilor faţă de sarcina dată:  Listă de verificare (da, nu): – concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; – implicarea activă în rezolvarea sarcinii.

221

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 8

222

3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– identificarea unor informaţii previzibile în diverse materiale cotidiene - afişe (3.2.); – realizarea unor planşe-afişe pe teme familiare, după modele date (4.1.); – realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului didactic (4.1.).

Textul nonliterar – Afişul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caietul elevului, rechizite, markere, carton etc. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, interevaluarea

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– scrierea unor bilete de mulţumire, de informare, de solicitare, cu respectarea convenţiilor (4.2.); – realizarea unor planşe, etichete pe teme modele date (4.1.); – citirea unor mesaje din mediul cunoscut (3.1.).

Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare

4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate

– explicarea apariţiei zilei şi nopţii ca urmare a rotaţiei Pământului în jurul axei sale, prin modelare (4.2.); – identificarea şi explicarea unor schimbări/evenimente din viaţa plantelor, a animalelor şi a omului, ca urmare a ciclului zi-noapte (4.2.); – calcularea numărului de ore de repaus în viața unor viețuitoare (6.2.).

Ciclul zi–noapte. Schimbări în viața plantelor, a animalelor și a omului

● Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caietul elevului, rechizite, markere, carton etc. ● Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, interevaluarea Resurse materiale: manualul tipărit/digital, calendar, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exercițiul, problematizarea, modelarea

Tema de lucru în clasă: Activitate în pereche – afiş pentru prezentarea unui eveniment din clasă  lista de verificare: Afişul realizat de elevi conţine: – sloganul; – îndemnul; – informaţii care prezintă pe scurt evenimentul; – fotografie sau desen. Tema de lucru în clasă:  lista de verificare: Elevul recunoaşte ceea ce se comunică prin bilet: – o solicitare; – o informatie; – o mulţumire. Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – recunoașterea viețuitoarelor care își desfășoară activitatea numai ziua/noaptea; – completarea unor enunțuri lacunare despre schimbările din viața plantelor, a animalelor și a omului Temă pentru acasă – înregistrarea intervalului de somn pe durata unei săptămâni și analiza preocupării pentru păstrarea sănătății Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 9

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric prin reprezentări convenţionale standard şi nonstandard şi prin utilizarea banilor în problemejoc simple de tip venituricheltuieli, cu numere din concentrul 0-1000

Manuale Intuitext clasa a II-a

– autocorectarea biletului prin compararea cu un model (4.1.); – scrierea corectă a unui text scurt respectând încadrarea în spațiul ului de scris (4.1.); – citirea unor mesaje din mediul cunoscut (3.1.) – folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu majusculă/cu alineat, titlu) (4.2.). – recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei, 500 lei (6.3.); – schimbarea unui grup de monede/bancnote cu o bancnotă/un alt grup de bancnote sau monede având aceeaşi valoare (6.3.); – adunarea şi scăderea în limitele 0-1000, folosind bancnotele şi monedele învăţate (6.3.); – implicarea copiilor în experienţe în care să decidă singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma de bani de care dispun (6.3.); – compararea unor sume de bani compuse din monede şi bancnote diferite (6.3.); – jocul „Schimbul de cartonaşe” (6.3.).

Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, texte scrise model, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea

Banii. Leul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, calendar, bancnote diverse din carton, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exercițiul, problematizarea, jocul didactic

Autoevaluarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – stabilirea valorii unor bancnote diverse și identificarea oiectelor ce pot fi cumpărate; – identificarea unor posibilități diverse de schimb al unei bancnote cu altele de aceeași valoare.

223

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 10

224

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în contexte cunoscute 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric prin reprezentări convenţionale standard şi nonstandard şi prin utilizarea banilor în problemejoc simple de tip venituricheltuieli, cu numere din concentrul 0-1000

Dezvoltarea unor competenţe de lectură prin: – jocuri de rol, dramatizări ale unor lecturi cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti (1.4.); – utilizarea limbajului verbal şi nonverbal corespunzător, în vederea asigurării şi menţinerii atenţiei interlocutorului ( vizual) (2.4.); – transmiterea unor mesaje prin intermediul unor simboluri sau coduri date sau proprii (3.3.); – citirea în ritm propriu a unui text (3.1.); – compunerea unui cântec pornind de la textul citit (4.3.). – jocuri de utilizare a banilor (6.3.); – rezolvarea unor probleme de cheltuieli/buget/cumpărături, oral şi scris, folosind adunarea şi/sau scăderea, înmulţirea, împărţirea (6.3.); – jocuri: „Schimbul de cartonaşe”, „La cumpărături”, „În excursie” (6.3.).

Texul literar (Lecție de lectură)

Banii. Leul

Resurse materiale: text pus la dispoziţia copiilor de cadrul didactic, rechizite diverse pentru atelierele de creaţie ● Resurse procedurale: diferite procedee de lectură, lectura creativă, lucrul în grup, conversaţia, turul galeriei

Tema de lucru în clasă: ● Lectura creativă: – realizarea de benzi desenate după textul citit; – ilustrarea prin pantomimă; – compunerea unui cântec; – alcătuirea unei scrisori.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, calendar, bancnote diverse din carton, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exercițiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – rezolvarea de probleme de cheltuieli/buget/cumpărături, folosind adunarea şi/sau scăderea, înmulţirea, împărţirea.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 11

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric prin reprezentări convenţionale standard şi nonstandard şi prin utilizarea banilor în problemejoc simple de tip venituricheltuieli, cu numere din concentrul 0-1000

Manuale Intuitext clasa a II-a

– transcrierea unor texte scurte, exersând încadrarea în spaţiul de scris (4.1.); – prezentarea unor lucrări personale (2.4.); – realizarea unui ziar al clasei (4.2.); – activităţi care implică folosirea calculatorului pentru redactarea unor enunţuri sau texte (4.2.); – marcarea prin chenare sugestive, elemente grafice a unor mesaje, anunţuri importante, cu scopul de a le pune în evidenţă (4.2.). – recunoaşterea bancnotelor de 5 euro, 10 euro, 20 de euro, 50 de euro, 100 de euro (6.3.); – schimbarea unui grup de monede/bancnote cu o bancnotă/un alt grup de bancnote sau monede având aceeaşi valoare (6.3.); – adunarea şi scăderea în limitele 0-1000, folosind bancnotele şi monedele învăţate (6.3.); – implicarea copiilor în experienţe în care să decidă singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma de bani de care dispun (6.3.); – rezolvarea unor probleme de cheltuieli/buget/cumpărături, oral şi scris, folosind adunarea şi/sau scăderea, înmulţirea, împărţirea (6.3.); – jocul „În excursie” (6.3.).

Ziarul clasei

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caietul elevului, ziarul şcolii, imagini de pe internet cu ziarele altor şcoli ● Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, joc didactic, activitate în grup

Observarea sistematică  Fișa de observare: – Evaluarea contribuţiei la activitatea grupului: – contribuția la rezolvarea sarcinilor de grup; – interacțiunea cu membrii grupului; – oferirea/acceptarea ului.

Banii. Euro

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, calendar, bancnote diverse din carton, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exercițiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei) Tema de lucru în clasă: – compararea unor sume de bani compuse din monede şi bancnote diferite (6.3.)

225

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 12

226

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple cu respectarea convenţiilor de bază 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme identificate în diferite contexte 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple

– realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului didactic (4.1.); – prezentarea unor lucrări de grup (2.4.); – prezentarea unor proiecte realizate în echipă (2.2.); – confecţionarea unei reviste a clasei scrise şi ilustrate de copii (4.2.).

Proiect – Revista clasei

Resurse materiale: manual, imagini, rechizite pentru elaborarea proiectului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, învățarea bazată pe proiect

Observarea sistematică a comportamentului interacţional  Listă de control/ verificare: – cooperarea cu membrii grupului; – contribuția cu idei la realizarea proiectului; participarea activă la realizarea sarcinilor de grup.

– ordonarea planetelor Sistemului solar (3.1.); – recunoașterea momentelor principale ale zilei: dimineață, prânz, seară, noapte (3.1.); – recunoașterea unor viețuitoare care sunt în repaus în timpul zilei/nopții (3.1.); – completarea unor enunțuri lacunare despre ciclul noapte–zi (3.1.); – explicarea unor schimbări/ evenimente din viaţa plantelor, a animalelor şi a omului, ca urmare a ciclului zi-noapte (4.2.); – rezolvarea de probleme cu tema Universul, în care se utilizează operațiile de adunare, scădere, înmulțire, împărțire (1.6.).

Recapitulare: Universul. Planetele. Ciclul zi–noapte. Schimbări în viața plantelor, a animalelor și a omului

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, imagini video, caietul elevului Resurse procedurale: problematizarea, jocul didactic, ciorchinele, cubul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – completarea unor enunțuri lacunare referitoare la planete

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 13

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

– citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame, afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte (3.1.); – realizarea unor afişe pe teme familiare, după modele date (4.1.); – scrierea unor bilete de mulţumire, de informare, de solicitare, cu respectarea convenţiilor (4.2.); – realizarea unui ziar/a unei reviste a clasei (4.2.); – activităţi care implică folosirea calculatorului pentru redactarea unor texte scurte (4.2.); – realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului didactic (4.1.). – citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame, afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte (3.1.); – realizarea unor afişe pe teme familiare, după modele date (4.1.); – scrierea unor bilete de mulţumire, de informare, de solicitare, cu respectarea convenţiilor (4.2.);

Recapitulare Textul nonliterar Afişul Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare Ziarul clasei Revista clasei

Resurse materiale: manual, imagini, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, Turul galeriei

Interevaluarea produselor de grup prin tehnica Turul galeriei – expunerea, în spaţiul clasei, a lucrărilor elaborate în grup: Ziarul clasei, Revista clasei; – formarea grupelor; – stabilirea aspectelor de obsevat; – elevii formulează o apreciere, o întrebare, o sugestie.

● Evaluare Textul nonliterar Afişul Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini ● Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Autoevaluarea Grila Cum te poţi aprecia?

227

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 14

228

5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric prin reprezentări convenţionale standard şi nonstandard şi prin utilizarea banilor în problemejoc simple de tip venituricheltuieli, cu numere din concentrul 0-1000 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

– poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe date şi citirea orei indicate (6.2.); – compararea unor sume de bani compuse din monede şi bancnote diferite (6.3.); – culegere de informații referitoare la timp, folosind ca sursă afișul (6.2.); – utilizarea în rezolvare de probleme a unor date organizate în tabele (5.1.); – rezolvarea unor probleme de cheltuieli/buget/cumpărături, folosind adunarea şi/sau scăderea, înmulţirea, împărţirea (6.3.); – rezolvare de probleme referitoare la eficiența cheltuielilor (alegerea prețurilor mai mici) (6.3.). Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame, afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte (3.1.); – realizarea unor afişe pe teme familiare, după modele date (4.1.); – scrierea unor bilete de mulţumire, de informare, de solicitare, cu respectarea convenţiilor (4.2.).

Recapitulare: Universul. Planetele Timpul Banii

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, imagini video, caietul elevului Resurse procedurale: problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – utilizarea în rezolvarea de probleme a unor date organizate în tabele

Textul nonliterar Afişul Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini ● Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare: •Autoevaluarea

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric prin reprezentări convenţionale standard şi nonstandard şi prin utilizarea banilor în problemejoc simple de tip venituricheltuieli, cu numere din concentrul 0-1000

Manuale Intuitext clasa a II-a

Itemii probei de evaluare vizează: – recunoașterea planetelor Sistemului Solar (3.1.); – identificarea efectelor rotației Pământului (4.2.); – compararea și ordonarea duratelor (6.2.); – rezolvarea de probleme în care se utilizează banii (6.3.).

Evaluare Universul. Planetele Timpul Banii

Resurse materiale: manual tipărit/digital, imagini, fișe de lucru Resurse procedurale: conversaţia, explicația

Proba scrisă  Grila de evaluare – Ce pot să fac?

229

Comunicare în limba română

ZIUA 15

230

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul apropiat

Dezvoltarea unor competențe de lectură (activitate diferențiată) prin: – citirea unor cărţi, poveşti, poezii, reviste, articole din reviste electronice, enciclopedii etc. din iniţiativa copilului (3.1.); – căutarea unei anumite cărţi la colţul de lectură sau la bibliotecă (3.1.); – discutarea textelor scurte, cu accent pe înțelegere și interpretare(3.2.).

Textul narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale: Cărţi din biblioteca şcolii sau a clasei; Texte puse la dispoziţia elevilor de către cadrul didactic; Cărţi mari confecţionate de elevii clasei sau de colegii mai mari. Resurse procedurale: citirea cu voce tare, citirea ghidată, conversaţia euristică

Observare sistematică: Lectura cu voce tare  Grilă de evaluare a lecturii cu voce tare – „citirea" imaginilor; – cuprinderea în câmpul vizual a cuvântului (nu literalizează); – articularea corectă şi clară a cuvintelor citite; – adoptarea, în mod adecvat, a volumului vocii şi a ritmului vorbirii, pentru a fi auzit şi înţeles de ascultători; – citirea inteligibilă, în ritm propriu, a propoziţiilor/ textelor scurte, cu intonaţia cerută de semnele de punctuaţie învăţate.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric prin reprezentări convenţionale standard şi nonstandard şi prin utilizarea banilor în problemejoc simple de tip venituricheltuieli, cu numere din concentrul 0-1000

Manuale Intuitext clasa a II-a

Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – dezvoltare – Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. – Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Universul. Planetele Timpul Banii

Resurse materiale: fișe de ameliorare, fișe de dezvoltare Resurse procedurale: conversația, explicația, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare: Autoevaluarea

231

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Parfum de vară - Mici ecologiști pregătiți de vacanță PERIOADA: 2 săptămâni (S 16 - 17)

232

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de viaţă 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

– citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte: citire cu voce tare, în şoaptă, în gând, în lanţ, în ştafetă, în pereche (3.1.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere (un detaliu sau o idee din text);joc: „Găseşte şi citeşte” (3.1.); – formularea orală a mesajului/învăţăturii desprinse dintr-un text citit (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2.); – aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor din mesajul audiat (3.2.); – formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1.); – transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute (4.1.).

Detalieri de conținut

Resurse materiale și procedurale

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, textul Desene pe nisip după Eduard Jurist Resurse procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, procedee de citire activă, selectivă, conștientă, ciorchinele

Evaluare Observare sistematică a calității actului citirii:  Lista de verificare: – citirea corectă şi clară (articulează corect sunetele, silabele, cuvintele din textul citit); – citirea fluentă (cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă); – citirea cu intonaţia adecvată (intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie).

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social

Manuale Intuitext clasa a II-a

– identificarea consecinţelor unor acţiuni ale omului asupra mediilor de viaţă explorate (3.2.); – jocuri de asociere a numerelor mai mici decât 1000 cu reprezentarea lor prin desen (1.1.); – citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000 (1.1.); – evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor/ sutelor dintr-un număr (1.1.); – numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului (de la... până la) (1.1.); – reprezentarea zecilor, a sutelor şi a miei prin simboluri (forme geometrice, bile colorate etc.) (1.1.); – identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir dat (1.2.).

Numerele naturale 0-1000: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre şi litere), comparare, ordonare, numere pare/impare: – de la 0 la 100 – de la 100 la 1000

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – identificarea numerelor naturale 0-1000 care respectă condiții date; – scrierea de sfaturi pentru ocrotirea naturii.

233

Comunicare în limba română

ZIUA 2

234

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere (3.1.); – joc: Găseşte şi citeşte! (3.1.); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat (1.2.); – formularea de enunţuri folosind cuvinte date (2.1.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2.); – citirea unui text în urma recomandărilor făcute de cadrul didactic (3.4.); – jocuri de tipul Descoperă cuvintele!.

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caietul elevlui, textul Desene pe nisip după Eduard Jurist Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jurnalul dublu, explozia stelară, jocul de creație

Interevaluare - ex. 2, pag. 25 din manual Observare sistematică a comportamentului de receptor:  Lista de verificare: – formularea răspunsurilor adecvate la întrebările orale ce i se adresează; – semnalarea, prin mimică, gesturi sau verbal, a înţelegerii mesajului oral ascultat; – sesizarea corectitudinii sau incorectitudinii enunţurilor orale ascultate; – sesizarea, după auz, a cuvintelor necunoscute din mesajele orale ascultate; – manifestarea interesului faţă de partenerul de dialog (îl priveşte în faţă, îl ascultă cu atenţie, cu răbdare, cu toleranţă).

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător

Manuale Intuitext clasa a II-a

– identificarea corpurilor cu viață și fără viață din mediul înconjurător (3.1.); – identificarea formei corpurilor fără viață (cuboid, cub, cilindru) (2.2.); – identificarea şi denumirea corpurilor fără viață care au fețele în formă de: pătrat, dreptunghi, cerc(2.2.); – înregistrarea observaţiilor din investigaţii în tabele și grafice simple (5.1.); – efectuarea de adunări și scăderi cu numere mai mici decât 1000, fără şi cu trecere peste ordin (1.4.); – rezolvare de probleme cu tematica Un colț al naturii în sala de clasă (1.6.).

Adunarea şi scăderea în concentrul 0–1000, fără trecere peste ordin

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de exerciții cu mai multe operații de adunare și scădere

235

Comunicare în limba română

ZIUA 3

236

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în contexte cunoscute 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

– citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie (3.1.); – citirea selectivă în funcţie de anumite repere sau respectând un detaliu, o idee din text; – joc: „Găseşte şi citeşte” (3.1.); – decodarea unor informaţii din manual, a unor simboluri (3.3.); – introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu (2.1.); – plasarea semnelor de punctuaţie într-un text (4.2.); – folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu majusculă/cu alineat, utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (4.2.); – conversaţii pe teme de interes pentru copii (1.4.). – jocuri cu imagini, cuvinte, simboluri (3.1.); – identificarea enunţurilor adevărate/false referitoare la textul audiat (1.2.); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat (1.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); – formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral (1.4.).

Recapitulare Punctuaţia Intonarea propoziţiei Punctul şi semnul întrebării

Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, observaţia

Autoevaluarea pe baza criteriilor date de cadrul didactic: – copierea; – transcrierea; – dictarea unor propoziții şi alineate.

Textul narativ. Lectura textului

Resurse materiale: text pus la dispoziţia elevilor de către cadrul didactic, resurse din bibliotecă, post-it-uri Resurse procedurale: diferite procedee de citire, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, lucrul în grup

Interevaluare: Concurs Cel mai bun cititor

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 4

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

Manuale Intuitext clasa a II-a

– recunoaşterea în desene/imagini/ machete/filme documentare/a unor medii de viață: pădurea (3.1.); –identificarea formelor de relief/ recunoaşterea în desene/imagini a unor forme de relief (munţi, câmpii, dealuri) (3.1.); – prezentarea unui traseu turistic pe baza simbolurilor corespunzătoare formelor de relief (3.1.); – culegere de date organizate în tabele (5.1.); – formulare și rezolvare de probleme cu tema În excursie, în care se utilizează operații de adunare/scădere (1.6.).

Mediile de viață Formele de relief Probleme care se rezolvă prin una, două sau mai multe operaţii

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini sugestive pentru rezolvarea de probleme, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – recunoașterea animalelor ce aparțin aceluiași mediu de viață, prin jocuri de tipul Găsește intrusul!; – culegere de date organizate în tabele și utilizarea lor în formularea de probleme.

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere sau respectând un detaliu sau o idee din text (3.1.); – joc: Găseşte şi citeşte (3.1.); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (1.2.); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii corespunzătoare (1.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (2.1.); – aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor (3.2.).

Recapitulare/ Evaluare Textul narativ

Resurse materiale: Caietul elevului: TEST 1 CITIT, textul Elmer şi dragonul (Dragonul tatălui meu după Ruth Stiles Gannet, Editura Arthur) Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, activitatea în perechi

Evaluare:  Grila de evaluare pentru aprecierea rezolvării itemilor care vizează procesele de înţelegere a textului: – extragerea unor informaţii explicit formulate; – formularea unor concluzii directe; – interpretarea şi integrarea ideilor şi a informaţiilor; – examinarea şi evaluarea conţinutului, a limbajului şi a elementelor textuale.

237

Matematică și explorarea mediului

238

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– asocierea mediilor de viață cu plantele și animalele corespunzătoare (3.1.); – asocierea unor caracteristici speciale ale plantelor şi animalelor cu anumite caracteristici ale mediului (4.2.); – identificarea acțiunilor pozitive/ negative ale omului în natură (3.2.); – explicarea urmărilor acțiunilor negative ale oamenilor asupra mediului (3.2.); – efectuarea de înmulțiri în concentrul 0-100 (1.5.); – rezolvarea de probleme în care se utilizează denumiri matematice: sumă, diferență (1.6.); – rezolvarea de probleme pe baza ului în imagini (5.2.).

Medii de viață Înmulțirea numerelor naturale 0-100 Probleme care se rezolvă prin una, două sau mai multe operaţii de adunare şi/sau scădere, înmulţire, împărţire

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini sugestive pentru rezolvarea de probleme, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate”’ (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de înmulțiri în concentrul 0-100; – rezolvarea de probleme pe baza ului în imagini.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 5

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise/întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

Manuale Intuitext clasa a II-a

Dezvoltarea unor competenţe de lectură prin: – construirea individuală a unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date (realizarea de predicții pe baza unor termeni dați) și comunicarea acestora colegului de bancă (2.2.); – citirea în gând a paragrafelor indicate de învățător din text (3.1.); – emiterea, după fiecare paragraf citit, a unor predicţii asupra firului narativ al textului citit cu cel puțin trei întreruperi și înregistrarea acestora de către învățător în Tabelul predicțiilor (3.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu fiecare paragraf citit și înregistrarea de către învățător a întâmplărilor relatate în Tabelul predicțiilor (3.2.); – formularea mesajului sau învăţăturii desprinse dintr-un text citit (3.2.).

Text narativ (Lecție de lectură)

Resurse materiale: carte din biblioteca personală, a clasei sau a şcolii Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda predicțiilor

Observare sistematică: comportamentul de cititor activ  Listă de verificare (da, nu): – concentrare asupra sarcinii de rezolvat; – formularea de predicții asupra firului epic pornind de la elemente din text; – formularea corectă de răspunsuri la întrebări legate de text.

239

Matematică și explorarea mediului

240

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric prin reprezentări convenţionale standard şi nonstandard şi prin utilizarea banilor în probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-1000 6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate

– găsirea corespondenţei dintre un eveniment şi anotimpul în care acesta are loc (6.2.); – înregistrarea duratei unor activităţi şi ordonarea lor după criterii variate (durată, momentul începerii etc.) (6.2.); – calcularea numărului de zile/ săptămâni dintr-un interval dat (6.2.); – schimburi echivalente valoric (6.3.); – gruparea figurilor, respectiv a corpurilor geometrice după criterii date (5.1.); – efectuarea de exerciții de împărțire a numerelor naturale 0-1000 (1.5.); – rezolvarea de probleme în care se utilizează diverse unități de măsură pentru capacitate și masă (6.4.); – crearea unor meniuri sănătoase pentru o zi de vacanță (3.1.).

Menținerea sănătății Împărţirea cu rest 0 în concentrul 0-100 Figuri și corpuri geometrice Timpul : (Săptămâna, luna anul, anotimpurile) Masa Banii

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini sugestive pentru rezolvarea de probleme, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale:, exerciţiul, problematizarea, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați, turul galeriei

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei) Temă de lucru în clasă: – efectuarea de exerciții de împărțire a numerelor naturale 0-100; – rezolvarea de probleme în care se utilizează operația de înmulțire și împărțire.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 6

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate

Manuale Intuitext clasa a II-a

– citirea selectivă în funcţie de anumite repere sau respectând un detaliu/o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”) (3.1.); – formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (1.2.); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii corespunzătoare (1.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (2.1.); – aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor (3.2.). – recunoașterea orelor pe ceas (6.2.); – fixarea pe ceas a orelor indicate (6.2.); – jocuri cu cele 4 operații matematice pentru obținerea de mesaje referitoare la protejarea mediului (3.2.); – rezolvarea de probleme pe baza ului în imagini (5.2.); – rezolvarea de probleme pe tema protejării mediului și a menținerii sănătății prin exercițiu fizic și odihnă (1.6.); – realizarea de postere ce transmit un mesaj privind protejarea mediului (3.2.).

Recapitulare Textul narativ

Resurse materiale: Caietul elevului: TEST 2 CITIT, textul Ştiţi ce-am desenat? după Octav Pancu-Iaşi Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, activitatea în perechi

Menținerea sănătății. Exercițiul fizic, odihna Împărţirea cu rest 0 în concentrul 0-100 Timpul (ora, minutul) Măsurarea lungimilor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: jocul didactic, exercițiul, problematizarea, turul galeriei

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare:  Grila de evaluare pentru aprecierea rezolvării itemilor care vizează procesele de înţelegere a textului: – extragerea unor informaţii explicit formulate; – formularea unor concluzii directe; – interpretarea şi integrarea ideilor şi a informaţiilor; – examinarea şi evaluarea conţinutului, a limbajului şi a elementelor textuale. Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei) Observarea sistematică: Atitudinea față de mediul natural (3.2.):  Listă de verificare (da, nu): – afișul conține imagini care sugerează îndemnul de a proteja mediul înconjurător; – afișul conține un slogan corespunzător unei comportări corecte în relația cu mediul.

241

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 7

242

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple cu respectarea convenţiilor de bază

– compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul unor imagini sau întrebări (4.2.); – formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare/care prezintă interes (4.2.); – formularea unor răspunsuri la întrebări printr-o suită de enunţuri (2.2.).

Scrierea unui text cu ajutorul întrebărilor

Resurse materiale: Caietul elevului: TEST 3, imagini Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

Itemii probei de evaluare vizează: – scrierea cu cifre a numerelor mai mici decât 1000 (1.1.); – compararea numerelor mai mici decât 1000 (1.2.); – ordonarea crescătoare și descrescătoare a numerelor naturale 0-1000 (1.1.); – identificarea animalelor care aparțin unui mediu de viață indicat (3.1.).

Evaluare Numerele naturale 0-1000: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre şi litere), comparare, ordonare Numere pare/impare: – de la 0 la 100 – de la 100 la 1000 Medii de viață

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: exerciţiul

Tema de lucru în clasă: Listă de control/verificare: – formulează răspunsuri la întrebări; – prezintă locul, timpul, personajele; – scrie despre cauza întâmplărilor; – scrie despre întâmplări în ordinea în care s-au petrecut; – prezintă modul cum s-au sfârşit întâmplările; – ordonează răspunsurile; – prezintă oral, povestirea. Proba scrisă  Grila de evaluare – Ce pot să fac?

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 8

1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

Manuale Intuitext clasa a II-a

– precizarea evenimentelor din textul audiat, folosind expresiile: la început, mai întâi, prima dată, apoi, după aceea, până la urmă (1.2.); – completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text (1.2.); – formularea unor întrebări pentru răspunsuri date (3.2.); – prezentarea unor lucrări personale (2.4.); – folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie) (4.2.); – citirea unor texte în urma recomandărilor făcute de părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi (3.4.). Itemii probei de evaluare vizează: – formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit (3.2.); – compunerea unor texte scurte (5-7 enunţuri) pe teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul unor imagini sau întrebări (4.2.); – identificarea enunţurilor adevărate/ false referitoare la textul citit(3.2.).

Textul narativ

Resurse materiale: manual, imagini, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Observarea sistematică a comportamentului comunicativ  Listă de control/ verificare: – contribuția la rezolvarea sarcinilor de grup; – interacțiunea cu membrii grupului; – oferirea/acceptarea ului.

Evaluare – Textul narativ – Formulare de întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit – Scrierea imaginativă (texte de 5-7 enunţuri), pe baza unui vizual şi a unui şir de întrebări

Resurse materiale: manualul, text narativ , fişe de evaluare, caietul elevului, imagini Resurse procedurale: exerciţiul, autoevaluarea

Proba scrisă  Grila Cum te poţi aprecia

243

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 9

244

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat

2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine 4.1. Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje simple cu respectarea convenţiilor de bază

Ne jucăm, corectăm, învățăm – ameliorare – dezvoltare – Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. – Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă. – realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului didactic (4.1.); – prezentarea unor lucrări de grup (2.4.); – prezentarea unor proiecte realizate în echipă (2.2.); – realizarea unui proiect de vacanţă al clasei, scris şi ilustrat de copii (4.2.); – marcarea prin chenare sugestive, elemente grafice, motouri, formule, mesaje, anunţuri importante, cu scopul de a le pune în evidenţă (4.2.); – activităţi care implică folosirea calculatorului pentru redactarea unor enunţuri sau texte scurte (4.2.).

Numerele naturale 0-1000: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre şi litere), comparare, ordonare Numere pare/impare: – de la 0 la 100 – de la 100 la 1000 Medii de viață

Resurse materiale: fișe de ameliorare, fișe de dezvoltare Resurse procedurale: conversaţia, explicația

Autoevaluarea

Proiectul meu de vacanţă

Resurse materiale: manual, imagini, rechizite pentru elaborarea proiectului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, activitatea în grup şi în pereche

Observarea sistematică a comportamentului interacţional  Listă de control/ verificare: – cooperarea cu membrii grupului; – contribuția cu idei la realizarea proiectului; – participarea activă la realizarea sarcinilor de grup; – acordarea şi primirea de .

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate

Manuale Intuitext clasa a II-a

Itemii testului vizează: – recunoașterea formelor de relief (3.1); – ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1000 (1.2.); – efectuarea de adunări și scăderi în concentrul 0-1000 (1.4.); – calcularea duratelor exprimate în luni/zile (6.2.); – identificarea regulii de constituire a unor modele repetitive (3.1.); – compararea lungimilor unor obiecte ilustrate (6.1.); – rezolvarea de probleme cu una, respectiv mai multe operații: înmulțiri, adunări (5.2.); – sortarea unor date din mediul înconjurător (5.1.).

Evaluare la finalul clasei a II-a Numerele naturale 0-1000 Adunarea și scăderea nr. naturale 0-1000 Înmulțirea și împărțirea nr. naturale 0-100 Măsurarea lungimilor Timpul Probleme

Resurse materiale: fișa de evaluare pentru fiecare elev Resurse procedurale: explicația, exercițiul

Proba scrisă  Grila de evaluare – Cum te poți aprecia?

245

Comunicare în limba română

ZIUA 10

246

2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut

Dezvoltarea competențelor de lectură prin: – joc: „Dacă aș fi unul dintre personajele din cărțile sau poveștile citite, aș fi…. pentru că...” (2.2.); – alegerea unei cărţi cu personaje de la Colţul de lectură al clasei (3.1.); – redarea prin desen a unui paragraf citit din cartea aleasă (personaje, întâmplări) (3.2.).

Lumea personajelor (Lecție de lectură)

Resurse materiale: cărți de la Colțul de lectură al clasei, creioane colorate, coli albe, lista de lecturi pentru vacanţă Resurse procedurale: lectura individuală, lectura creativă, conversația, dialogul, Cadranele

Tema de lucru în clasă: Personajul prefarat – Titlul cărtii/poveştii; – Numele personajului; – Calităţi; – Îi plac; – Aş fi procedat la fel cu ... ; – Aş fi procedat altfel ... ; – Un fragment/alineat din text; – Un desen prin care îl reprezint aşa cum îl văd eu.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate

Manuale Intuitext clasa a II-a

Ne jucăm, corectăm învățăm – ameliorare – dezvoltare – Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. – Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Numerele naturale 0-1000 Adunarea și scăderea nr. naturale 0-1000 Înmulțirea și împărțirea nr. naturale 0-100 Măsurarea lungimilor Timpul Probleme

Resurse materiale: fișe de ameliorare, fișe de dezvoltare Resurse procedurale: conversaţia, explicația

Autoevaluarea Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată:  Listă de verificare (da, nu): – concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; – implicarea activă în rezolvarea sarcinii.

247

5.3. Sugestii metodologice privind proiectarea și organizarea lecțiilor COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ UNITATEA DE ÎNVĂȚARE „CULORILE PĂMÂNTULUI”

Număr de ore: 21 Competențe 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute; 1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat; 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut; 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare; 2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic; 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut; 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare; 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază; 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine; 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei. Conținuturi  Textul literar;  Cuvinte cu sens asemănător;  Textul narativ;  Alfabetul limbii române;  Literele mici şi mari de mână;  Textul narativ;  Recunoaşterea personajelor;  Cuvinte cu sens opus;  Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe cineva;  Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â sau î, x;  Transcrieri (texte de maxim 50 de cuvinte).

248

Ghidul învățătorului

ORIENTĂRI METODICE PRIVIND PROIECTAREA ȘI ORGANIZAREA LECȚIILOR Subiectul: Textul narativ. Lectura textului Prietenie dupa Silvia Kerim Competențe: 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut; 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare; 1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat; 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei. Obiective operaţionale: – să citească, în ritm propriu, textul Prietenie dupa Silvia Kerim; – să identifice legătura dintre text și imaginea care îl însoțește; – să alcătuiască enunțuri cu ajutorul cuvintelor din text; – să formuleze răspunsuri la întrebări prin raportare la textul citit.  Metode şi procedee: – lectura explicativă, conversaţia, exerciţiul, observaţia, jocul didactic, Gândiți, lucrați în perechi, comunicați!  Forme de activitate: – individual, în perechi, frontal.  Resurse materiale: – manualul tipărit/digital, imagini, enciclopedii, glob pamântesc.

Manuale Intuitext clasa a II-a

249

Sugestii metodologice: Etapa de orientare (captarea atenției, reactualizarea ancorelor pe care se construieşte noua învăţare, întrebări/situații provocatoare, valorificarea experienței anterioare a elevilor) – Prezentaţi elevilor o secvenţă de film cu imaginea Pământului. – Cereți elevilor să discute despre planeta Pământ (Gândiți, lucrați în perechi, comunicați!). Etapa de achiziții (înțelegerea conținutului, rezolvarea de exerciții) – Solicitați elevilor să citească individual, pentru a descoperi pe cont propriu, textul. – Ascultați textul din manualul digital, umăriţi reacția elevilor la audierea textului. – Solicitaţi elevilor să prezinte în cuvinte proprii imaginea care însoteşte textul. – Organizaţi o ştafetă prin care să implicaţi toţi elevii în activitatea de citire. – Solicitaţi identificarea unor elemente din text pentru a vă asigura de citirea conștientă. Cereți elevilor să citească selectiv indicând: ce anume ira Luna, de ce se freca Luna la ochi etc. – Implicați elevii în formularea răspunsurilor referitoare la text. Formulați și întrebări care să dezvolte creativitatea elevilor: Dacă tu ai fi Luna, ce le-ai spune oamenilor? Etapa de aplicare și transfer (crearea unor contexte noi de învățare pentru integrarea achizițiilor, rezolvarea de exerciții) – Solicitați elevilor să formuleze propoziții folosind cuvinte date din text, în alte contexte. – Organizați un joc prin care copiii să scrie pe baloane verzi mesaje pentru oameni, pe care apoi să le lanseze în aer. – Stabiliţi tema pentru acasa. Nu uitați să precizati şi sarcini diferenţiate! Unii copii ar putea desena, alții ar putea scrie mesaje legate de protejarea planetei noastre. Evaluarea (realizată pe parcursul tuturor secvențelor lecției) – Solicitați elevilor despre activitatea la care au participat. – Implicați elevii în interevaluare. Folosiți pentru această activitate simboluri. De exemplu: imagine cu o Lună pe care fiecare copil o oferă unui coleg motivând pentru ce a oferit-o. – Folosiți o listă de verificare pentru a observa sistematic calitatea actului citirii pentru câțiva elevi:  citire corectă şi clară (Articulare corectă a sunetelor, silabelor, cuvintelor din textul citit).;  citire fluentă (Cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie curgătoare, inteligibilă);  citire cu intonaţie adecvată (Intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie).

Reflectați! Care au fost obiectivele lecției? În ce măsură au fost realizate? Cum pot regla anumite disfuncționalități ivite?

Materiale de consultat: Manualul de Matematică şi explorarea mediului pentru clasa a II-a, M. Mihăescu, Şt. Pacearcă, A. Dulman, C. Alexe, O. Brebenel, Editura Intuitext Programa școlară pentru disciplina Comunicare în limba română, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, Anexă la O.M.E.N 3418/19.03.2013 Metodica predării limbii române

250

Ghidul învățătorului

MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE „ÎNFĂȚIȘAREA PĂMÂNTULUI” Număr de ore: 15 Competențe: 1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000; 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000; 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări; 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme; 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat; 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul înconjurător. Conținuturi: Numerele naturale 0-1000: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre şi litere), comparare, ordonare, numere pare/impare; Pământul: – Alcătuire: uscat, apă şi atmosferă; – Forme de relief: munţi, dealuri, câmpii.

Manuale Intuitext clasa a II-a

251

ORIENTĂRI METODICE PRIVIND PROIECTAREA ȘI ORGANIZAREA LECȚIILOR Subiectul: Pământul. Forme de relief Competenţe: 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din mediul apropiat; 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut. Obiective operaţionale: 01: să recunoască într-un film documentar cel puțin o formă de relief prezentată într-un scurt text citit; O2: să sorteze minimum o imagine care ilustrează fiecare formă de relief cunoscută (munte, deal, câmpie) dintr-un pachet de șase imagini date; O3: să completeze corect, într-un tabel, minimum trei casete corespunzătoare datelor obținute prin sortarea imaginilor cu forme de relief; O4: să continue cu încă trei elemente șiruri de simboluri date, corespunzătoare formelor de relief cunoscute; O5: să asocieze corect simbolurile corespunzătoare formelor de relief cu suma punctelor obținute prin aruncarea de minimum 3 ori a zarurilor.

Metode şi procedee: - conversaţia, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea Forme de activitate: – individual, în perechi, în grup, frontal.

 Resurse materiale: – manualul tipărit/digital, imagini, texte – despre formele de relief, zaruri, carton cu simbolurile formelor de relief (triunghi cu interior maro, pătrat cu interior galben, dreptunghi cu interior verde).

252

Ghidul învățătorului

Sugestii metodologice: Etapa de orientare (captarea atenției, reactualizarea ancorelor pe care se construieşte noua învăţare, întrebări/situații provocatoare, valorificarea experienței anterioare a elevilor) Varianta 1 Varianta 2 – Prezentaţi elevilor câteva imagini din viața – Solicitați elevilor să alcătuiască în grupuri mici clasei: fotografii dintr-o excursie la munte. enununțuri folosind cuvintele: munte, deal, câmpie, – Solicitați elevilor să numească forma de relief în copiii, preferințe. (Tehnica termenilor dați în avans) care este situată zona în care au mers în excursie, – Propuneți elevilor să prezinte enunțurile în cadrul apoi să prezinte în cuvinte proprii imaginile. grupurilor mici. Etapa de achiziții (înțelegerea conținutului, rezolvarea de exerciții) Varianta 1 Varianta 2 – Distribuiți copiilor un text scurt în care este – Prezentați elevilor un film documentar cu formele descrisă o formă de relief. Pe baza descrierii de relief cunoscute: munte, deal, câmpie. Elevii vor acesteia, elevii vor identifica numele acesteia și îl ridica un cartonaș maro/galben/verde, în funcție de vor scrie pe un post-it (galben – deal, maro – forma de relief prezentată în film. munte, verde – câmpie). – Vor primi trei texte scurte. În fiecare se descrie câte – Prezentați elevilor un film documentar cu o formă de relief: munte, deal, câmpie, fără a se formele de relief cunoscute: munte, deal, câmpie. regăsi cuvintele ce denumesc formele de relief Elevii vor scrie pe o bandă de hârtie numele respective. Copiii vor alege textul în care se descrie formelor de relief, în ordinea în care acestea apar forma de relief identificată în filmul documentar. în filmul documentar (Exemplu: 1-DEAL; 2MUNTE; 3- CÂMPIE). – Indicați elevilor rezolvarea în grupuri mici a ex. 5 a)/pag.31 Solicitați acestora să grupeze imaginile în funcție de forma de relief ilustrată, apoi să înregistreze datele obținute într-un tabel realizat pe coli mari (ex. 5 b)/pag.31). La final, vor prezenta, în fața clasei, tabelul completat. – Distribuiți copiilor o fișă de lucru care conține un șir de simboluri corespunzătoare fiecărei forme de relief, așezate după regula: deal, deal, campie, munte, deal, deal, câmpie, munte, deal. Solicitați-le să continue șirul de simboluri (triunghi, pătrat, dreptunghi) cu încă trei simboluri. (activitate în perechi) Etapa de aplicare și transfer (crearea unor contexte noi de învățare pentru integrarea achizițiilor, rezolvarea de exerciții) Varianta 1 Varianta 2 – Propuneți elevilor să scrie pe un post-it – Propuneți elevilor să scrie pe un post-it denumirea formei de relief preferate, apoi să le prenumele, apoi să așeze post-it-ul în coloana grupeze pe 3 coloane: munte, deal, câmpie. corespunzătoare formei de relief pe care o preferă. Solicitați-le să precizeze numărul preferințelor La final, vor număra preferințele pentru fiecare pentru fiecare formă de relief. formă de relief. – Distribuiți elevilor fișe de lucru ale căror sarcini vizează:  gruparea unor imagini cu forme de relief: munți, dealuri, câmpii;  completarea unor enunțuri lacunare folosind cuvintele cheie referitoare la formele de relief. – Implicați elevii în evaluarea fișei. – Prezentați jocul Traseul cu puncte – pag. 31 din manual. Alocați timpul necesar pentru desfășurarea

jocului. – Stabiliţi tema pentru acasa. Nu uitați să precizati şi sarcini diferenţiate! Manuale Intuitext clasa a II-a

253

Evaluarea (realizată pe parcursul tuturor secvențelor lecției) – Evaluarea se face după rezolvarea fiecărei sarcini de învățare. – Verificați modul în care elevii au rezolvat sarcinile de lucru individuale, de grup și în perechi. Oferiți-le permanent. – Solicitați elevilor despre activitatea la care au participat.

Reflectați! Care au fost obiectivele lecției? În ce măsură au fost realizate? Cum pot regla anumite disfuncționalități ivite?

Materiale de consultat: Manualul de Comunicare în limba română pentru clasa a II-a, M. Mihăescu, Şt. Pacearcă, A Dulman, C. Alexe, O. Brebenel, Editura Intuitext Programa școlară pentru disciplina Matematică și explorarea mediului, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, Anexă la O.M.E.N 3418/19.03.2013 Metodica predării matematicii

254

Ghidul învățătorului

Bibliografie: 1. Cristea, S. Experienţa – scopul şi mijlocul educaţiei, Tribuna Învăţământului, nr. 895/16-23.IV.2007. 2. Dulman, A. Matematica. Matematica e peste tot - ghidul cadrului didactic – Nivel II elaborat în cadrul Programului „A doua șansă’’ 3. Steele, J.L., Meredith, K. S., Temple, C. – Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice 4. Mihăescu, M., Transdisciplinaritatea – o nouă abordare a învăţării. În: revista „Didactica”, Bucureşti, 2008, nr. 2, p. 20 – 22. 5. Mihăescu, M., Experienţa educaţională în concepţia lui John Dewey. În: Revista „Învăţământul primar”, Bucureşti: Editura Miniped, 2007, nr. 1-2, p. 152 -156. 6. Mihăescu, M., Evaluarea formativă în contextul învăţării – ghid elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din mediul rural prin activități de mentorat’’ 7. ***Educația timpurie și specificul dezvoltării copilului preșcolar, ghid elaborat în cadrul Proiectului pentru Reforma Educației Timpurii – Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului; Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învățământul Preuniversitar. 8. ***Predarea-învăţarea interactivă centrată pe elev – ghid elaborat în cadrul proiectului ,,Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activități de mentorat’’ 9. *** de curs ,,Seminarul de formare la nivel național/regional a instructorilor din cadrul programului Școală după școală’’

Manuale Intuitext clasa a II-a

255