Planul Jena g443y

ALTERNATIVA EDUCATIONALA “PLANUL JENA”

Studenti: PASTIA (BESLEAGA) FLORICA TATARUS (BORS) NASTASIA GRIGORE (BARHALA) MIOARA STOICA LAURA DRAGAN TUDORITA AN III Coordonator stiintific: lector univ. dr. CORNELIA STEFANESCU

PLANUL JENA Planul Jena este un concept pedagogic apărut în anii 20. Iniţiatorul său a fost pedagogul german Peter Petersen (26 iunie 1884 – 21 martie 1952), care în 1924 l-a aplicat la şcoala experimentală a Universităţii din Jena (Germania). Dând rezultate foarte bune, în scurt timp modelul Planului Jena s-a extins atât În Germania, cât şi în alte ţări.Planul Jena este un concept pedagogic apărut în anii 1920. Iniţiatorul său a fost pedagogul german Peter Petersen, care în 1924 l-a aplicat la şcoala experimentală a Universităţii din Jena(Germania). Dând rezultate foarte bune, în scurt timp modelul Planului Jena s-a extins atât în Germania, cât şi în alte ţări. Planul Jena se înscrie între pedagogiile reformei de la începutul sec. XX (asemeni pedagogiei Montessori, Waldorf, Freinet, Planului Dalton). În procesul educaţional pune accentul pe copil şi pe dezvoltarea integrală a personalităţii sale. Dezvoltarea propriei identităţi a copilului poate să se desfăşoare doar în interacţiunea sa cu alţi indivizi, deci în comunitate.Părinţii, educatorii / profesorii şi copiii, care formează comunitatea grădiniţei / şcolii urmăresc acelaşi lucru: o educaţie de bună calitate. În comunitate copilul învaţa nu numai să fie membru util al acesteia, ci şi să-şi dezvolte spiritul critic faţă de ea. El învaţă de timpuriu să-i respecte pe cei din jur, să-şi asume responsabilităţi, învaţă ce este libertatea şi care sunt limitele ei, învaţă să se manifeste ca persoană dinamică, cu spirit de iniţiativă.

PLANUL JENA

Din punct de vedere al conţinuturilor educaţionale, acestea nu sunt diferite de cele ale şcoliitradiţionale, astfel încât copiii au oricând posibilitatea să migreze de la o şcoală organizată după Planul Jenala una tradiţională şi invers. Materiile sunt însă tratate interdisciplinar şi se porneşte –pe cât posibil -de la situaţii autentice de învăţare. Ţinându-se cont de particularităţile de vârstă ale copiilor, la nivel preşcolar şi primar se pune accent deosebit pe intrarea în contract direct cu natura şi lumea înconjurătoare în general, deoarece experienţa personală este cea mai bună bază pentru învăţare. Nerenunţând total la împărţirea tradiţională a copiilor (prin introducerea grupurilor de nivel, care respectă de regula criteriul vârstei copiilor), Planul Jena propune organizarea lor în principal pe grupuri de bază (grupuri de vârstă combinate).

PLANUL JENA

Fiecare modalitate de grupare a copiilor se subordonează anumitor obiective educaţionale şi nu este astfel formală sau discordantă în raport cu obiectivele fixate. În grupul de bază se fac de exemplu activităţi formative generale, orientarea în mediul înconjurător ş.a. avându-se posibilitatea de individualizare. În grupul de nivel are lor instrucţia, asemeni celei din şcolile tradiţionale.În grădiniţele şi şcolile organizate după Planul Jena nu se lucrează după un orar tradiţional, orientat pe discipline de învăţământ, ci după un plan ritmic de activitate, în care se succed alternativ cele patru activităţi fundamentale, care stau la baza procesului educativ: conversaţia, jocul, lucrul şi serbarea. Ca forme de lucru menţionăm în afară de activitatea în grupuri de nivel şi în grupuri de bază şi pe cea în cadrul proiecte, cursurile de iniţiere şicele de exersare, cursurile opţionale, cercurile ş.a.

PLANUL JENA

Este important să se ţină seama de interesele şi aptitudinile fiecărui copil, de ritmul şi nivelul său individual. Se urmăreşte îndeplinirea de către toţi copiii a unui ansamblu de cerinţe minimale şi stimularea lor pentru autodepăşire şi atingerea unor performanţe conforme cu natura proprie afiecăruia. Mediul în care se desfăşoară procesul educaţional este foarte important. El trebuie să ofere confort, siguranţă, intimitate, asemeni unui cămin şi trebuie să reflecte gustul, nevoile şiinteresele copiilor, care şi contribuie la amenajarea şi întreţinerea lui. Plante, acvarii, colecţii de desene, de obiecte realizate de copii, de materiale din natură, jucării şi jocuri, un mobilier uşor şi mobil sunt nelipsite în grădiniţele şi şcolile organizate după Planul Jena.Cadre didactice din toată ţara s-au confruntat şi se confruntă în procesul educaţional cu o serie de probleme unele specifice învăţământului românesc, altele specifice situaţiei particulare în care fiecare îşi desfăşoară activitatea.

PLANUL JENA Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a venit în întâmpinarea solicitărilor lor şi a efectuat în 1992 o lucrare care analiza principalele alternative pedagogice din lume, oferind astfel un material documentar foarte util celor ce căutau noi căi în învăţământ.Începând cu septembrie 1994 Planul Jena a fost introdus experimental şi în România, la nivelul învăţământului preşcolar. Programul este coordonat ştiinţific de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi are aprobarea MinisteruluiEducaţiei bazată pe Metodologia privind organizarea şi funcţionarea învăţământului alternativ în România (iunie 1994), Câteva rezultate pozitive în până în prezent de cei care lucrează după modelul Planului Jena sunt: - entuziasmul mai mare al educatoarelor şi copiilor pentru viaţa din grădiniţă, - grija mai mare cu care educatoarele pregătesc procesul educativ; - gradul mai mare de independenţă al copiilor faţă de adulţi şi astfel descătuşarea forţelor lor lăuntrice, stimularea fanteziei şi a spiritului lor de iniţiativă; - îmbogăţirea grădiniţei cu diferite materiale didactice; - mai buna împărţire a spaţiului din grădiniţă; - conlucrarea mai strânsă a personalului cu părinţii copiilor din grădiniţă; - accentuarea mai puternică a responsabilităţii, puterii de decizie, implicării şi libertăţii fiecărui membru al comunităţii educaţionale; - rezultatele copiilor care sunt într-un proces continuu de învăţare naturală, ş.a.

PLANUL JENA Peter Petersen (1881 – 1952)

Universitatea din Jena

PLANUL JENA Peter Petersen (26 iunie 1884-21 martie 1952) Piatra de mormant a lui Peter Petersen

PLANUL JENA

COPII IN CLASA (ANUL 1928)

PLANUL JENA

O CLASA DE ELEVI (ANUL 1928)

PLANUL JENA Planul Jena se inscrie intre pedagogia reformei de la inceputul secolului XX. Este o alternativa ca si invatamantul traditional, oferind acestuia elementele importante de inovatie, pentru cresterea calitatii procesului educational. La inceputul anilor 1920, pedagogul german Peter Petersen a preluat scoala experimentala catedrei de Stiintele Educatiei a Universitatii Jena, odata cu conducerea catedrei de Pedagogie a acestei universitati. In 1924 a transformat acea scoala experimentala dupa principiile sale, Intr-o scoala bazata pe comunitatea de munca si viata, valorificand propria experienta pe cadrele didactice si pe directorii de scoala comunitara din Hamburg. Experimentul a debutat in primavara lui 1924 cu 21 de copii. Un an mai tarziu s-a organizat o structura scolara completa de 8 ani de studiu, copiii fiind impartiti in trei grupuri. Din 1994 Planul Jena a fost introdus si in pedagogia din Romania, la nivelul invatamantului prescolar. Programul este coordonat de Institutul de Stiinte ale Educatiei si reprezinta punerea in practica a unor preocupari legate de introducerea alternativei educationale in sistemul romanesc de invatamant.

PLANUL JENA Influentat de miscarea educationala din acea perioada, dezvolta dintr-o noua perspectiva asupra omului.Realismul pedagogic, individualismul pedagogic,pedagogia sociala si miscarea scolii muncii, Petersen transforma scoala experimentala de la Jena intr-un tip nou. CARACTERISTICI Scoala este elementara, generala si libera. Ea este deschisa copiilor de ambele sexe. Scoala este o scoala a comunitatii. Societatea este o asociatie de lupta, al carei scop ultim este satisfacerea vietii practice. Comunitatea are un continut spiritual si dinamism liber al structurii interne, de aceea Petersen prefera o scoala a comunitatii, in locul celei a societatii, iar grupul ca subunitate a comunitatii il prefera clasei. Comunitatea este cea in cadrul careia se pot manifesta ca fiinte sociale. In cadrul “SCOLII COMUNITATII DE MUNCA SI DE VIATA” ei invata sa se manifeste activ si sa-si formeze constiinta sociala. In diferite grupuri, copiii sunt pe rand indrumatori si copiii indrumati. Copiii dotati ii sprijina pe cei mai putin dotati, cei varstnici pe cei tineri, astfel se creeaza un profil moral, armonios al elevilor. Copiii pot in egala masura sa se pronunte in egala masura asupra problemelor de interes comun. Ei pot sa ia decizii, dar trebuie sa se supuna deciziei conceptului.

PLANUL JENA

Scoala trebuie sa fie o scoala a muncii cu un invatamant complex. Elevii lucreaza individual in grupuri mici sau in grupuri de baza si se orienteaza dupa interesele siritmul propriu de lucru, armonizand in acelasi timp cu grupul. Scoala trebuie sa colaboreze cu parintii, constituind o parte dintr-o comunitate de viata mai ampla. Scoala trebuie sa fie o scoala a muncii cu un invatamanntulcomplex. Elevii lucreaza individual in grupuri mici sau in grupuri de baza si se orienteaza dupa interesele si ritmul propriu de lucru, armonizand in acelasi timp cu grupul. Scoala trebuie sa colaboreze cu parintii, constituind o parte dintr-o comunitate de viata mai ampla. Invatamantul se bazeaza pe educarea naturala, spontana. Parintii sunt ajutati sa sustina copiii, ei trebuie sa cunoasca si sa sprijine relatia care se stabileste intre educatia naturala si cea constienta, indrumata de catre profesor. Ei sunt invitati sa participe la cat mai multe activitati organizate in scoala, sa fie activ in comunitatea educationala dar si in comunitatea de viata din care fac parte.

PLANUL JENA Peter Petersen a prezentat principiile Planului Jena In “Charta scolii primare”, principii care creioneaza modul de desfasurare a activitatii in acasta alternativa educationala: 1. Fiecare om este unic- el are propria sa valoare si demnitate; ambele sunt de neinlocuit. 2. Fiecare om, indiferent de rasa, nationalitate, sex, apartenenta sociala, religie sau opinii de viata are dreptul sa-si dezvolte propria identitate care se defineste prin independenta, constiinta critica, creativitate si echitate sociala. 3. Fiecare om are nevoie de relatii personale pentru dezvoltarea propriei identitati. Are nevoie de e cu alti oameni, de e cu realitatea perceptibila a naturii, de e cu realitatea extrasenzoriala. 4. Fiecare om este recunoscut ca persoana totala si pe cat posibil tratat ca atare. 5. Fiecare om este recunoscut ca promotor si inovator al culturii si pe cat posibil tratat ca atare. 6. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire in care sa se respecte valoarea unica si de neinlocuit a fiecareia. 7. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire care sa ofere spatiul si stimulii pentru dezvoltarea identitatii fiecareia dintre ei.

8. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire in care sa se opereze drept, pasnic si in mod constructiv cu diferentele si schimbarile Individuale.

PLANUL JENA 9. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire in care planeta noastra si mediul inconjurator sa fie tratate cu respect si grija. 10. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire in care resursele naturale si culturale sa fie utilizate manifestandu-se responsabilitatea fata de generatiile viitoare. 11. Scoala este o organizatie cooperativa relativ autonoma a celor implicati. Ea este influentata de societate, influentand-o la randul ei pe aceasta. 12. Este de datoria adultilor ca in scoala discutiile prealabile despre om si convietuire sa formeze punctul de pornire pedagogic pentru actiunile lor ulterioare. 13. In scoala materia scolara este preluata din realitatea vietii si din experientele copiilor precum si din valorile culturale recunoscute si apreciate in societate ca fiind mijloace importante pentru dezvoltarea personala a oamenilor si a convietuirii acestora. 14. Procesul de invatamant din scoala se realizeaza cu ajutorul mijloacelor didactice si prin situatiile pedagogice.

PLANUL JENA 15. De asemenea, procesul de invatamant din scoala se realizeaza prin alternarea ritmica a activitatilro de baza (conversatie, joc, lucru si serbarea). 16. In scoala predomina gruparea eterogena a copiilor in ceea ce priveste varsta si nivelul de dezvoltare a acestora (pentru a se stimula invatarea de la ceilalti si stimularea grijei pentru ceilalti copii din grup). 17. In scoala se completeaza si se alterneaza jocul si invatarea independenta cu invatare asistata si indrumata, aceasta din urma este orientata in mod explicit pe cresterea calitatii performantelor scolare si ridicarea nivelului cognitiv. Initiativa copiilor joaca un rol foarte important in aceasta activitate. 18. Orientarea in mediul inconjurator ocupa in scoala un loc central avand la baza experienta nemijlocita, cercetarea si descoperirea personala. 19. In scoala se realizeaza evaluari ale comportamentului srealizarilor copiilor din perspectiva dezvoltarii personale si dupa discutii prealabile cu copilul. 20. In scoala schimbarile si imbunatarile sunt privite ca un proces continuu, inepuizabil. Acest proces este condus de interactiunea consecutiva dintre “a face” si “a gandi”.

PLANUL JENA În procesul educaţional se pune accent pe copil şi pe dezvoltarea integrală a personalităţii sale. Dezvoltarea personalităţii se poate desfăşura doar în comunitate...părinţi, educatori, profesori în interacţiunea sa cu alţi indivizi, urmăresc acelaşi lucru – o educaţie de bună calitate. - Să-şi asume responsabilităţi; - Învaţă ce este libertatea şi care sunt limitele ei; - Să se manifeste ca o persoană dinamică cu spirit de iniţiativă.

Alternativa educaţională Jena din punct de vedere al conţinuturilor educaţionale acestea nu sunt diferite de cele ale şcolii tradiţinale româneşti, ci se bazează, pe un plan ritmic în care se succed alternativ patru activităţi: - Conversaţia; - Lucrul; - Serbarea; - Jocul.

PLANUL JENA Obiective prioritare:  Formarea deprinderilor de bază  Socializarea copiilor  Individualizarea fiecărui subiect  Crearea – modelarea de personalitate Obiective de referinţă: A spiritului critic faţă de membrii comunităţii şcolare Să înveţe să se descurce în situaţii diverse  Să se respecte pe sine, pe cei din jur  Să descopere lumea prin experienţe proprii Elemente ale planului Jena:  Accentul se pune foarte puternic pe viaţa socială  Promovarea unei atitudini dinamice, responsabile a respectului faţă de cei din jur, a spiritului de iniţiativă  A spiritului critic faţă de membrii comunităţii şcolare

PLANUL JENA Planificarea pe o zi:

    



Introducerea cercului de scris ca moment fix al zilei în care se dezvoltă o anumită temă (din viaţa cotidiană); Cursul de iniţiere în care se urmăreşte formarea de deprinderi – predare; Perioada compactă (lucru pe fişe); Introducerea cercului inchis în care se propune tema săptămânală; Materiile sunt tratate interdisciplinar şi se porneşte pe cât posibil de la situaţii autentice de învăţare. Pornind de la particularităţile, de vârstă se pune accentul pe intrarea în direct cu natura, cu lumea înconjurătoare în general deoarece experienţa personală e cea mai bună bază pentru învăţare; Nerenunţând total la împărţirea tradiţională a copiilor se introduc – grupele de nivel. Planul Jena îşi propune organizarea grupelor de bază (grupuri de bază combinate).

PLANUL JENA Grup de nivel  Grup de bază 1; Grup de bază 2; Grup de bază 3;  Grup de nivelul 1: 4 - 6 ani; 6 – 9 ani; 9 – 12 ani;  Grup de nivel 2;  Grup de nivel 3.  În cazul grupurilor de bază se urmăresc activităţi formative în grupul de nivel are loc instrucţia. Planul Jena lucrează după un plan ritmic de activităţi în care se succed alternativ cele patru activităţi fundamentale: conversaţia, jocul, lucrul şi serbarea. Ca forme de lucru:  activitatea în grupuri de nivel;  activitatea în grupuri de bază;  cursul de iniţiere;  cursuri opţionale;  cercuri.

PLANUL JENA 

Deosebiri:



Grupele de bază – organizarea copiilor pe vârste când cel mic învaţă pe cel mare, tratare interdisciplinară.

 

     



Jena mică 4 – 6 ani mijlocie 6 – 9 ani mare 9 – 12 ani - Activitate frontală dirijată - Activitate gospodărească - Sponsorizări - Activitate cu părinţii Apar grupe de nivel – vârstă - grupe de nivel individual

Tradiţională 3 – 4 ani 5 – 6 ani 6 – 7 ani

PLANUL JENA        



     

Activitate de bază – cercul – închis

- deschis

Cercul impune nişte reguli. 1.copilul care vorbeşte să fie ascultat ceilalţi să asculte La grupa mică: Cercul deschis – în care copiii vor fi iniţiaţi Cercul de iniţiere In aceste cercuri vor ieşi nişte reguli:  se iniţiază ceva  se vorbeşte despre ceva  se prezintă materiale  joc de construcţii  truse  se arată cum să se joace  se aranjează mapele La grupa mijlocie obiectivul general poate fi acelaşi. Se lucrează interdisciplinar Conversaţia – discuţii - grupuri - întâlniri - mese rotunde Asculţi şi prelucrezi Ce ai facut

PLANUL JENA



 



    

Grup de masă - grupuri independente - jocul este esenţial Lucrul – muncă independentă la nivel propriu - construieşte ceva Serbarea – deschiderea – închiderea unei săptămâni Organizarea copiilor pe vârste Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini în cea mai mare măsură dacă vei reuşi. Dă-mi te rog acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă te rog ca să pot fi o binecuvântare pentru lume.

PLANUL JENA     

  

La grupele mari Activitatea independentă liber aleasă sugerată de educatoare care-i va urmări şi corecta. - creativitate - jocul - conversatia – poate aduce orice temă la nivelul lor de cunoştere o experienţă – se concentrează - să aibă o logică - să înveţe regula Cercul închis – educatoarea propunându-şi o temă adoptată ca modalitate de exprimare. Lucrul – perioada compactă – vor lucra fişe din mape, ei îşi vor alege tema. Serbarea – o oră, o oră şi jumătate

PLANUL JENA   

    

CONŢINUTURI EDUCAŢIONALE – GRUPURI DE BAZĂ I grup inferior (Untergruppe) – deprinderi fundamentale – scris, citit, socotit II grup mijlociu (Mittelgruppe) – transmiterea de cunoştiinţe – cultură generală (istoria, geografia, cultura, civilizaţie, etc) III grup superior (Obergruppe) dezvoltarea personalităţii – cunoştiinţe despre lume şi viaţă Amenajarea spaţiului (colţurile de joacă) -organizarea şi gruparea copiilor; -grup de masă; -grup de nivel; -grup de lucru; -grup opţional.

PLANUL JENA  

 

    

METODE: - conversaţia – formativă – transmitere de cunoştiinţe; - în cerc – cu diferite forme de utilizare; -tipurile de cerc: – cerc deschis, în care se arată lucruri pe care copiii doresc să le aducă în discuţie; - cerc închis, în care tema este propusă de cadrul didactic; - cercul de lectură; - cercul de observaţie; - cercul de organizare şi planificare a activităţilor pe săptămână; - cercul de evaluare – la sfârşitul unei săptămâni. Jocul Jocurile educative Jocurile ritmice şi gimnastică Jocuri sportive Jocuri din pauză

PLANUL JENA Lucrul pe grupe – nivel - bază - masă - opţional Cursurile - introductive - de iniţiere - cursuri de nivel - curs de specialitate - curs opţional - curs de fixare Perioada compactă Serbarea – evaluare

PLANUL JENA

PLANUL JENA