Ghidul Invatatorului Clasa I Editura Intuitext 4s6o1i

Această lucrare reprezintă material pentru cadrul didactic în utilizarea manualelor INTUITEXT Matematică și explorarea mediului și Comunicare în limba română pentru clasa I.

ISBN: 978-606-8681-18-4 Copyright © 2014 – Editura INTUITEXT Toate drepturile rezervate Editurii INTUITEXT. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea scrisă a Editurii INTUITEXT.

Editura INTUITEXT Adresa editurii: București, b-dul Dimitrie Pompei nr. 10A, Clădirea Conect 1, etaj 1, zona A, biroul nr. 2, sector 2 Departamentul vânzări: Telefon: 0372.156.300 Fax: 021.233.07.63 [email protected] www.intuitext.ro

CUPRINS

1. PREZENTAREA GENERALĂ A GHIDULUI DE CE ESTE UTIL UN GHID AL ÎNVĂȚĂTORULUI?..........................................................4

2. DISCIPLINELE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI ÎN CURRICULUM-UL ȘCOLAR CE ESTE NOU? ...............................................................................................5 2.1. Modelul constructivist și manualele școlare ...........................................5 2.2. Abordarea învățării în ciclul achizițiilor fundamentale ...........................6

3. ADECVAREA METODELOR LA PROFILUL DE VÂRSTĂ AL COPILULUI CU CINE ȘI CUM LUCREZ? ......................................................................................8 3.1. Profilul copilului în etapa achizițiilor fundamentale ...............................8 3.2. Metode de învățare activă ....................................................................10 3.3. Evaluarea centrată pe competențe .......................................................15

4. PREZENTAREA MANUALELOR DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI CE FOLOSESC? .......................................................................................24 4.1. Manualul tipărit ....................................................................................24 4.2. Manualul digital ....................................................................................30

5. PROIECTAREA DIDACTICĂ DE CE, CE, CU CE, CUM ȘI CÂT S-A REALIZAT? ..........................................................32 5.1. Planificarea calendaristică ....................................................................32 5.2. Proiectarea unităților de învățare .........................................................43 5.3. Sugestii metodologice privind proiectarea și organizarea lecțiilor .....216 Bibliografie .................................................................................................222

Manuale Intuitext clasa I

3

1. PREZENTAREA GENERALĂ A GHIDULUI DE CE ESTE UTIL UN GHID AL ÎNVĂȚĂTORULUI? Elaborat din perspectiva noilor abordări didactice ale predării-învățării-evaluării, ghidul oferă informații, exemple, sugestii care vin în sprijinul activității tuturor cadrelor didactice, atât a celor aflate la început de carieră, cât și a celor cu experiență. Prezenta lucrare este o invitație la lectură și reflecție, un în proiectarea, organizarea, derularea demersului didactic cu acțiunile sale de bază: predare-învățareevaluare din perspectiva formării de competențe, în acord cu particularitățile de vârstă ale elevilor clasei I. Propune modalități constructive de a organiza învățarea, aduce soluții practice diverse care pot genera îmbunătățirea învățării și a procesului evaluativ. Ghidul își propune: a) Obiective care vizează noul curriculum pentru clasa I: să prezinte modalitățile în care se poate realiza curriculumul pentru disciplinele Comunicare în limba română, respectiv Matematică și explorarea mediului, prin raportare la profilul de formare al elevului din ciclul primar; să evidențieze elementele specifice curriculumului disciplinei Comunicare în limba română din perspectiva modelului comunicativ-funcțional, cu accent pe comunicare ca domeniu ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi pe cele de exprimare orală şi scrisă; să ilustreze principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor elemente de ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe; să susțină avantajele învățării integrate la nivelul disciplinei, interdisciplinar, transdisciplinar. b) Obiective referitoare la învățarea/evaluarea centrată pe competențe: să prezinte profilul copilului în etapa achizițiilor fundamentale; să ofere sugestii metodologice referitoare la abordarea învățării din perspectiva adecvării acesteia la specificul vârstei școlare mici; să descrie metode de învățare specifice învățării active, formării de competențe; să sugereze metode de evaluare ce pot fi utilizate pentru evaluarea de competențe. c) Obiective referitoare la oferta de manuale a Editurii Intuitext: să argumenteze principalele avantaje oferite de manualele Editurii Intuitext, atât pentru elevi, cât și pentru cadrul didactic; să exemplifice complementaritatea manualului digital și a auxiliarelor ce pot fi utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare. d) Obiective referitoare la proiectarea învățării și a evaluării: să ofere variante posibile de proiectare (întreaga planificare calendaristică, toate proiectele unităților de învățare la disciplinele Comunicare în limba română, Matematică și explorarea mediului); să sugereze demersuri didactice axate pe formarea de competențe; să prezinte un posibil inventar al resurselor materiale necesare pentru realizarea curriculumului.

4

Ghidul învățătorului

2. DISCIPLINELE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI ÎN CURRICULUM-UL ȘCOLAR CE ESTE NOU? 2.1. Modelul constructivist și manualele școlare Înţelegerea constructivistă a învăţării depăşeşte condiţia viziunii tradiţionale care echivala învăţarea, în primul rând, ca transmitere de cunoştinţe. Cunoaşterea lumii se construieşte individual, printr-un proces în care subiectul interacţionează cu informaţiile, modificându-şi schemele cognitive pentru a da sens cunoaşterii sale. Piaget a demonstrat că se învață construind pe conceptele anterioare. În acest proces, se renunță la vechile idei şi, astfel, crește capacitatea de asimilare a lucrurilor noi. Reflectând asupra experienţelor noastre, capacitatea de înţelegere depinde de lumea în care trăim. Fiecare dintre noi generează propriile „reguli" şi „modele mentale", pe care le folosește pentru a da sens experienţelor la care este supus. Prin urmare, învăţarea implică adaptarea modelelor noastre mentale la noile experienţe. Cunoaşterea şi învăţarea se realizează atunci când elevul este capabil să dea un sens celor cunoscute sau învăţate, adică poate opera cu ele în contexte variate. Cunoaşterea poate fi doar ghidată de către învățător; ea depinde de cunoştinţele anterioare, context şi stare afectivă. Elevii formulează noile cunoştinţe prin adăugarea de noi concepte la ceea ce cunosc deja. Dacă au posibilitatea să descopere ei înşişi alternative, atunci încep să-şi îmbunătățească achiziţiile anterioare şi să adauge unele noi. Învăţarea este mediată de mediul social în care elevii interacţionează unii cu alţii. Elevii beneficiază de oportunităţile de a-şi împărtăşi şi confrunta ideile cu alţii. În acest proces, ideile individuale se reconstruiesc şi înţelegerea se adânceşte. Învăţarea eficientă necesită preluarea de către elevi a controlului asupra propriei învăţări. Transferul este influențat de gradul în care elevii pot să aplice cunoştinţele în situaţii noi. Manualele Editurii Intuitext respectă caracteristicile modelului constructivist, de tip orientare, achiziție, aplicare și transfer. Astfel, modelul didactic ales se corelează cu etapele pe care le poate parcurge o lecție: etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificației și contextului din perspectiva elevului, activarea și valorizarea cunoștințelor și deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenției elevilor, introducerea unor întrebări și situații provocatoare de către cadrul didactic ș.a. etapa de achiziție cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciții, însușirea noilor cunoștințe având ca rezultat înțelegerea și operarea cu conceptele. etapa de aplicare și transfer se concretizează prin integrarea conceptelor achiziționate în contexte noi, elaborarea unor produse ale activității (poster, tabel, colaj, model, proiect etc.), evaluarea și autoevaluarea atât a proiectului cât și a rezultatelor obținute. Manuale Intuitext clasa I

5

2.2. Abordarea învățării în ciclul achizițiilor fundamentale Ciclul achizițiilor fundamentale reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, este necesar ca învățătorul să creeze contexte de învățare motivante pentru elevi, care să determine creșterea încrederii în sine, să asigure participarea activă individuală şi în grup, să ofere copiilor posibilitatea exprimării libere a propriilor idei şi sentimente. Învățătorul va pune accentul pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă. Prin reluări succesive şi prin activități de învățare ce respectă caracterul concretintuitiv al școlarilor mici, elevul ajunge să se autocorecteze, pe măsură ce înțelege ceea ce învață. Curriculumul disciplinei Comunicare în limba română are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi pe cele de exprimare orală şi scrisă. Programa şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei sunt invitaţi să participe. Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Manualul de Comunicare în limba română abordează comunicarea ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris, precum şi pe cele de exprimare orală şi scrisă, propunând: activităţi care contextualizează învăţarea limbii române: invitația, biletul, felicitarea, scrisoarea, jurnalul; activităţi specifice care abordează limba româna în funcţiune, sprijinind astfel copiii să înveţe că pot folosi limbajul pentru a-şi atinge anumite obiective: a căuta informaţii, a cere ceva, a-şi exprima opinia, a modifica, a influeţa comportamentul altcuiva, a exprima emoţii, a întări sau a rupe o relaţie; modalități de abordare a unor conţinuturi prin care copiii înţeleg că pot rezolva anumite probleme, situaţii cu ajutorul cuvintelor, limbajului şi devin conştienţi de consecinţele utilizării acestora prin teme cum sunt: comunicarea politicoasă, formulele de adresare, calitatea mesajului, cuvintele, tonul folosit, cantitatea, cât de mult sau de puţin comunică mesajul, manierele frumoase în care este exprimat mesajul; activităţi de învăţare care presupun interacţiunea cu un adult sau cu alţi copii: citește cu un coleg sau cu o colegă, ascultă pe colegul sau colega sa; prezintă cartea, povestea, lucrarea sa, proiectul său; situaţii de învăţare prin care copiii să se gândească la cuvinte şi la rolul lor în comunicare, activităţi prin care copiii să înţeleagă faptul că pentru a atinge anumite scopuri trebuie să-şi monitorizeze cuvintele, vorbirea proprie, adică metacomunicarea: descoperă sensul unor metafore, înţeleg anumite glume, observă

6

Ghidul învățătorului

şi analizează comportamentele şi modul de exprimare a participanţilor la întâmplările prezentate în text. Disciplina Matematică şi explorarea mediului are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent în clasele I şi a II-a din învăţământul primar. Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor elemente de ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe sunt următoarele: o învăţare holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere; contextualizarea învăţării prin referire la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate; armonizarea celor două domenii: matematică şi ştiinţe permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor. Manualele de Comunicare în limba română și Matematică și explorarea mediului pentru clasa I transpun în practică noua viziune a programei, centrarea pe competenţe. Abordarea acestui model de proiectare curriculară vizează dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. La baza elaborării acestui model stau noile achiziţii din domeniul psihologiei copilului şi a învăţării şi anume: abordarea globală a personalităţii copilului, luarea în considerare a ceea ce are specific fiecare copil, ca personalitate unică, ceea ce are ca implicaţie practică învăţarea centrată pe elev, personlizarea demersului didactic, respectarea paticularităţilor vârstei; rolul contextului în care are loc învăţarea şi al varietăţii situaţiilor de învăţare în care este implicat elevul, consecinţa practică fiind învăţarea activă. Din această perspectivă, manualele susţin orientarea demersului cadrului didactic în direcția dezvoltării competenţelor proprii disciplinei prin atenţia acordată evidenţierii scopului învăţării şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Manualele au în vedere faptul ca o anumită competenţă, ansamblu structurat de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, se dezvoltă progresiv, iar existenţa ei în comportament se traduce prin rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Manuale Intuitext clasa I

7

3. ADECVAREA METODELOR LA PROFILUL DE VÂRSTĂ AL COPILULUI CU CINE ȘI CUM LUCREZ? 3.1. Profilul copilului în etapa achizițiilor fundamentale Gândirea este dominată de concret fiind specifică vârstelor între 6/7— 10/11 ani și se caracterizează prin următoarele aspecte: percepţia lucrurilor rămâne încă globală, ”văzul lor se opreşte asupra întregului nedescompus”; lipseşte dubla mişcare rapidă de disociere-recompunere; comparaţia reuşeşte pe contraste mari, nu sunt sesizate stările intermediare; domină operaţiile concrete, legate de acţiuni obiectuale; apare ideea de invarianţă, de conservare (a cantităţii, volumului, masei etc.); apare reversibilitatea sub forma inversiunii şi compensării; creşte puterea de a face o deducţie imediată; poate efectua anumite raţionamente de tipul dacă, atunci, cu condiţia să se sprijine pe obiecte concrete sau exemple; nu depăşeşte concretul imediat decât din aproape în aproape, extinderi limitate, asociaţii locale; nu întrevede alternative posibile, catalogul posibilului se suprapune datelor concrete, nemijlocite; se dezvoltă raţionamentul progresiv, de la cauză la efect, de la condiţii la consecinţe. La nivelul comunicării sunt vizibile transformările care se produc în dezvoltarea limbajului şcolarului mic. Există păreri ale specialiştilor care susţin că limbajul este unul dintre cele mai accentuate fenomene care îi diferenţiază pe copii în această etapă. Mediul din care provin copiii şi capacităţile de înţelegere imprimă un anumit ritm de dezvoltare a limbajului. Diferenţele sunt mai evidente la nivelul exprimării, al foneticii şi al structurii lexicale. Copiii reţin mai uşor forme, culori, întâmplări, decât definiţii, explicaţii. De asemenea, reţin cuvinte, nu idei, pun pe acelaşi plan aspecte importante şi detalii. Gândirea nu este destul de suplă. Se observă adesea că elevii transferă un procedeu de rezolvare a unei sarcini şi la rezolvarea alteia, unde nu este adecvat. Le este mai uşor să lucreze sub îndrumarea cadrului didactic ori să aplice un şablon însuşit, decât să efectueze independent o temă. După ce învăţătorul a dat unele exemple şi solicită elevilor să formuleze altele, ei folosesc aceleaşi scheme sau acelaşi material. Numărul reprezentărilor şi noţiunilor creşte de la o clasă la alta şi vizează aspecte din ce în ce mai variate ale realităţii. Până la intrarea în şcoală, limba a fost asimilată în practica nemijlocită a vorbirii. În şcoală însă, studiul ei devine organizat, sistematic. Copilului i se cere să folosească corect cuvintele, să-şi formuleze clar ideile, ceea ce duce la dezvoltarea limbajului său.

8

Ghidul învățătorului

Alfabetizarea mărginită la descifrarea literelor şi cuvintelor nu foloseşte decât la transmiterea unor informaţii elementare. Competențele de lectură sunt dovedite de către cei care pot include în sistemul lor de cunoaştere un complex de idei, convingeri, sentimente, care înțeleg semnificațiile, sensurile. Lectura, analiza textelor citite, explicarea cuvintelor pe care copiii nu le cunosc încă, a unor expresii noi, povestirea și repovestirea celor citite, creaţiile copiilor, constituie mijloacele de îmbogăţire a vocabularului şi de perfecţionare a exprimării. A-i învăţa pe copii să înveţe se poate realiza, în primul rând, învăţându-i să citească. Principalele aspecte ce definesc profilul copilului în etapa achizițiilor fundamentale pot fi structurate după cum urmează:

Dezvoltarea cognitivă: îşi consolidează operaţiile concrete; învaţă din greşeli; încep să-şi conştientizeze capacităţile într-o anumită sferă de acţiune; sunt interesaţi atât de procesul, cât şi de produsul muncii şcolare; consideră la fel de importantă evaluarea rezultatelor muncii de către colegi ca aceea făcută de cadrul didactic; îşi organizează bine munca, însă uneori sunt dezordonaţi; au nevoie de ajutorul adultului pentru a găsi strategii de organizare a datelor în rezolvarea unor probleme de matematică; manifestă un interes crescând pentru clasificări, reguli, strategii; sunt captivați de activităţile manuale.

Dezvoltarea fizică: sunt sprinteni, plini de energie; lucrează în grabă, sunt harnici, adesea îşi supraestimează capacităţile; au nevoie să se destindă fizic; sunt puţin stângaci; anvergura atenţiei este limitată; acuitatea vizuală proximală şi distală este puternică; se concentrează asupra scrisului cursiv, de mână. controlul asupra instrumentului de scris este mai mare. rezolvă teme tot mai complexe, dar nu foarte lungi Manuale Intuitext clasa I

9

Dezvoltarea socială: sunt sociabili, spirituali, le place să coopereze cu ceilalţi; încearcă adesea să facă mai mult decât pot; preferă acelaşi gen de activităţi; nu le plac limitările şi îngrădirile; îşi lărgesc cercul de prieteni tot mai mult.

Dezvoltarea comportamentului: au reacţii pozitive în cadrul organizării proiectelor de grup; abordează idei legate de corectitudine; au un simţ crescând al responsabilităţii, dar acţiunile nu sunt întotdeauna încununate de succes; succesul în doze mici le dezvoltă încrederea; au o atitudine pozitivă faţă de dezbaterea unor probleme legate de cinste, dreptate.

Dezvoltarea limbajului sunt comunicativi; sunt plin de idei; sunt buni ascultători; nu-şi pot reaminti întotdeauna ceea ce s-a spus; exagerează uneori; îşi extind vocabularul rapid.

3.2. Metode de învăţare activă

3.2. Metode de învăţare activă 3.2.1 Termeni în avans Se aleg 6-10 cuvinte din textul pe care elevii urmează să-l citească. Li se solicită elevilor să anticipeze ce vor citi, creând un scurt text cu ajutorul termenilor dați. La finalul lecției, elevii compară ceea ce au citit cu ceea ce au creat ei pe baza cuvintelor date, descoperă asemănări sau deosebiri în ceea ce privește modul în care au fost puse în relație cuvintele cheie date. La clasa I metoda poate fi adaptată, astfel încât elevii să anticipeze ceea ce vor audia.

10

Ghidul învățătorului

3.2.2 Metoda predicțiilor (Activitate dirijată de lectură şi gândire – ADLG şi activitate dirijată de ascultare şi gândire – ADAG) Se pregătesc copii ale textului pe care urmează să îl citească elevii. Se vor marca pe text patru sau cinci puncte unde se vor opri. Punctele de oprire se vor stabili astfel încât să coincidă cu momente de suspans din poveste. Li se va explica elevilor că vor citi povestea pe fragmente și că, atunci când citesc, este important să nu depăşească punctele de oprire. Înainte de citirea unui fragment, elevii vor face predicții şi vor explica de ce anticipează în acel mod. Vor citi fragmentul și vor verifica dacă predicția se confirmă. Învățătorul poate face un tabel de tipul celui de mai jos, în care să noteze predicțiile copiilor; la vârste mai mari, pot face chiar copiii tabelul predicțiilor.

Tabelul predicţiilor: Ce credeţi că se va întâmpla?

De ce credeţi asta?

Ce s-a întâmplat, de fapt?

După citirea titlului După parcurgerea primului fragment După parcurgerea celui de-al doilea fragment Înainte de a citi până la sfârşit Elevii vor citi mai întâi titlul și vor analiza imaginea, apoi vor face predicții. Acestea vor fi notate de cadrul didactic în spaţiul acordat pentru „Ce credeţi că se va întâmpla?”. Elevii vor motiva de ce gândesc așa, iar motivele lor se vor nota în coloana „De ce?”. Elevii vor citi până la primul punct de oprire şi, când ajung acolo, se vor întoarce şi vor compara ce au citit cu predicţia pe care au făcut-o anterior, iar apoi vor spune ce s-a întâmplat de fapt. Ideile lor vor fi notate de cadrul didactic în spațiul „Ce s-a întâmplat?”. Se analizează predicțiile și se identifică cele care se adeveresc până la acel moment. Elevii prezic ce cred ei că se va întâmpla în următoarea parte din text și fac noi predicții prezentând și motivul care a determinat respectiva predicție. În final, ei trebuie să compare ultima predicţie cu ce s-a întâmplat, de fapt, în poveste şi să comunice constatările lor despre ce s-a întâmplat, pentru a fi în în spaţiul alocat din tabel. Învățătorul va verifica dacă predicțiile sunt rezultatul unor conexiuni pe care le fac copiii pe baza celor citite sau sunt spuse fără nicio justificare. La clasa I metoda poate fi adaptată, astfel încât activitatea de predicție și verificare a predicției să se facă oral. Manuale Intuitext clasa I

11

3.2.3 Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat (un elev, individual; grupuri mici, întreaga clasă) Se împarte tabla în trei coloane mari, notate „ŞTIU”, „VREAU SĂ ŞTIU” şi „AM ÎNVĂŢAT”. Elevii vor face la fel în caietele lor. ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Se prezintă subiectul, iar elevii sunt invitați să spună ce ştiu sau cred că ştiu despre subiect. Se discută până când se detaşează un set de elemente esenţiale, de care elevii sunt suficient de siguri. Se notează în coloana „ŞTIU” de pe tablă, iar elevii vor face la fel în caietele lor. Vor apărea şi puncte neclare, care se pot nota în zona „VREAU SĂ ŞTIU”. Elevii vor fi sprijiniți să formuleze întrebări asupra punctelor neclare. Acestea pot apărea din discuţii asupra detaliilor controversate sau din categoriile de cunoaştere care le stârnesc curiozitatea. Elevii vor fi invitați să se gândească la lucruri pe care ar fi curioşi să le afle şi care au legătură cu subiectul şi vor fi notate în coloana „VREAU SĂ ŞTIU”. Cadrul didactic recitește întrebările care au apărut şi indică elevilor pasajul în care vor găsi răspuns la unele dintre acestea. După ce termină de citit, se abordează coloana „CE AM ÎNVĂŢAT?”. Elevii vor nota pe caietele lor lucrurile cele mai importante pe care le-au aflat, aliniind răspunsurile cu întrebările iniţiale şi notând celelalte informaţii (cunoştinţe la care nu se aşteptau) în josul coloanei. Elevii vor prezenta întregii clase ideile din coloana „AM ÎNVĂŢAT” din caietele lor, iar cadrul didactic le va nota pe tablă. Se va compara ceea ce elevii au considerat că știau, cu ceea ce au aflat și vor bifa toate informațiile care s-au dovedit a fi corecte după parcurgerea textului. Pentru informațiile considerate de elevi ca fiind știute și negăsite în textul citit, li se poate sugera să caute individual sau în grup; învățătorul va recomanda elevilor sursele de informare. Vor verifica dacă au găsit răspunsurile pentru întrebările din rubrica VREAU SĂ ȘTIU. În situația în care nu au identificat răspunsurile în textul citit, activitatea de căutare a acelor răspunsuri poate continua; învățătorul va recomanda elevilor sursele de informare. Întrebările rămase fără răspuns, pot duce la un nou ciclu STIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT şi alte studii sau cadrul didactic le va indica elevilor sursa din care pot afla răspunsurile (enciclopedii, dicționare, cărți, internet etc.) SVI este o metodă de dezvoltare a comprehensiunii şi de lectură activă a unui text informaţional/ ştiinţific. Metoda poate fi folosită atunci când elevii se pregătesc să citească un text şi să-l discute sau poate ghida învăţarea extinsă pe mai multe zile. La clasa I, metoda poate fi adaptată, întrucât nu li se poate solicita elevilor să completeze în tabel. Poate consemna învățătorul ceea ce spun copiii.

12

Ghidul învățătorului

3.2.4 Gândiţi – lucraţi în perechi – comunicaţi (grupuri mari, întreaga clasă) Aceasta este o tehnică prin care participanţii învaţă unul de la celălalt şi încearcă să-şi exprime propriile idei într-un mediu prietenos, înainte de a le face publice. Etapele: Învăţătorul formulează întrebarea/problema. Învăţătorul le solicită elevilor să gândească individual răspunsuri la întrebarea/ problema formulată. Elevii discută în perechi răspunsurile identificate. Învăţătorul monitorizează discuţiile în perechi. Fiecare pereche formulează propriile răspunsuri la întrebare/soluţii la problemă. Se reia procedeul pentru grupe formate din 2 perechi. Grupele împărtăşesc răspunsurile lor cu întreaga clasă. Învăţătorul întreabă elevii ce au învăţat şi concluzionează. 3.2.5 Amestecați-vă/Înghețați/Formați perechi Elevii se ridică și circulă liber prin clasă. Învățătorul spune “Înghețați!” și elevii se opresc. Învăţătorul spune “Formați perechi” și fiecare elev formează o pereche cu colegul cel mai apropiat de el în acel moment, așezându-se unde sunt locuri libere. Învăţătorul pune o întrebare și elevii discută în perechi. Procesul se repetă de mai multe ori. O variantă a metodei se realizează prin aranjarea elevilor în două cercuri concentrice cu număr egal de persoane în fiecare. Cercurile se rotesc în sensuri opuse până când cineva spune Înghețați!. Persoanele care se află față în față în acel moment formează perechile. 3.2.6 Cadranele Este o modalitate de rezumare şi sintetizare a unui conţinut informaţional prin participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea lui adecvată. Această metodă poate fi folosită în etapa de reflecţie. Metoda cadranelor presupune trasarea a două axe perpendiculare, operaţiune în urma căreia rezultă patru cadrane. Elevii audiază o prelegere, o povestire sau citesc un text, apoi sunt solicitaţi să noteze anumite aspecte, de exemplu:  cadranul I: sunete auzite în prezentarea povestirii sau descrise de ideile textului;  cadranul II: sentimente generate de povestire/text;  cadranul III: stabilirea unei legături între conţinutul povestirii/textului pe de o parte şi cunoştinţele şi experienţa lor de viaţă pe de altă parte;  cadranul IV: morala, învăţătura, mesajul transmis de conţinutul de idei prezentat Elevii pot găsi un titlu potrivit pentru ceea ce au de audiat sau de citit. La clasa I metoda poate fi adaptată cerând elevilor să efectueze în fiecare cadran desene potrivite mesajelor de transmis. Manuale Intuitext clasa I

13

3.2.7 Diagrama Venn Este formată din două cercuri mari care se suprapun parțial. Ea poate fi folosită pentru a arăta asemănările și diferențele între două idei sau concepte. În partea de suprapunere se vor nota aspectele pe care cele două idei de comparat le au în comun, iar în secțiunile separate cele care caracterizează doar una dintre idei.

La clasa I metoda poate fi folosită pentru jocuri care vizează stabilirea asemănărilor și a deosebirilor (Exemplu: grupa formată din cuburi verzi și cuburi galbene și grupa formată din cuburi verzi și cuburi roșii). 3.2.8 Cubul Cubul (Cowan și Cowan, 1980) este o strategie de predare care oferă posibilitatea studierii unei teme din perspective diferite. Această strategie presupune utilizarea unui cub care are diferite instrucțiuni notate pe fiecare față, care pot fi folosite pentru activități de gândire sau scriere. Cubul se poate obține acoperind cu hârtie o cutie cu latura de 15-20 cm. Pe fiecare față a cubului se scrie câte una din următoarele instrucțiuni: descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează pro sau contra. Instrucțiunile pentru cele șase fețe sunt: Descrieţi. Priviţi obiectul cu atenţie (poate doar în imaginaţie) şi descrieţi cu atenţie ceea ce vedeţi, inclusiv culori, forme, mărimi. Comparaţi. Cu ce seamănă? Cu ce nu seamănă? Asociaţi. La ce vă face să vă gândiţi? Ce vă inspiră? Pot fi lucruri asemănătoare sau lucruri diferite? Analizaţi. Spuneţi cum este făcut, din ce, ce părţi conţine. Aplicaţi. Cm poate fi utilizat? La ce anume folosește? Argumentaţi pro sau contra. Adoptați un punct de vedere. Folosiţi orice fel de argumente logice pentru a pleda în favoarea sau împotriva unei idei legate de concept/ obiect. La clasa I metoda poate fi adaptată, în sensul că sarcinile formulate trebuie adaptate nivelului de vârstă. 3.2.9 Turul galeriei Turul galeriei este o metodă de învăţare prin cooperare ce îi încurajează pe elevi să-şi exprime opiniile proprii. Produsele realizate de copii sunt expuse ca într-o galerie, prezentate şi susţinute de secretarul grupului, urmând să fie evaluate şi discutate de către toţi elevii, indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi.

14

Ghidul învățătorului

Paşii metodei: Elevii sunt împărţiţi pe grupuri de câte 4-5 membri, în funcţie de numărul elevilor din clasă; Cadrul didactic prezintă elevilor tema şi sarcina de lucru. Fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilită în prealabil. Produsele sunt expuse pe pereţii clasei. Secretarul grupului prezintă în faţa tuturor elevilor produsul realizat; Analizarea tuturor lucrărilor. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează produsele prin comparaţie cu celelalte. „Turul galeriei” urmăreşte exprimarea unor puncte de vedere personale referitoare la tema pusă în discuţie. Elevii trebuie învăţaţi să asculte, să înţeleagă şi să accepte sau să respingă ideile celorlalţi prin demonstrarea valabilităţii celor susţinute. Prin utilizarea acestei metode, se stimulează creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală; se dezvoltă capacităţile sociale ale participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt.

3.3. Evaluarea centrată pe competențe Pedagogia pentru competenţe provoacă dezbateri pe probleme ale educației actuale. Cunoştinţele, produse ale învăţării, sunt valoroase, dar nu ca simple informaţii, ci împreună cu anumite capacităţi şi abilităţi, evidente în rezolvări de probleme, în situații diverse de viață. Abordarea învățării din perspectiva învățării centrate pe competențe se bazează pe: integrarea învăţării de informaţii în formarea de competenţe; înlocuirea învăţării prin ascultare cu învăţarea prin acţiune, activă şi interactivă, bazată pe implicarea şi responsabilizarea celui educat; înlocuirea învăţării de a fi docil cu învăţarea interactivă, rezolvarea de probleme şi participarea socială; valorificarea experienţelor elevilor în procesul de învăţare etc. O competenţă se poate manifesta printr-una din cele trei componente (cunoştinţe, deprinderi, atitudini – adică ce ştie, poate şi vrea să facă elevul) sau se poate apropria mai mult de una dintre acestea, în funcţie de importanţa acelei componente în îndeplinirea unei sarcini: a şti = informaţii, cunoştinte; a face = deprinderi, aplicare a cunoştinţelor; a fi, a deveni = atitudini, valori în relaţie cu/raportate la problematica vizată. O competenţă este mai aproape de capacităţi, pe care le depăşeşte însă în complexitate şi forţă. Jean Cardinet propune o distincţie între capacitate şi competenţă, plasând capacitatea între ,,a şti să spui“ şi ,,a şti să faci”, iar compețetele între ,,a şti să faci” şi ,,a şti să fii”, chiar ,,a şti să fii şi ,,a şti să devii”. Activităţile de predare, învăţare şi evaluare, tehnicile şi instrumentele de evaluare trebuie gândite şi construite în funcţie de competenţele care trebuie formate la elevi. A Manuale Intuitext clasa I

15

evalua o competenţă înseamnă, în primul rând, a determina în detaliu ansamblul componentelor sale care permit ca ea să fie „înţeleasă” de către evaluator. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Având în vedere curriculum-ul centrat pe competențe, se recomandă utilizarea, cu prioritate, a metodelor moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, autoevaluarea, portofoliul, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între copii. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Evaluarea formativă se întrepătrunde cu învăţarea, sunt acţiuni care se pot realiza în acelaşi timp, fără a fi nevoie de precizarea altor sarcini de rezolvat de către elevi, pentru a putea fi evaluaţi. Elevilor trebuie să li se dea posibilitatea să discute şi să verifice ce au înţeles, să dea colegilor, să li se dea răspunsuri pentru clarificarea nelămuririlor, pentru ca reglarea să se poată face, pe cât posibil, chiar în cadrul lecţiei respective. Având în vedere că învăţarea se întrepătrunde cu evaluarea formativă, câteva modalităţi simple de evaluare ce se pot utiliza pe parcursul lecţiei, după rezolvarea sarcinilor de învăţare sunt: Tehnica „Fără mâini ridicate” – când se aşteaptă răspunsuri la anumite întrebări/solicitări ale cadrului didactic. Se lasă elevilor timp de gândire, apoi pot discuta în perechi sau în grupuri mici. Odată cu solicitarea răspunsului, atenţia se poate muta către anumiţi elevi, oferindu-se şi celor timizi, tăcuţi sau neîncrezători în forţele proprii posibilitatea de a se exprima. „Metoda semaforului” – pentru stabilirea modului în care elevii înţeleg un nou concept sau sarcină de lucru. Se pune la dispoziţia lor un set de trei cartonaşe colorate în luminile semaforului, iar la solicitarea cadrului didactic ei ridică un cartonaş corespunzător: verde dacă înţeleg, galben dacă nu sunt siguri şi roşu dacă nu înţeleg. Se poate relua secvenţa sau pot fi solicitaţi cei care au ridicat cartonaşul verde să furnizeze explicaţii colegilor, eventual într-o activitate pe grupuri mici ce să aibă în acelaşi grup elevi ce au ridicat cele trei tipuri de cartonaşe. Folosind în acest mod învăţarea prin cooperare, cadrul didactic oferă posibilitatea elevilor de a se implica activ în procesul de învăţare, de a ajunge singuri la soluţii, intervenind cu indicaţii când acestea sunt solicitate sau când constată că un anumit grup nu avansează în activitate sau abordarea este greşită. Tehnica „răspunsului la minut” sau a răspunsului scurt la întrebări precise, clare, ce se adresează fiecărui elev, convenind cu elevii că răspunsurile la aceste întrebări nu se comentează sau corectează, permiţând cadrului didactic să sesizeze ce parte din lecţie/temă trebuie reluată sau clarificată. Evident, evaluarea formativă poate fi realizată şi la încheierea unei activităţi de învăţare sau la final de lecţie, prilej cu care profesorul poate evalua atât conţinutul însuşit de elev, cât şi modalitatea în care a fost însuşit. Pentru evaluarea conţinutului ar putea propune alte experienţe de învăţare, prin formulare de întrebări de nivel superior

16

Ghidul învățătorului

(analiză, sinteză, evaluare) în scopul evaluării gradului de înţelegere al conţinutului, nivelului de formare al deprinderilor de utilizare a conţinutului. Învăţarea prin cooperare are loc atunci când elevii lucrează împreună, uneori în perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva una şi aceeaşi problemă, pentru a explora o temă nouă sau a crea idei noi, combinaţii noi sau chiar inovaţii autentice. Experienţa demonstrează că rezultatele învăţării sunt mai bune atunci când învăţarea se desfăşoară prin cooperare. Întrebările pe care cadrul didactic și le poate pune când elevii învaţă în grup ar putea fi următoarele: Ce dovezi voi avea că elevii au învăţat ceva din conţinutul lecţiei? Ce dovezi voi avea că elevii au învăţat să utilizeze în mod adecvat anumite procese de gândire şi învăţare? Ce procese de gândire mă aştept să desfăşoare elevii? Cum voi şti că le desfăşoară bine? Ce strategii de învăţare şi ce procese de grup mă aştept să observ la elevi? De unde ştiu că le folosesc în mod adecvat? Fiecare activitate desfăşurată în grup trebuie evaluată atât pe parcursul lecţiei, cât şi la final. La finalul lecţiei, învățătorul poate aloca timpul necesar pentru ca fiecare grup de cooperare să evalueze cât de eficient au colaborat membrii săi. Învățătorul poate să indice acţiunile individuale care s-au dovedit eficiente sau ineficiente pentru realizarea sarcinilor de grup şi să ia decizii cu privire la comportamentele care ar trebui încurajate şi promovate în acţiunile viitoare, precum şi cu privire la acelea care trebuie schimbate. Elevii înşişi ar putea să enumere aspectele pozitive ale activităţii grupului, dar şi pe acelea care necesită a fi îmbunătăţite. Grupul poate completa o fişă de automonitorizare a activităţii de grup, după care se poate discuta cu învățătorul despre planul de îmbunătăţire a activităţii grupului. Fiecare învățător îşi pune, cu siguranţă, întrebarea: Cum pot să fac evaluarea individualizată, dacă elevii lucrează împreună? Iată câteva dintre soluţiile optime: Folosind metoda observării sistematice şi lista de control - verificare, ca instrument de evaluare, profesorul poate consemna existenţa sau inexistenţa unor caracteristici, comportamente elaborate pe baza unor criterii de evaluare; elevul poate fi observat atât când lucrează individual, cât şi în grup; evident că lista cuprinde şi aspecte care vizează colaborarea cu ceilalţi membri ai grupului; rezultatele obsevării nu trebuie să se regăsească doar consemnate într-o fişă, ci trebuie să sprijine îmbunătăţirea aspectelor nerealizate la un nivel acceptabil. Elevul trebuie să conştientizeze nereuşitele şi să se implice activ în procesul de schimbare. Sprijinul poate fi acordat elevului în lecţia respectivă sau în lecţiile următoare, în funcţie de gradul de complexitate al rezultatelor şcolare ce trebuie îmbunătăţite. Instrumentele de observare a comportamentului elevului şi de analiză a produselor învăţării pot fi:  grile de evaluare;  fişe de observare;  liste de control – verificare;  scări descriptive (descriptori de performanţă).

Manuale Intuitext clasa I

17

Este recomandat ca grupurile să îşi păstreze componenţa o anumită perioadă de timp, ceea ce produce efecte pozitive asupra rezultatelor învăţării şi permite o bună monitorizare a activităţii fiecărui elev, dar şi a întregului grup. Pentru evaluarea capacităţii de utilizare a unor concepte, noţiuni, pot fi utilizate diagrame în care învățătorul poate consemna că elevul a utilizat informaţia. Astfel, se observă, cu uşurinţă, care sunt elevii ce trebuie sprijiniţi în procesul de învăţare, în scopul ameliorării rezultatelor învăţării.

Exemplul nr. 1: Diagramă pentru monitorizarea utilizării informaţiei de către elevi Nr. Numele şi prenumele Utilizarea Utilizarea Utilizarea crt. elevului informației A informației B informației C 1 Popescu M. DA DA NU 2 … n Spre finalul lecţiei, cadrele didactice pot realiza o evaluare curentă ce vizează conţinutul însuşit de elevi, precum şi deprinderile de aplicare a conţinutului prin:  câteva întrebări de nivel superior: analitice, sintetice, evaluative;  rezolvare de probleme;  dezbaterea unei idei etc. În activități informale sau nonformale, elevii pot fi observați pentru a se evalua atitudinea acestora. Evaluarea complementară: a. Observarea sistematică a comportamentului elevului este un produs al interacţiunii cadru didactic - elev şi oferă cadrului didactic posibilitatea de a evalua: concepte şi capacităţi: organizarea şi interpretarea datelor, selectarea şi organizarea corespunzătoare a instrumentelor de lucru, descrierea şi generalizarea unor procedee, tehnici, relaţii, utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva, identificarea relaţiilor, utilizarea calculatorului în situaţii corespunzătoare. atitudinea elevilor faţă de sarcina dată: concentrarea asupra sarcinii de rezolvat, implicarea activă în rezolvarea sarcinii, punerea unor întrebări pertinente profesorului, completarea/îndeplinirea sarcinii, revizuirea metodelor utilizate şi a rezultatelor. comunicarea: discutarea sarcinii cu învățătorul în vederea înţelegerii acesteia. Avantajul constă în surprinderea fenomenelor psihopedagogice în ritmul şi în modul lor natural de manifestare. Dezavantajul se referă la consumul mare de timp, la faptul că oferă un nivel scăzut de obiectivitate, fapt ce face necesară completarea datelor obţinute cu date obţinute prin alte metode. Pentru realizarea observaţiei sistematice, se pot folosi instrumente simple: fişa de evaluare (calitativă); scara de clasificare; lista de control/verificare.

18

Ghidul învățătorului

Exemplul nr. 2: Grilă de evaluare a comportamentului de receptor Perioada de observare: ........................................ Aspecte evaluate prin observare sistematică Este atent la mesajele formulate de învăţător/colegi. Execută cerinţele formulate oral. Formulează răspunsuri adecvate la întrebările orale ce i se adresează. Semnalează, prin mimică, gesturi sau, verbal, neînţelegerea mesajului oral ascultat. Sesizează corectitudinea sau incorectitudinea enunţurilor orale ascultate. Sesizează, după auz, cuvintele necunoscute din mesajele orale ascultate.

Scara de evaluare/Elevii observaţi Întotdeauna Frecvent Ocazional, cu sprijin Radu: 16.X; 20.X; 3.XI Ana: 12.X; 27.X;

Manifestă interes faţă de partenerul de dialog (îl priveşte în faţă, îl ascultă cu atenţie, cu răbdare, cu toleranţă).

Exemplul nr. 3: Grilă de evaluare a atitudinii față de sarcină (listă de verificare) Comportamente observabile Da A urmat instrucţiunile. A cerut ajutor atunci când a avut nevoie. A cooperat cu colegii de grup. A aşteptat să-i vină rândul pentru a utiliza materialele. A împărţit materialele cu ceilalţi. A încercat variante noi. A dus activitatea până la capăt. A pus echipamentul la locul lui după utilizare.

Manuale Intuitext clasa I

Nu

19

Exemplul nr. 4: Grilă de evaluare a atitudinii față de sarcină (scară de clasificare) Comportamente observate în timpul efectării unui experiment Identifică necesarul de instrumente efectuării unui experiment. Utilizează corect instrumentul în efectuarea experimentelor. Identifică ipotezele care vor fi verificate. Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris. Notează date, observaţii constatate în efectuarea experimentelor. Interpretează relaţiile dintre notaţiile efectuate. Desprinde concluzii în urma efectuării experimentelor.

Întotdeauna

Deseori

Uneori

Niciodată

Exemplul nr. 5: Fişă de monitorizare a activităţii de grup Parametrul monitorizat A înţeles sarcina de lucru înainte de a începe să lucreze. Deviază de la sarcină. Fiecare contribuie la realizarea sarcinii Ascultă mai multe păreri înainte de a trage o concluzie. Ascultă activ în timpul discuţiilor din cadrul grupului.

Des

Uneori Popescu A. 10X

Niciodată

Stroe C. 11X Dinu I. 10X

b. Portofoliul constituie nu atât o metodă distinctă de evaluare, cât un mijloc de valorizare a datelor obţinute prin evaluări realizate; are în vedere toate ,,produsele” elevilor şi, în acelaşi timp, progresul de la o etapă la alta. Portofoliul evidenţiază nivelul general de pregătire, rezultatele deosebite obţinute în unele domenii, dar şi rezultatele slabe în altele, interese şi aptitudini demonstrate, capacităţi formate (capacitatea de a observa şi de a manevra informaţia, metodele de lucru, capacitatea de a măsura şi de a compara rezultatele, capacitatea de a investiga şi de a analiza, capacitatea de a raţiona şi de a utiliza proceduri simple, cunoştinţe, capacitatea de a sintetiza şi de a realiza un produs), atitudini, dificultăţi întâmpinate în învăţare.

20

Ghidul învățătorului

De ce să utilizăm portofoliul? Practica oferă câteva răspunsuri pentru această întrebare: elevii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească, pas cu pas, propriul progres; elevii şi învățătorii pot comunica (oral sau în scris) despre calităţile, defectele şi ariile de îmbunătăţire a activităţilor; elevii, învățătorii şi părinţii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza, despre atitudinea faţă de o disciplină şi despre progresul care poate fi făcut în viitor; factorii de decizie, având la dispoziţie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai bună asupra a ceea ce se petrece în clasă. c. Investigaţia prezintă avantajul de a fi un veritabil instrument de analiză şi apreciere a cunoştinţelor, capacităţilor şi personalităţii elevilor. Este o activitate de tip practic, dar care include şi o latură de evaluare a activităţii de grup/individuale. Este concepută pe durata unei ore de curs. Elevul primeşte o sarcină prin instrucţiuni specifice care vizează o gamă largă de cunoştinţe şi capacităţi pe care elevul trebuie să le aplice creativ, în situaţii de învăţare noi sau nu foarte asemănătoare cu cele anterioare. Ea contribuie la dezvoltarea capacităţilor de ordin aplicativ ale elevilor, mai ales în cazul rezolvării de probleme, al dezvoltării capacităţilor de argumentare etc. Evaluarea investigaţiei se realizează holisitc, evidenţiindu-se următoarele aspecte: strategia de rezolvare; aplicarea cunoştinţelor; corectitudinea înregistrării datelor; abilitarea elevilor în prezentarea observaţiilor şi a rezultatelor obţinute ; produsele realizate; atitudinea elevilor în faţa sarcinii; dezvoltarea unor deprinderi de lucru individuale şi de grup. d. Proiectul reprezintă o metodă complexă de evaluare care plasează elevul într-o situaţie autentică de cercetare şi acţiune, facilitează achiziţionarea unor metode de muncă specifice, tehnici de elaborare şi de execuţie a unor lucrări ştiinţifice, practice, stimulează creativitatea, cultivă gândirea proiectivă, încrederea în forţele proprii. Proiectul poate fi realizat ca sarcină individuală, dar realizarea de proiecte colective, pe grupe de elevi, are un mai mare impact asupra elevilor. Este importantă alcătuirea grupelor pentru realizarea proiectelor; indiferent de criteriul aplicat, membrii grupelor trebuie să se simtă bine împreună, să realizeze că rezultatul pe care îl obţine grupul este important pentru fiecare din membrii lui. Cum se stabileşte tema proiectului? Prioritare sunt: interesul elevilor; existenţa resurselor de care elevii au nevoie. De ce să utilizaţi proiectul? Este folositor atunci când iniţiativa şi creativitatea trebuie să fie testate sau stimulate. Poate furniza feed-back asupra unei game largi a deprinderilor (ex. culegerea de date, analiza, prezentarea) şi de asemenea, asupra unor calităţi personale (ex. Manuale Intuitext clasa I

21

deprinderea de a lucra individual şi în grup, încrederea în sine, atitudinea, abilitatea de a comunica în scris etc.). Care sunt paşii în derularea unui proiect?: 1) alegerea temei; 2) stabilirea obiectivelor; 3) planificarea activităţilor:  distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului (în cazul unui proiect care se realizează în grup);  identificarea surselor de informare;  stabilirea şi procurarea resurselor (materialelor) necesare;  stabilirea unui calendar al desfăşurării activităţilor (analiza şi distribuirea realistă a timpului necesar);  alegerea metodelor ce vor fi folosite. 4) cercetarea sau investigarea propriu-zisă (care se derulează, de regulă, pe o perioadă mai mare de timp); 5) realizarea produselor finale (dispozitive, aparate, articole etc.); 6) prezentarea rezultatelor şi valorificarea produsului proiectului (publicare, afişare, includerea în portofoliu etc.); 7) evaluarea cercetării/activităţilor derulate (individual sau în grup, de către cadrul didactic sau de către potenţialii beneficiari ai proiectului/produselor realizate). Capacităţi şi competenţe care se evaluează în timpul realizării proiectului pot fi: metodele de lucru; utilizarea corespunzătoare a bibliografiei; utilizarea corespunzătoare a materialelor şi echipamentului; corectitudinea/acurateţea tehnică; generalizarea problemei; calitatea prezentării; acurateţea desenelor etc. Dimensiunile evaluării prin proiect vizează: procesul – ce a mers bine, ce nu a mers bine şi de ce; ce măsuri se pot lua pentru a se evita pe viitor aspectele nefavorabile. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire, în viitor, a factorilor de blocaj, de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru; produsul – ceea ce au acumulat elevii în termeni de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi. Pentru evaluarea competențelor vizate prin proiect, se elaborează instrumente diverse: liste de verificare, scări de clasificare, fișe de observare, care vor include comportamentele observabile ce trebuie evaluate cu ajutorului instrumentului respectiv. e. Autoevaluarea oferă elevilor ocazia de a-şi dezvolta autonomia deoarece ei ajung să transfere în diverse situaţii abilitatea de a evalua realizările lor, permite elevilor să îndeplinească o funcţie altădată rezervată învățătorului, iar acesta dispune astfel de mai mult timp pentru a satisface nevoile individuale ale elevilor săi; elevii dezvoltă prin

22

Ghidul învățătorului

practicarea autoevaluării abilităţi din ce în ce mai importante. Calitatea evaluării realizate de învățător determină capacitatea de autoevaluare a elevului. Ce întrebări îşi poate pune elevul după ce rezolvă o sarcină? Iata câteva dintre acestea: Există şi un alt mod (metodă) de a rezolva această sarcină? Am rezolvat sarcina suficient de bine? Ce ar trebui să fac în pasul următor? Ce produs, care mă reprezintă, ar trebui să pun în portofoliu? Întregul demers evaluativ realizat prin îmbinarea metodelor tradiţionale şi alternative de evaluare dezvoltă elevului o conştientizare a funcţionării sale cognitive şi o investigare-căutare-cercetare personală (cu ajutorul învăţătorului) a mijloacelor pentru a regla propria învăţare.

Manuale Intuitext clasa I

23

4. PREZENTAREA MANUALELOR DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI CE FOLOSESC? 4.1. Manualul tipărit În elaborarea manualelor Editurii Intuitext s-a avut în vedere asigurarea legăturii dintre ceea ce copilul vede, simte şi apreciază, propunerea unor cerinţe care să-i motiveze pe copii şi nu prezentarea conţinutului învăţării sub formă de lecţii ce trebuie învăţate. Am pornit de la câteva repere ale învățării de tip activ. Dintre acestea, semnificative sunt următoarele: asigurarea continuităţii între experienţa de viaţă a copilului şi programele școlare; învăţarea prin experienţă, bazată pe cunoaşterea elevului şi pe aplicarea metodelor de învăţare prin cooperare şi cercetare; lucrul în grupuri mici, ca strategie de instruire şi de formare socio-morală conform valorilor democraţiei; formarea la elevi a capacităţii de a descoperi noul conţinut şi de a adapta în situaţii noi instrumentele de care dispun, valorificate în sens inovator, deschis, autoperfectibil; lucrul direct cu obiectele în scopul dobândirii de noi experienţe şi de valorificare a vechii experienţe; plasarea copilului în condiţiile naturale ale vieţii, determinate de motivaţii şi atitudini adecvate în raport cu particularităţile psihologice (individuale şi tipologice) şi cu mediul social comunitar; învăţarea prin activităţi practice şi jocuri bazate pe cunoaşterea şi valorificarea interesului copiilor; învăţarea bazată pe proiect, ca resursă a strategiei de învăţare eficientă; asigurarea concordanţei dintre competențe, conţinuturi, metodologii, evaluare, într-un context pedagogic deschis. Informaţia ştiinţifică oferită de manualul Editurii Intuitext este selectată în funcţie de relevanţa pentru: competențele prevăzute de programele școlare; experienţa de viaţă şi interesul elevilor (sugestii de jocuri specifice vârstei copiilor: jocuri cu cartoane, cu jetoane, cu mingi, piese puzzle etc; propuneri de proiecte pe teme de mare interes pentru copiii din clasele primare; susţinerea demersului didactic al învăţătorului prin metodologii de investigaţie, prin proiecte, prin tehnici de cooperare în grup, prin rezolvare de probleme. Manualul este pentru copii o invitaţie la învăţare într-un mod foarte activ şi plăcut, este un ghid al elevului care învaţă prin descoperire; conţine jocuri, desene adecvate vârstei copiilor prezentate în culori atractive pentru vârsta şcolarilor mici, exerciţii şi probleme interesante, legate de preocupările copiilor. Necesitatea de a-i face pe elevi să gândească la aplicabilitatea achizițiilor dobândite, reflectă, de fapt, preocuparea de a lega teoria de practica eficientă,

24

Ghidul învățătorului

învăţământul de îndeletnicirile practice, de viaţă, ceea ce stimulează motivaţia internă a copiilor pentru învăţare. În acest sens, manualele şi auxiliarele curriculare care însoţesc manualele, conțin unele propuneri prin care se face transferul achiziţiilor dobândite, oferind elevilor: sugestii pentru realizarea unor obiecte utile în viaţa lor: jucării muzicale, calendarul naturii, jocuri cu jetoane şi puncte pentru aplicarea achizițiilor referitoare la numeraţie, a unor jocuri labirint pentru şiruri de numere naturale, carte uriașă cu jocuri, Abecedarul clasei, măști pentru carnaval (sugerate de ilustrația textului), cărți (despre animale), album cu fotografii (idee sugerată prin conținutul textului de lecturat), jetoane cu litere pentru jocuri de tip Scrabble; sugestii de jocuri în aer liber prin care se aplică deplasarea pe reţea, conform unor coduri date (şotronul); sfaturi pentru utilizarea eficientă a timpului liber: realizarea unui program de timp liber, urmărirea intervalului orar al unor emisiuni TV adresate copiilor; posibilitatea utilizării de către copii a achiziţiilor referitoare la valoare, capacitate în activităţi practice desfăşurate cu părinţii, la cumpărături, pentru compararea preţurilor produselor din diverse magazine, pentru a învăţa să fie consumatori avizaţi; posibilitatea de a face investigaţii la nivelul grupului şi de a înregistra date referitoare la grup, în scopul intercunoaşterii (calendarul zilelor de naștere, preferințe pentru anumite sporturi, mijloace de transport, jocuri, descrieri fizice ale colegilor de clasă, date referitoare la propria persoană - vârstă, pasiuni, la familie - numele membrilor familiei). Asigurarea continuităţii între experienţa de viaţă a copilului şi cerinţele de ordin social exprimată prin conţinutul programelor şcolare este realizată prin natura specială a sarcinilor propuse elevilor, reprezentative pentru vârsta școlarilor mici: uneori punctul de plecare îl constituie jocurile pe care elevii le cunosc şi le practică în timpul liber: şotron, jocuri cu cartonaşe, jocuri cu steguleţe, cu jetoane, puzzle-uri; alteori este propusă spre rezolvare o problemă de viaţă, care face parte din universul copiilor: întreceri sportive de alergări, activităţi de educaţie nonformală la care participă elevii prin programul de activităţi extraşcolare (serbări şcolare, carnaval, spectacole de circ, fotbal), colecţii de jucării sau alte obiecte, aniversări; ilustrațiile redau aspecte din viața de zi cu zi a copiilor (activități desfășurate în sala de clasă, în mediul natural – atât urban cât și rural, activități culturale – teatru, spectacole de circ) și sunt îmbogățite cu sugestii de petrecere a timpului la școală și în afara acesteia (experimente, proiecte, jocuri, întreceri sportive); informațiile și abilitățile deținute de elevi sunt valorificate în direcția realizării unor produse, dezvoltându-se noi competențe (comunicarea pașilor de urmat în realizarea unui proiect ); În structura manualului şcolar, sunt prezentate conţinuturi care se bazează pe achiziţii anterioare din aceeaşi disciplină, precum şi de la alte discipline: educaţie plastică, abilități practice, asigurându-se o legătură firească între disciplinele de învăţământ. Manualele răspund nevoilor reale ale mileniului III, aceea de apropiere a procesului educaţional de nevoile actuale ale elevilor, ale comunităţii în care aceştia Manuale Intuitext clasa I

25

trăiesc. Utilizarea acestora facilitează deplasarea accentului spre conştientizare, cooperare, gândire critică şi creativă, spre adaptabilitate şi interpretarea lumii mereu în schimbare. Prin conţinutul lor, manualele asigură dezvoltarea si valorificarea obiectivelor din punct de vedere intra-, inter-, multi- și transdisciplinar al experienţei de viaţă a elevilor. Sarcinile de învăţare propuse vizează centrarea curriculumului pe probleme ale vieţii reale, rezolvare de probleme, identificarea de soluţii. Întrebarea care orientează demersul transdisciplinar este: Cum îi putem învăţa pe elevi să devină cetăţeni mai buni?. În proiectarea manualelor, preocuparea prioritară a fost aceea de a asigura copiilor competenţele necesare în muncă pentru prezent şi pentru viitor. Pornind de la ideea că activitatea de învăţare nu trebuie să se compună din experienţe de învăţare create în mod artificial, strict livreşti şi care nu prezintă interes pentru copii, manuale propun situaţii de învăţare care oferă posibilitatea unei abordări integrate a temei, consolidarea şi valorificarea tehnicilor de activitate intelectuală, stimularea iniţiativei şi a responsabilităţii, dezvoltarea structurilor cognitive şi a capacităţilor creatoare ale acestora. În scopul formării la elevi a capacităţii de colaborare, a competenţei de viaţă necesare pentru fiecare viitoare personalitate a unei societăţi democratice, manualele cuprind diverse situaţii de învăţare. Clasa se organizează în perechi sau în grupuri mici, în situaţii care uneori presupun nu numai rezolvarea cerinţei, ci şi comunicarea între elevi, interdependenţă, răspundere individuală, evaluarea eficienţei grupului. Acest aspect este pus în evidenţă prin activitățile prin care li se solicită elevilor să colaboreze, să comunice între ei, să se bucure împreună pentru un succes. Manualul propune elevilor parcurgerea câtorva etape: AMINTEŞTE-ŢI! OBSERVĂ! DESCOPERĂ! LUCREAZĂ! JOC!. Aceste etape pun în evidenţă faptul că manualul oferă un model de învăţare în cadrul căruia elevul construieşte şi reconstruieşte învăţarea pornind de la achiziţiile anterioare şi de la experienţa de viaţă pe care o are. Introducerea în manual a secvenţei „DESCOPERĂ!/OBSERVĂ!” îi angajează pe elevi în activitatea de învăţare prin descoperire sau redescoperire a relaţiilor, algoritmilor de calcul. Activitatea poate fi una de succes, cu condiţia ca influenţa cadrului didactic să fie redusă, nu de dirijare pas cu pas, ci de asigurare a condiţiilor optime în care se desfăşoară învăţarea, de oferire a unor „uşoare” sugestii doar în momentele de dezorientare ce pot fi citite pe feţele elevilor. Claritatea formulării sarcinilor propuse elevilor în baza experienţelor anterioare de învăţare şi a achiziţiilor deja dobândite, precum şi succesiunea logică a cerinţelor sunt câteva dintre condiţiile pe care manualul le oferă elevilor, astfel încât aceştia să poată finaliza o acţiune începută. Capacitatea elevului se bazează pe o pregătire anterioară solidă (cunoştinţe, strategii, deprinderi, atitudini), pe o exersare ce a creat deprinderi corespunzătoare instruirii eficiente. Acestea oferă elevului posibilitatea de a descoperi inductiv, deductiv sau analogic soluţii optime, în raport de natura raţionamentelor utilizate. Descoperirea este inductivă, spre exemplu, când elevii, analizând o serie de cazuri particulare, ajung la o regulă generală care apoi este demonstrată, aşa cum se întâmplă în cazul proprietăţilor adunării numerelor naturale.

26

Ghidul învățătorului

Pentru învăţarea elementelor de geometrie, manualul propune sarcini de învăţare a căror rezolvare este condiţionată de experienţe anterioare ale elevilor, de achiziţii pe baza cărora pot învăţa şi descoperi relaţii noi. Facilitarea transferului pe calea învăţării prin descoperire exemplifică faptul că dobândirea unui adevăr prin eforturi proprii angajează structurile intelectuale înseşi şi nu determină doar o condiţionare elementară, ci implică participare activă şi productivă la lecţiile de geometrie de către elevi. Elementele intuitive de geometrie sunt descoperite de copii în mediul înconjurător. Observaţia este o activitate perceptivă, intenţionată, orientată spre un scop, reglată prin cunoştinţe, organizată şi condusă sistematic prin intermediul sarcinilor propuse în manual elevilor. Aceasta asigură elevilor o bază intuitivă a cunoaşterii, stimulând formarea de reprezentări clare despre obiecte şi însuşirile caracteristice ale acestora, ca şi capacitatea de investigare directă sau corelaţii funcţionale. Elevii sunt invitaţi să observe imagini pentru ca apoi să identifice anumite relaţii, să compare, să descrie, să analizeze, să aplice. Perfecţionarea metodei prin implicarea cadrului didactic poate asigura saltul de la observaţia sistematică dirijată, la observaţia sistematică realizată independent de elev. Necesitatea intuiţiei se justifică prin structura psihică a copiilor care, la vârsta şcolară mică au o gândire concret-intuitivă, o gândire bogată în imagini. Copilul înţelege ceea ce percepe concret prin intermediul a cât mai multor simţuri. De aceea, abordarea învăţării în manualele Editurii Intuitext respectă principiul legăturii dintre cunoaşterea raţională şi cunoaşterea intuitivă, pornind de la concret pentru a ajunge la abstract şi de la formularea judecăţilor legate de obiectele lumii reale pentru a ajunge la formarea gândirii abstracte. Manualele propun un demers didactic prin care se trece de la observare la gândire, astfel încât elevul să poată dovedi capacitatea de a rezolva probleme pe baza reprezentărilor spaţiale şi a gândirii, fără ajutorul materialului intuitiv. Manualele nu limitează activitatea elevului la o simplă observare, ci invită la activităţi practice, la acţiuni eficiente care implică manipularea obiectelor, având în vederea că numai acest mod de lucru poate facilita învăţarea elevului prin experienţă. Toate conţinuturile ştiinţifice prezentate în manuale și mesajele urilor vizuale sunt adecvate nivelului de vârstă/de dezvoltare al elevilor și specificului disciplinei şcolare, răspund capacităţilor de înţelegere, favorizând dezvoltarea intelectuală şi socială a elevilor. Evaluarea se face prin probe de evaluare elaborate la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare care conţin itemi de diverse tipuri (obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi), precum și prin metode complementare de evaluare (de tipul rezolvărilor de probleme, proiectelor, portofoliilor), care presupun un grad ridicat de aplicabilitate în viaţa de zi cu zi.

Manuale Intuitext clasa I

27

CE ADUCE NOU MANUALUL DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ? Manualul are câte două personaje principale, un băiat și o fetiță, care îi însoțesc pe elevi pe tot parcursul procesului de învățare. Fiecare unitate de învățare debutează prin pagina de gardă, care îi anunță pe copii ce vor învăța să facă în unitatea de învățare respectivă. Fiecare unitate de învățare se finalizează cu pagini pentru recapitulare, evaluare, amelioraredezvoltare prin joc. Recapitularea de la finalul manualului este abordată transdisciplinar. Învățarea este structurată pe secțiunile: Amintește-ți! Observă! Descoperă! Exersează! Dirijarea învățării se realizează prin valorificarea achizițiilor anterioare și a experienței de viață a copiilor, prin propunerea unui demers de învățare bazat pe învățarea prin descoperire.

Manualul conține sarcini de lucru: de grup, de pereche, individuale, semnalate prin iconuri specifice. Manualul propune sarcini de învățare cu grade diferite de dificultate, care permit elevilor să aplice și să transfere, în alte contexte, achizițiile dobândite. Tratează conţinuturile din perspectivă integratoare, toate acestea fiind subordonate aceleiași teme, atât pentru Comunicare în limba română, cât și pentru Matematică și explorarea mediului. Contribuie la formarea unor competenţe cu caracter transdisciplinar, oferind tehnici de lucru pentru: judecată critică, capacitatea de explorare a lumii înconjurătoare, comunicarea în situaţii reale de viaţă etc.

28

CE ADUCE NOU MANUALUL DE MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI ? Manualul are câte două personaje principale, un băiat și o fetiță, care îi însoțesc pe elevi pe tot parcursul procesului de învățare. Fiecare unitate de învățare debutează prin pagina de gardă, care îi anunță pe copii ce vor învăța să facă în unitatea de învățare respectivă. Fiecare unitate de învățare se finalizează cu pagini pentru recapitulare, evaluare, ameliorare-dezvoltare prin joc. Recapitularea de la finalul manualului este abordată transdisciplinar. Învățarea este structurată pe secțiunile: Amintește-ți! Observă!/Descoperă! Lucrează! Dirijarea învățării se realizează prin valorificarea achizițiilor anterioare și a experienței de viață a copiilor, prin propunerea unui demers de învățare bazat pe învățarea prin descoperire. Esențialul conținutului învățării se regăsește în rubrica REȚINE!, care cuprinde și exemple relevante. Manualul conține sarcini de lucru: de grup, de pereche, individuale, semnalate prin iconuri specifice. Manualul propune sarcini de învățare cu grade diferite de dificultate, care permit elevilor să aplice și să transfere, în alte contexte, achizițiile dobândite. Tratează conţinuturile din perspectivă integratoare, creând legătură între conținuturile de matematică și cele de explorarea mediului, toate acestea fiind subordonate aceleiași teme, atât pentru Comunicare în limba română, cât și pentru Matematică și explorarea mediului. Contribuie la formarea unor competenţe cu caracter transdisciplinar, oferind tehnici de lucru pentru: căutarea soluțiilor diverse pentru rezolvare de probleme, judecată critică, capacitatea de explorare a lumii Ghidul învățătorului

Contextele create pentru învățare surprind evenimentele importante din viața elevilor: Crăciun, vacanța de iarnă, începutul anului școlar etc. Imaginile utilizate oferă pentru învățare, captează și orientează atenția, surprind aspecte din experiența de viață a elevilor. Prezența ilustrațiilor mari constituie punct de plecare în învățare, prin raportarea copilului la experiențe de viață trăite sau reprezintă prilej de aplicare a achizițiilor copiilor în diverse contexte de viață. Asigură legătura cu viața de zi cu zi. Manualul conține tehnici de lucru clar precizate, care sprijină formarea de competențe: etape de parcurs într-o povestire, reguli de respectat în comunicare etc. Manualul tratează limba româna în funcţiune şi respectă modelul comunicativ funcţional, deoarece competenţa lingvistică merge mână în mână cu cea de comunicare. Prin activităţi specifice, manualul sprijină copiii să înveţe că pot folosi limbajul pentru a-şi atinge anumite obiective: a căuta informaţii; a cere ceva; a-şi exprima propria opinie; a modifica, a influeţa comportamentul altcuiva; a exprima emoţii; a întări sau a rupe o relaţie. Întrebările adresate pe baza unui text sunt gradate ca dificultate: de cunoaștere, de înțelegere, de reflecție pentru găsirea de soluţii în rezolvarea situaţiilorproblemă,facilitând formarea competențelor de lectură. Evaluarea se realizează prin metode tradiţionale şi complementare: probe scrise, portofoliu, autoevaluare pe baza grilei oferite la finele fiecărei probe de evaluare. Grila Cum te poți aprecia Manuale Intuitext clasa I

înconjurătoare, comunicarea în situaţii reale de viaţă etc. Contextele create pentru învățare surprind evenimentele importante din viața elevilor: Crăciun, vacanța de iarnă, începutul anului școlar etc. Imaginile utilizate oferă pentru învățare, captează și orientează atenția, surprind aspecte din experiența de viață a elevilor. Prezența ilustrațiilor mari constituie punct de plecare în învățare, prin raportarea copilului la experiențe de viață trăite sau reprezintă prilej de aplicare a achizițiilor copiilor în diverse contexte de viață. Asigură legătura cu viața de zi cu zi. Manualul conține tehnici de lucru clar precizate, care sprijină formarea de competențe: etape de parcurs în învățarea unui algoritm, rezolvarea unei probleme etc.

Evaluarea se realizează prin metode tradiţionale şi complementare: probe scrise, portofoliu, autoevaluare pe baza grilei oferite la finele fiecărei probe de evaluare. Grila Cum te poți aprecia permite

29

permite implicarea elevului în conștientizarea rezultatelor evaluării. Itemii de evaluare sunt de tipuri diverse, formulați în majoritatea situațiilor pe trei niveluri de dificultate (a,b,c), corespunzător descriptorilor de performanță aferenți celor 3 calificative: suficient, bine, foarte bine. Paginile de ameliorare – dezvoltare sunt intitulate: Ne jucăm, corectăm, învățăm și sunt organizate în două secțiuni: sarcini care vizează ameliorarea (pentru elevii care au întâmpinat dificultăți în rezolvarea itemilor de evaluare); sarcini dedicate dezvoltării (pentru elevii capabili de performanță, care au rezolvat itemii de evaluare). Manualul este însoțit de manualul digital, care păstrează structura și elementele celui dintâi, dar contribuie, prin natura elementelor virtuale (animate, interactive) la crearea unor experiențe de învățare complexe, în acord cu cerințele programei școlare actuale, dar și cu vârsta elevilor cărora li se adresează.

implicarea elevului în conștientizarea rezultatelor evaluării. Itemii de evaluare sunt de tipuri diverse, formulați, în majoritatea situațiilor, pe trei niveluri de dificultate (a,b,c), corespunzător descriptorilor de performanță aferenți celor 3 calificative: suficient, bine, foarte bine. Paginile de ameliorare – dezvoltare sunt intitulate: Ne jucăm, corectăm, învățăm și sunt organizate în două secțiuni: sarcini care vizează ameliorarea (pentru elevii care au întâmpinat dificultăți în rezolvarea itemilor de evaluare); sarcini dedicate dezvoltării (pentru elevii capabili de performanță, care au rezolvat itemii de evaluare). Manualul este însoțit de manualul digital, care păstrează structura și elementele celui dintâi, dar contribuie, prin natura elementelor virtuale (animate, interactive) la crearea unor experiențe de învățare complexe, în acord cu cerințele programei școlare actuale, dar și cu vârsta elevilor cărora li se adresează.

4.2. Manualul digital Manualele digitale de Comunicare în limba română și Matematică şi explorarea mediului sunt concepute din perspectiva valorificării avantajelor oferite de instruirea asistată pe calculator și a unei abordări pedagogice interdisciplinare, asigurând o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii acestora. Manualele digitale de Comunicare în limba română și Matematică şi explorarea mediului pentru clasa I conţin o serie de resurse cu grad ridicat de interactivitate (jocuri, experimente, planşe interactive), care facilitează exersarea noțiunilor învățate, mizând pe capacitatea jocurilor de a capta rapid atenţia elevilor şi puterea de a facilita învăţarea/exersarea într-un mediu dinamic și interactiv. În proiectarea resurselor interactive, focusul e plasat pe rezolvarea de probleme. Cunoştinţele dobândite în cadrul lecţiilor (noțiuni, algoritmi etc.) sunt folosite ca instrumente pentru rezolvarea problemei propuse în cadrul jocului/experimentului. Jocurile sunt spaţii ,,problematice” care oferă elevului toate instrumentele necesare pentru a rezolva problemele şi imediat la acţiunile întreprinse.

30

Ghidul învățătorului

Jocurile au o accentuată componentă formativă: rezolvarea corectă și completă a sarcinilor din jocuri aduce elevului îndemnuri și învățăminte valoroase, creând premisele dezvoltării simțului estetic și a unor deprinderi sănătoase de viață. Elementele grafice sunt intuitive, ele având rolul de a sprijini elevul în rezolvarea sarcinilor din jocuri. Predarea conceptelor şi noţiunilor noi se face prin intermediul unor animaţii, cu un pronunţat caracter dinamic, respectând cu stricteţe paşii metodici ai disciplinei, dar adâugând o notă ludică şi atractivă; temele din programă sunt „investigate” de personajele-detectivi întregul moment de predare are o temă ludică şi creează motivaţia intrinsecă, necesară parcurgerii cu interes a disciplinei. Noţiunile noi sunt prezentate de personaje simpatice (cu rol de educatori virtuali), sub formă de joc, iar copilul este permanent motivat şi încurajat să exploreze, să răspundă la întrebările personajelor, să-i ajute în misiunea de descifrare a misterelor limbii, ştiinţei şi matematicii, fără a simţi constrângerea unei activităţi didactice. Este o abordare nouă, cu caracter interactiv, bazată pe principii moderne de design instrucţional şi ,,game-based learning”. Personajele simpatice, care ilustrează preferinţele actuale ale copiilor de 7-8 ani, au vârsta apropiată cu a utilizatorilor, vizează diferite tipologii, fiind realizate grafic în trend cu moda (empatizare şi asumare de roluri).

Manuale Intuitext clasa I

31

5. PROIECTAREA DIDACTICĂ DE CE, CE, CU CE, CUM ȘI CÂT S-A REALIZAT?

5.1. Planificarea calendaristică orientativă Aria curriculară: Limbă și comunicare Disciplina de învăţământ: Comunicare în limba română Clasa I Nr. de ore pe săptămână: 7

Unitatea de învăţare 1.

Competențe 2.

Ne întoarcem la școală

1.1. 1.3. 2.1. 3.1. 3.4. 4.1.

Iubim plantele

1.2. 1.3. 2.1. 2.2.

32

Conţinuturi 3. SEMESTRUL I Recapitularea achizițiilor dobândite în clasa pregătitoare Comunicare orală: Acte de vorbire: a saluta Citire/lectură: Cartea Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în pagină Literele mici și mari de tipar Comunicare orală: Acte de vorbire: a se prezenta Oferirea unor informaţii despre identitatea proprie Descrierea unui obiect

Nr. de ore 4.

Săptămâna

Observaţii

5.

6.

7

I

21

II – IV

Ghidul învățătorului

Unitatea de învăţare 1.

Competențe

Conţinuturi

2. 3.1. 3.4. 4.1.

3.

Călătorim prin Univers

Manuale Intuitext clasa I

1.2. 1.3. 2.1. 2.2. 3.1. 3.4. 4.1.

Citire/lectură: – Literele a, m, i, mici şi mari de tipar și de mână – Citirea silabelor/cuvintelor mono și plurisilabice Scriere/redactare: Literele a, m, i, mici şi mari de mână Scrierea caligrafică pe liniatură tip I Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor Copierea, transcrierea literelor, silabelor şi a cuvintelor Elemente de construcţie a comunicării: Cuvântul – grup de sunete asociat cu un înţeles Sunetele a, m, i Silaba. Cuvântul Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate Comunicare orală: Oferirea unor informaţii despre familie, prieteni Descrierea unei persoane Citire/lectură: Literele u, s, l, mici şi mari de tipar și de mână Citirea cuvintelor mono și plurisilabice Scriere/redactare: Literele u, s, l, mici şi mari de mână Copierea, transcrierea literelor, silabelor şi a cuvintelor Scrierea după dictare Elemente de construcţie a comunicării: Sunetele u, s, l Despărțirea cuvintelor în silabe

Nr. de ore 4.

Săptămâna

Observaţii

5.

6.

21

V – VII

33

Unitatea de învăţare 1. Observăm, cercetăm, descoperim

Creștem sănătoși

34

Competențe

Conţinuturi

2. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 2.1. 2.3. 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 4.1. 4.2.

3.

1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 2.1. 2.3. 3.1. 3.2. 3.3.

Comunicare orală: Oferirea unor informaţii despre colegii de clasă și despre viața de școlar Intonarea propozițiilor enunțiative Citire/lectură: Literele n, e, r, c, mici şi mari de tipar și de mână Citirea propozițiilor/enunțurilor Scriere/redactare: Literele n, e, r, c, mici şi mari de mână Scrierea cu majusculă la începutul propoziției Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii Punctuația: Punctul Copierea, transcrierea literelor, silabelor, a cuvintelor și a propozițiilor. Dictări Elemente de construcţie a comunicării: Sunetele n, e, r, c Propoziția/enunțul Comunicare orală: Oferirea unor informaţii despre igiena personală Intonarea propozițiilor interogative Citire/lectură: Literele p, ă, o, v, mici şi mari de tipar și de mână Citirea propozițiilor/enunțurilor Scriere/redactare: Literele p, ă, o, v, mici şi mari de mână Punctuația: Semnul întrebării

Nr. de ore 4. 21

Săptămâna

Observaţii

5. VIII – X

6.

21

XI -XIII

Ghidul învățătorului

Unitatea de învăţare 1.

Competențe

Ne plac animalele

Manuale Intuitext clasa I

2. 4.1. 4.2.

1.2. 1.3. 1.4. 2.1. 2.3. 3.1. 3.2. 3.4. 4.1. 4.3.

Conţinuturi 3. Copierea, transcrierea literelor, silabelor, a cuvintelor și a propozițiilor. Dictări Elemente de construcţie a comunicării: Sunetele p, ă, o, v Propoziția/enunțul Comunicare orală: Oferirea unor informaţii despre mediul social și natural apropiat Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii Citire/lectură: Literele t, î, â, mici şi mari de tipar și de mână Grupurile de litere ce, Ce, ci, Ci Citirea textelor scurte Aşezarea textului în pagină Titlu. Alineate Scriere/ redactare: Literele t, î, â, mici şi mari de mână Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupurile de litere ce, Ce, ci, Ci Scrierea cu majusculă la începutul titlului Punctuația: Linia de dialog Copierea, transcrierea literelor, silabelor, a cuvintelor, a propozițiilor și a textelor (de maxim 30 de cuvinte). Dictări Elemente de construcţie a comunicării: Sunetele t, î, ce, ci

Nr. de ore 4.

Săptămâna

Observaţii

5.

6.

28

XIV - XVII

35

Unitatea de învăţare 1.

Competențe

Întâmplări din vacanță

1.2. 1.3. 2.1. 3.1. 3.3. 4.1.

Descoperim povestea unui fulg de nea

1.1. 1.3. 2.1. 2.2. 2.3. 3.2. 3.3. 3.4. 4.1. 4.2.

36

2.

Conţinuturi 3. SEMESTRUL AL II-LEA Recapitulare Comunicare orală: Forme ale discursului oral - Povestirea unor întâmplări trăite Citire/lectură: Cuvinte care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă Citirea textelor scurte Scriere/redactare: Copierea, transcrierea literelor, silabelor, a cuvintelor, a propozițiilor și a textelor (de maxim 30 de cuvinte). Dictări Elemente de construcţie a comunicării: Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit Comunicare orală: Acte de vorbire: a formula o cerere Oferirea unor informaţii despre desene animate, filme pentru copii Citire/lectură: Literele d, b, g, h, mici şi mari de tipar și de mână Grupurile de litere ge, Ge, gi, Gi Citirea textelor scurte Scriere/redactare: Literele d, b, g, h, mici şi mari de mână Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupurile de litere ge, Ge, gi, Gi

Nr. de ore 4.

Săptămâna

Observaţii

5.

6.

7

I

28

II – V

Ghidul învățătorului

Unitatea de învăţare 1.

Competențe

Ne mișcăm, ne plimbăm, călătorim

1.2. 1.3. 1.4. 2.1. 2.2. 2.4. 3.2. 3.3. 4.2. 4.3.

2.

Conţinuturi 3. Copierea, transcrierea literelor, silabelor, a cuvintelor, a propozițiilor și a textelor(de maxim 30 de cuvinte). Dictări Scrierea funcțională: biletul Elemente de construcţie a comunicării: Sunetele d, b, g, h, ge, gi Cuvinte cu sens opus Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate Comunicare orală: Oferirea unor informaţii despre reguli de circulație Acte de vorbire: a formula o rugăminte

Nr. de ore 4.

Săptămâna

Observaţii

5.

6.

28

VI – IX

Citire/lectură: Literele f, ș, ț, z, mici şi mari de tipar și de mână Grupurile de litere che, Che, chi, Chi Citirea textelor scurte Scriere/redactare: Literele f, ș, ț, z, mici şi mari de mână Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupurile de litere che, Che, chi, Chi Copierea, transcrierea literelor, silabelor, a cuvintelor, a propozițiilor și a textelor (de maxim 30 de cuvinte). Dictări Scrierea funcțională: invitația, felicitarea Elemente de construcţie a comunicării: Sunetele f, ș, ț, z, che, chi

Manuale Intuitext clasa I

37

Unitatea de învăţare 1.

Competențe

Conţinuturi

2.

3.

Ne jucăm împreună cu prietenii

1.1. 1.3. 1.4. 2.1. 2.2. 2.4. 3.1. 3.2. 3.3. 4.1. 4.2. 4.3.

Alegem instrumentul preferat

1.1. 1.2. 2.2. 2.3. 2.4. 3.2. 3.4.

38

Comunicare orală: Oferirea unor informaţii despre activități ale copiilor Citire/lectură: Literele j, k, x, q, w, y mici şi mari de tipar și de mână Grupurile de litere ghe, Ghe, ghi, Ghi Alfabetul limbii române Citirea textelor scurte Autorul Scriere/redactare: Literele j, k, x, q, w, y mici şi mari de mână Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupurile de litere ghe, Ghe, ghi, Ghi Copierea, transcrierea literelor, silabelor, a cuvintelor, a propozițiilor și a textelor (de maxim 30 de cuvinte). Dictări Scrierea funcțională: scrisoarea Elemente de construcţie a comunicării: Sunetele j, k, x, q, w, y, ghe, ghi Articularea vocalelor și a consoanelor Comunicare orală: Acte de vorbire: a formula o idee/o părere Forme ale discursului oral – Repovestirea unor întâmplări auzite Citire/lectură: Citirea textelor scurte Așezarea textelor în pagină. Titlu. Autor. Alineate

Nr. de ore 4.

Săptămâna

Observaţii

5.

6.

21

X – XII

21

XIII –XV

Ghidul învățătorului

Unitatea de învăţare 1.

Competențe

Conţinuturi

2. 4.2. 4.3.

3.

Protejăm mediul

Scriere/redactare: Copierea, transcrierea literelor, silabelor, a cuvintelor, a propozițiilor și a textelor (de maxim 30 de cuvinte). Dictări Scrierea funcțională: jurnalul Scrierea imaginativă (texte de 3-5 enunţuri), pornind de la experienţe trăite Recapitulare finală

Nr. de ore 4.

Săptămâna

Observaţii

5.

6.

14

XVI - XVII

Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii Disciplina de învăţământ: Matematică și explorarea mediului Clasa I Nr. de ore pe săptămână: 4 Unitatea de învăţare 1. Ne întoarcem la școală Iubim plantele

Manuale Intuitext clasa I

Competențe

Conţinuturi

Nr de ore 4.

Săptămâna

Observaţii

5.

6.

Recapitulare

4

I

Orientare spaţială şi localizări în spaţiu Poziţii ale unui obiect: verticală, orizontală, oblică; interior, exterior

12

II – IV

2.

2.1. 3.1. 3.2. 4.1.

3. SEMESTRUL I

39

Unitatea de învăţare 1.

Competențe 2. 4.2.

Călătorim prin Univers

2.1. 2.2. 3.1. 4.2

Observăm, cercetăm, descoperim

1.1. 1.2. 1.3. 1.6. 3.1. 4.2. 1.4. 1.5. 3.1. 5.2.

Creștem sănătoși

Ne plac animalele

40

1.1. 1.2. 1.3. 1.6.

Conţinuturi 3. Colectarea, citirea și înregistrarea datelor Plante Rolul structurilor de bază la plante Figuri plane: pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: reprezentare grafică Corpuri: Cub, cuboid, cilindru, sferă: descriere (feţe – formă, număr) Universul Soarele, sursă de căldură şi lumină Numerele naturale 0 – 31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare, numere pare/impare Forme și transfer de enegie. Forme de energie: lumina, căldura electricitatea Adunarea și scăderea în concentrul 0-10. Proprietățile adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru fără precizarea terminologiei) Probleme care se rezolvă printr-o operație de adunare şi scădere Corpul omenesc Scheletul şi organe majore ale corpului (creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi); localizare şi roluri Numerele naturale 0 – 100: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare, numere pare/impare

Nr de ore 4.

Săptămâna

Observaţii

5.

6.

12

V – VII

12

VIII – X

12

XI -XIII

16

XIV - XVII

Ghidul învățătorului

Unitatea de învăţare 1.

Întâmplări din vacanță Descoprim povestea unui fulg de nea Ne mișcăm, ne plimbăm, călătorim Ne jucăm împreună cu prietenii

Manuale Intuitext clasa I

Competențe

Conţinuturi

2. 3.1. 4.1 5.1. 6.2.

3.

Săptămâna

Observaţii

5.

6.

4

I

16

II – V

16

VI – IX

12

X – XII

Timpul Ora (ora fixă, jumătatea de oră) Ziua, săptămâna, luna, anul: durată Anotimpurile: durată Animale Scheletul şi organele majore la animale (creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi); localizare şi roluri SEMESTRUL AL II-LEA Recapitulare

1.4. 3.1. 1.5. 4.1. 1.6. 4.2. 5.1. 5.2. 1.4. 3.1. 1.5. 4.1. 1.6. 4.2. 5.2. 1.6. 3.1. 4.1. 4.2. 5.2. 6.3.

Nr de ore 4.

Adunarea și scăderea în concentrul 0 – 100, fără trecere peste ordin. Proba adunării şi proba scăderii Pământul. Transformări ale apei: solidificare, topire, evaporare, fierbere, condensare Adunarea și scăderea în concentrul 0 – 100, cu trecere peste ordin Forme și transfer de energie: sursele de energie (soarele, apa, vântul, cărbunii, petrolul) şi utilizări în practică Bani Leul (1 leu = 100 de bani); monede şi bancnote (maxim 100 lei) Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-100 Probleme care se rezolvă prin una sau două operații de adunare şi/sau scădere Forțe și mișcare. Căderea liberă a corpurilor

41

Unitatea de învăţare 1. Alegem instrumente

Protejăm mediul

42

Competențe

Conţinuturi

2. 3.1. 4.1. 6.1. 6.4.

3. Lungime Unităţi standard: centimetrul (1 m=100 cm) Instrumente de măsură: rigla Capacitatea Unităţi nonstandard Unităţi standard: litrul Unde și vibrații: producerea şi propagarea sunetelor Recapitulare finală

Nr de ore 4. 12

Săptămâna

Observaţii

5. XIII –XV

6.

8

XVI - XVII

Ghidul învățătorului

5.2. Proiectarea unităților de învățare COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI Orar - sugestie:

LUNI

MARȚI

MIERCURI

JOI

VINERI

Comunicare în limba română

Comunicare în limba română

Comunicare în limba română

Comunicare în limba română

Comunicare în limba română

Comunicare în limba română

Comunicare în limba română

Matematică și explorarea mediului

Matematică și explorarea mediului

Matematică și explorarea mediului

Matematică și explorarea mediului

PROIECTELE UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE

Competențe

Activități de învățare

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui text spus de cadrul didactic, imaginat de acesta pornind de la ilustrația din manual (1.2); – formularea de enunțuri pe baza imaginii din manual (2.1); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „a”, sugerate de ilustrație (1.3); – joc de recunoaștere a literelor „a” și „A” dintr-o mulțime de litere date (3.1); – recunoașterea literei „a” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/se termină/ conţin sunetul „a” (1.3); – stabilirea poziţiei sunetului „a” în silabe/ cuvinte (1.3);

Comunicare în limba română

ZIUA

ZIUA 1

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Iubim plantele PERIOADA: 3 săptămâni (S 2-3-4)

Manuale Intuitext clasa I

Detalieri de conținut Cuvântul – grup de sunete asociat cu un înțeles Sunetul și litera „a” mic de tipar

Resurse materiale și procedurale Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu fructe și legume, jetoane cu litere Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, metoda fonetică, analiticosintetică

Evaluare Probă orală – identificarea cuvintelor ce conţin sunetul a în diferite poziţii (selectarea unor jetoane); – identificarea poziţiei sunetului a în cadrul unui cuvânt; – formularea de enunţuri după imagini date.

43

Comunicare în limba română

ZIUA 2

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

44

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

– joc „Dacă aș fi un fruct/o legumă, aș fi….pentru că…” (2.2); – asocierea literei „a” mic de mână cu sunetul „a” pe baza intuirii literei-model (3.1); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – modelarea din plastilină a conturului literei „a” mic de mână (4.1); – executarea conturului literei „a” mic de mână cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, pe hârtie (4.1); – scrierea literei „a” mic de mână pe rețeaua de linii a caietului (4.1); – exersarea formulelor de prezentare a propriei persoane (2.1); – citirea globală a unui cuvânt scris cu litere mari de tipar (3.1); – marcarea prin încercuire a situațiilor care impun scrierea cu majusculă (3.1); – discriminarea numelor proprii care încep cu litera „A” de alte cuvinte care încep cu litera „a”, din texte scrise cu fonturi diferite(3.1) – completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte – nume de copii care încep cu litera „A”(1.3); – dialoguri în pereche referitoare la fructe și legume specifice anotimpului toamna (2.1); – oferirea unor informaţii despre sine, despre fructele/legumele preferate, folosind enunţuri simple (2.1); – joc de recunoaștere a literelor „a” (mic de tipar) și „A” (mare de tipar) dintr-un șir de litere date (3.1); – realizarea literei „A” de tipar din figuri tangram (3.1); – executarea conturului literei „A” mare de mână cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, pe hârtie (4.1); – scrierea literei „A” de mână pe rețeaua de linii a caietului (4.1).

Litera „a” mic de mână Scrierea caligrafică pe liniatură tip I

Acte de vorbire: a se prezenta Litera „A” de tipar

Litera „A” de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, plastilină Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul

Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite cărți, reviste, atlase aduse de elevi Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

Probă orală – utilizarea corectă a formulelor de prezentare; – identificarea sunetului a în cuvintele date, cu precizarea poziţiei; – identificarea situațiilor care impun scrierea cu majusculă.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă/imagini video cu anotimpul toamna fructe și legume, figuri tangram Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, dialogul

Observarea sistematică – comportamentul de vorbitor-receptor  Listă de verificare (da, nu): pronunțarea corectă și clară a unor sunete, silabe, cuvinte; formularea de enunțuri logice; manifestarea interesului față de partenerul de dialog.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 3

3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.2 Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple

– stabilirea, prin observare, a principalelor structuri ale plantelor (3.1); – reprezentarea în desen a componentelor principale ale plantei (3.1); – relaţionarea principalelor structuri ale plantelor cu rolurile acestora (3.1); – recunoaşterea cauzei care a determinat uscarea unei plante verzi ca urmare a explorării fenomenului (eliminarea rădăcinii) (4.2); – realizarea unor experimente simple care să pună în evidență rolul structurilor plantei: rădăcină, tulpină (3.1); – organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?” (4.2).

Plante. Rolul rădăcinii și al tulpinii

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, plante în ghiveci, foarfece, pahar cu apă, cerneală, flori albe, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, experimentul, problematizarea

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul: „Cine? Ce? Unde? Cum? De ce?” referitoare la un text audiat, spus de învățător pe baza ilustrației din manual (1.2); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „m”, sugerate de ilustrație (1.3); – joc de recunoaștere a literelor „m” și „M” dintr-o mulțime de litere date (3.1); – recunoașterea literei „m” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – identificarea cuvintelor care conțin sunetul „m”, sugerate de imagini (1.3); – stabilirea poziţiei sunetului „m” în silabe/cuvinte însoțite de imagini sugestive (1.3);

Sunetul și litera „m” mic de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite cărți, reviste, atlase aduse de elevi Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

Manuale Intuitext clasa I

Observarea sistematică: implicarea elevilor în efectuarea unui experiment  Scară de clasificare (în totalitate, parțial, deloc): respectarea instrucţiunilor; desprinderea concluziilor în urma efectuării experimentului. Probă orală – identificarea cuvintelor ce conţin sunetul m în diferite poziţii (selectarea unor jetoane); – identificarea poziţiei sunetului m în cadrul unui cuvânt;

45

Matematică și explorarea mediului

46

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

– identificarea anumitor cuvinte care conțin sunetul „m” în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, poziţionarea de jetoane, simboluri grafice (1.3); – constituirea și pronunțarea corectă a silabelor „ma” și „am” (1.3); – completarea silabei „ma” pentru a obţine cuvinte sugerate de imagini date (3.1); – asocierea literei „m” mic de mână cu sunetul „m” pe baza intuirii literei-model (3.1); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – trasarea în duct continuu a literei „m” mic de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – executarea conturului literei „m”, a silabelor „ma” și „am”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1).

Litera „m” mic de mână Silaba („ma”, „am”)

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, jetoane cu literele învățate, coli, carioci Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Temă de lucru în clasă: – completarea unor silabe date pentru a obține cuvinte, corespunzător unor scheme date; – copierea și transcrierea de litere și silabe

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior

– identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu alte obiecte precizate în imagini și în mediul apropiat (2.1); – jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate (2.1); – identificarea unor obiecte/persoane în funcţie de poziţia lor spaţială (ex.: Cine se află în faţa ta?) (2.1); – identificarea poziţiei verticală, orizontală sau oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în cadrul unor desene (ex.: colorează cu roșu frunzele așezate în poziție verticală, cu galben pe cele așezate orizontal și cu verde pe cele aflate în poziție oblică) (2.1); – scrierea pe reţeaua de pătrăţele a caietului de matematică a liniuţelor orizontale, verticale, oblice (2.1); – jocuri de identificare a liniilor orizontale, verticale și oblice în alcătuirea literelor mari de tipar ale alfabetului limbii române (2.1).

Poziții ale unui obiect: vertical, orizontal, oblic

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, planșe cu literele mari de tipar Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Tema de lucru în clasă: – identificarea poziției unor obiecte; – scrierea pe reţeaua de pătrăţele a caietului de matematică a liniuţelor orizontale, verticale, oblice; – decorarea unor spații date folosind linii verticale, orizontale, oblice.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 4

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior

Manuale Intuitext clasa I

– exprimarea propriei păreri în legătură cu modul în care ar trebui organizate/așezate cărțile aduse de elevi la școală pentru „Colțul de lectură”, pe baza observațiilor făcute în urma vizitei realizată anterior la biblioteca școlii (2.2); – observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe între uri de lectură variate - carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text, carte electronică etc. (3.4) – sortarea cărților și amenajarea unui „Colț de lectură” în sala de clasă (3.4); – joc de tipul „Dacă aş fi o carte, mi-ar plăcea să fiu o carte de... pentru că….” (2.2) – identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu alte obiecte precizate în imagini și în mediul apropiat (2.1); – jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate (ex.: „Aşază stropitoarea în stânga ghiveciului!”) (2.1); – identificarea unor obiecte/persoane în funcţie de poziţia lor spaţială („Cine se află în faţa ta?”) (2.1); – realizarea unor desene simple, pe baza unor condiţii date (ex.: „Desenaţi un triunghi; la stânga acestuia desenaţi o steluţă; sub el desenaţi o linie orizontală!”) (2.1); – identificarea poziţiei verticală, orizontală sau oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în cadrul unor desene (ex.: „Încercuieşte obiectele desenate în poziţie orizontală; colorează obiectele desenate în poziţie oblică!”) (2.1); – scrierea pe reţeaua de pătrăţele a caietului de matematică a liniuţelor orizontale, verticale, oblice (2.1).

Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate

Resurse materiale: diferite cărți, reviste, atlase aduse de elevi Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, observarea dirijată, jocul

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; cooperarea pentru realizarea sarcinii.

Poziții ale unui obiect: vertical, orizontal, oblic

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, ghivece cu flori, stropitori, coli, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: atitudinea elevilor față de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat, implicare activă în rezolvarea sarcinii.

47

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior

Comunicare în limba română

ZIUA 6

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

48

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

– identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu alte obiecte precizate în imagini și în mediul apropiat (2.1); – jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate (ex.: Aşază mărul în interiorul coșului) (2.1); – identificarea unor obiecte/persoane în funcţie de poziţia lor spaţială („Ce fructe se află în exteriorul cercului?”) (2.1); – realizarea unor desene simple, pe baza unor condiţii date (ex.: „Desenează un cerc; în interiorul lui desenează o floare roșie, în exteriorul lui desenează o floare galbenă.”) (2.1); – identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri (2.1). – citirea globală a unui cuvânt scris cu litere mari de tipar (3.1); – identificarea situațiilor care impun scrierea cu majusculă (3.1); – recunoașterea literei „M” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte – nume de copii care încep cu silaba „Ma”(1.3); – compunerea, la alfabetarul mobil, a silabelor „ma” și „am”, a cuvântului „mama” (3.1); – citirea pe silabe/ integrală a cuvântului „mama” scris cu litere de tipar (3.1); – joc de recunoaștere a literelor „m” și „M” dintr-o mulțime de litere date (3.1). – formularea de enunțuri pe baza imaginii din manual (2.1); – exersarea exprimării, clare şi corecte, şi conştientizarea importanţei acesteia în reuşita comunicării (2.1); – discriminarea numelor proprii care încep cu litera „M” de alte cuvinte care încep cu litera „m”, din texte scrise pe diferite uri - cărți, reviste, hărți, vederi etc. (3.1); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – trasarea în duct continuu a literei „M” de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – executarea conturului literei „M”, a silabei „Ma”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1).

Poziții ale unui obiect: interior, exterior

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, fructe, coș de fructe, creioane colorate, caiet cu foaie velină Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Tema de lucru în clasă: – identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în desene; – poziționarea unor obiecte în desene, conform indicațiilor;

Litera „M” de tipar Cuvântul („mama”)

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

Probă orală – completarea silabelor date pentru a obține cuvinte; Temă de lucru în clasă: – identificarea situațiilor care impun scrierea cu majusculă.

Litera „M” de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite cărți, reviste, atlase ce se găsesc în sala de clasă, planșă cu litera-model, jetoane cu literele învățate, coli, carioci Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea actului scrisului în funcţie de criterii date

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

– oferirea unor informaţii despre sine, folosind enunţuri simple (2.1); – jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/ se termină/ conţin unul din sunetele învățate (1.3); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor (1.3); – stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/cuvânt (1.3); – identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, poziţionarea de jetoane, simboluri grafice (1.3).

Oferirea de informații despre identitatea proprie

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu literele învățate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

– joc de mișcare: pe podeaua clasei se află jetoane cu literele „a, A, m, M”, de tipar și de mână, silabele „ma” și „am”, cuvântul „mama” (scrise cu fonturi diferite). Elevii formează un cerc în jurul jetoanelor. Învățătorul rostește un sunet/silabă/cuvânt, elevii aleg și ridică un jeton corespunzător (3.1); – observarea modului în care este scris de mână cuvântul „mama”, a legăturii între litere (4.1); – exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului, a alineatului (4.1); – scrierea cuvântului „mama” pe liniatura tip I a caietului (4.1). – identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte/ființe în imagini, în raport cu alte obiecte precizate (ex: semințele din interiorul cutiilor, fructele din exteriorul coșului) (2.1); – relaţionarea principalelor structuri ale plantelor cu rolurile acestora (3.1); – ordonarea unor imagini ale unor plante în diferite etape de dezvoltare ale acestora (4.1); – recunoaşterea factorilor care determină creșterea plantelor (4.1); – organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?” (4.2); – formularea unor întrebări și răspunsuri referitoare la consecințele unor acțiuni/fenomene asupra plantelor (4.2).

Copierea, transcrierea literelor, silabelor şi a cuvântului „mama” Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu literele învățate/silabe/cuvinte, Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Plante. Rolul frunzelor, al florilor, al fructelor și al semințelor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, plante diverse, plante în ghiveci, semințe, flori, fructe, frunze, coli albe, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, problematizarea

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 7

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date ... 3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.1 Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 4.2 Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple

Manuale Intuitext clasa I

Probă orală – despărțirea în silabe a cuvintele date; – identificarea numărului de silabe din fiecare cuvânt; – identificarea sunetelor „a, m” în cuvintele date, cu precizarea poziţiei acestora. Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicare activă în rezolvarea sarcinii. Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

49

ZIUA 8

Comunicare în limba română

50

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– identificarea personajelor unui text audiat, spus de învățător pornind de la ilustrația din manual (1.2); – identificarea elementelor din textul audiat care se regăsesc în ilustraţia din manual (1.2); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „i”, sugerate de ilustrație (1.3); – joc de recunoaștere a literei „i” dintr-o mulțime de litere date (3.1); – recunoașterea literei „i” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – identificarea cuvintelor care conțin sunetul „i”, sugerate de imagini (1.3); – stabilirea poziţiei sunetului „i” în silabe/cuvinte însoțite de imagini sugestive (1.3).

Sunetul și litera „i” mic de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite cărți, reviste, atlase ce se găsesc în sala de clasă Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

Probă orală – identificarea cuvintelor ce conţin sunetul i în diferite poziţii (selectarea unor jetoane); – identificarea poziţiei sunetului i în cadrul unui cuvânt;

3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

– compunerea, la alfabetarul mobil, a silabelor și a cuvintelor, din literele învățate (3.1); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar, din manual (3.1); – asocierea literei „i” mic de mână cu sunetul „i” pe baza intuirii literei-model (3.1); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – executarea conturului literei „i”, a silabelor „ma” și „am”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1). – trasarea în duct continuu a literei „i” mic de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – copierea, transcrierea literelor, silabelor, cuvintelor, din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere (4.1).

Litera „i” mic de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, alfabetare, coli, carioci Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Temă de lucru în clasă: – compunerea la alfabetar a silabelor și cuvintelor formate din literele învățate; Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; cuprinderea în câmpul vizual a silabei.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 9

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior

– jocuri care necesită orientarea în tabele şi folosirea cuvintelor „rând” şi „coloană” (2.1); – citirea datelor într-un tabel (2.1); – identificarea într-un tabel a unor informații (denumirile unor plante, plante care încep cu un sunet dat etc.) (2.1); – completarea unor tabele conform indicațiilor (ex.: alege hrana potrivită fiecărui animal și colorează caseta corespunzătoare) (2.1);

Colectarea, citirea și înregistrarea datelor

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic

– formularea de enunţuri pe baza imaginii de pe coperta cărții „Balul florilor” de Sigfried Laube (predicții referitoare la subiectul textului ce urmează a fi lecturat de către învățător) (2.1); – anticiparea evenimentelor și a finalului poveștii din care învățătorul citește cu cel puțin trei întreruperi (3.4); – formularea de răspunsuri referitoare la conținutul textului audiat (1.2); – completarea unui grafic pe baza răspunsurilor date de elevi la întrebarea „Ce personaj din poveste ți-ar plăcea să fii – o floare sau o legumă?” (3.4); – joc de rol cu marionete confecționate pe băț (flori/legume), pe fundal muzical corespunzător (2.1).

Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior 3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural

– jocuri care necesită orientarea în tabele şi folosirea cuvintelor „rând” şi „coloană” (2.1); – identificarea într-un tabel a unor informații (2.1); – înregistrarea datelor într-un tabel (numărul fructelor de un anumit fel, numărul copacilor/florilor) (2.1); – activitate practică la colțul verde al clasei/în curtea școlii și înregistrarea activităților/informațiilor în tabele (ex.: completează în tabel numărul florilor roșii/galbene/portocalii pe care le-ai udat; completează în tabel numărul florilor/semințelor plantate de echipa ta etc.) (3.2);

Colectarea, citirea și înregistrarea datelor

Manuale Intuitext clasa I

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, pliante, fișe de lucru, creioane colorate, coli A3 Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul Resurse materiale: cartea „Balul florilor”, hârtie colorată, foarfece, lipici, carioci, CD-player Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, lectura cu predicții, jocul de rol

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, plante, stropitori, ghivece, coli albe, markere, fișe de lucru Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Tema de lucru în clasă: – citirea datelor din tabele; – înregistrarea datelor în tabele; – colectarea datelor în tabele.

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat. Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; cooperarea pentru realizarea sarcinii

51

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 10 ZIUA 11

Comunicare în limba română

52

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior

– exerciții care necesită orientarea în tabele şi folosirea cuvintelor „rând” şi „coloană” (ex.: completează pe primul rând numărul florilor care au culoarea roșie/verde/galbenă, pe al doilea rând sunetul inițial al fiecărei flori etc.) (2.1); – identificarea într-un tabel a unor informații (2.1); – rezolvarea unor sarcini date după citirea datelor dintr-un tabel (ex.: colorează florile așa cum îți indică tabelul) (2.1); – înregistrarea datelor într-un tabel (2.1).

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat, spus de învățător pe baza ilustrației din manual (1.2); – citirea globală a unui cuvânt scris cu litere mari de tipar (3.1); – recunoașterea literei „I” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); identificarea situațiilor care impun scrierea cu majusculă (3.1); – completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte – nume de copii care încep cu silaba „I” (1.3);

Litera „I” de tipar

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

– descrieri elementare ale părților componente ale unor plante (2.2); – joc de tipul „Continuă șirul de litere!” (3.1); – identificarea cuvintelor care conțin sunetul „i”, sugerate de imagini (1.3); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – trasarea în duct continuu a literei „I” de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – executarea conturului literei „I”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1); – citirea cuvintelor scrise cu litere de mână și de tipar, din manual (3.1); – copierea, transcrierea literelor, silabelor, cuvintelor, din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere (4.1);

Litera „I” de mână Descrierea unui obiect

Colectarea, citirea și înregistrarea datelor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, coli albe, markere, fișe de lucru Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite cărți, reviste, atlase ce se găsesc în sala de clasă, alfabetare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

Probă orală – completarea silabelor date pentru a obține cuvinte;

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, jetoane cu literele învățate, coli, carioci Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea actului scrisului în funcţie de criterii date

Temă de lucru în clasă: – identificarea situațiilor care impun scrierea cu majusculă.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română mediului

Matematică și explorarea

ZIUA 12

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.1 Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 4.2 Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple

Manuale Intuitext clasa I

– identificarea personajelor unui text audiat, creat de învățător pe baza ilustrației din manual (1.2); – oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul: „Cine? Ce? Unde? Cum? De ce?” referitoare la textul audiat (1.2); – formularea de enunțuri pe baza imaginii din manual (2.1); – dialoguri în pereche referitoare la rolul părților componente ale plantelor, activități de îngrijire a plantelor specifice anotimpului toamna (2.1); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetele „a, m, i”, sugerate de ilustrație (1.3); – compunerea, la alfabetarul mobil, a silabelor și a cuvintelor, din literele învățate (3.1); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar, din manual (3.1); – selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date, scrise cu litere de tipar, pentru a obţine cuvinte(4.1); – descrieri elementare ale unor obiecte aparținând personajelor din textul audiat (2.2); – formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente, referitoare la activităţi desfăşurate de personajele textului audiat (2.2); – citirea numelor scrise cu litere de tipar și de mână, din manual (3.1); – copierea, transcrierea cuvintelor, din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere (4.1); – jocuri de relaţionare a principalelor structuri ale plantelor cu rolurile acestora (Ex.: desenează partea plantei care are rol în prepararea hranei) (3.1); – realizarea unui jurnal desenat referitor la viaţa unei plante (4.1); – recunoaşterea cauzei care a determinat uscarea unei plante verzi ca urmare a explorării fenomenului (lipsa de apă, lipsa luminii etc.) (4.2.); – realizarea de experimente simple care să pună în evidență cauzele care determină creșterea/uscarea unei plante (4.2); – stabilirea asemănărilor și deosebirilor între plante lipsite de un factor care contribuie la creșterea ei (lumină/căldură/apă) (4.2)

Recapitulare Sunetul (a, m, i). Silaba. Cuvântul Cuvântul – grup de sunete asociat cu un înțeles Literele „a, A, m, M, i, I” de tipar. Citirea cuvintelor mono și plurisilabice.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; cuprinderea în câmpul vizual a silabei.

Recapitulare Descrierea unui obiect Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor Scrierea caligrafică pe liniatură tip I Copierea, transcrierea literelor, silabelor şi a cuvintelor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșe cu litere-model Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Temă de lucru în clasă: – copierea, transcrierea cuvintelor, din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea actului scrisului în funcţie de criterii date

Rolul structurilor de bază la plante

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, plante în ghiveci, foarfece, pahar cu apă, cerneală, flori albe, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, Diagrama Venn

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

53

ZIUA 13

Comunicare în limba română

54

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui text audiat, citit de învățător și care relatează întâmplări din lumea plantelor (1.2); – identificarea enunţurilor adevărate/false referitoare la textul audiat (1.2); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2); – realizarea unui colaj „Copacul alfabet” pentru decorarea „Colțului de lectură” utilizând cuvinte ce conțin literele învățate, decupate din ziare şi reviste (3.1);

Literele „a, A, m, M, i, I”de tipar.

Resurse materiale: ziare, reviste, foarfeci, lipici, carton alb Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul.

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebările orale; sesizarea valorii de adevăr a unor enunțuri referitoare la mesajele audiate anterior.

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

Itemii de evaluare vizează: – identificarea sunetelor „a, m, i” în cuvinte însoțite de imagini sugestive (1.3); – citirea literelor „a, m, i” și a silabelor formate din acestea în cuvinte însoțite de imagini sugestive (3.1); – copierea, transcrierea și scrierea după autodictare a unor cuvinte date (4.1)

Evaluare Sunetele limbii române (a. m, i) Literele „a, A, m, M, i, I”de tipar. Citirea cuvintelor mono și plurisilabice. Literele „a, m, i” mici și mari, de mână. Copierea, transcrierea, scrierea după autodictare

Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul; Resurse materiale: fişe de evaluare

Probă scrisă: Grila Cum te poţi aprecia

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 14

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior 3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

– identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte/ființe în imagini, în raport cu alte obiecte precizate; – identificarea poziţiei verticală, orizontală sau oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în cadrul unor desene; – realizarea unor desene folosind linii orizontale, verticale, oblice; – jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate – relaţionarea principalelor structuri ale plantelor cu rolurile acestora;

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior 4.2 Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple 3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

Probă scrisă Itemii de evaluare vizează: – identificarea unor obiecte aflate în exterior/interior; – stabilirea poziției unor obiecte date (orizontal, vertical, oblic); – orientarea în tabel pentru colectarea și înregistrarea datelor; – recunoașterea elementelor care determină creșterea plantelor; – relaţionarea principalelor structuri ale plantelor cu rolurile acestora;

Manuale Intuitext clasa I

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ: se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Recapitulare Orientare spaţială si localizări în spaţiu. Poziţii ale unui obiect: verticală, orizontală, oblică; interior, exterior Colectarea, citirea și înregistrarea datelor Plante. Rolul structurilor de bază la plante Sunetele limbii române (a. m, i) Literele „a, A, m, M, i, I” de tipar. Citirea cuvintelor mono și plurisilabice. Literele „a, m, i” mici și mari, de mână. Copierea, transcrierea, scrierea după autodictare Evaluare Orientare spaţială şi localizări în spaţiu. Poziţii ale unui obiect: verticală, orizontală, oblică; interior, exterior Colectarea, citirea și înregistrarea datelor Plante. Rolul structurilor de bază la plante

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, jetoane cu flori/fructe, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.

Observarea sistematică: atitudinea elevilor față de sarcina dată utilizând scara de clasificare: concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; cooperarea pentru realizarea sarcinii.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare; Resurse procedurale: convesaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare Autoevaluarea

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul.

Probă scrisă Grila Cum te poţi aprecia

55

ZIUA 15

Matematică și explorarea mediului

56

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior 4.2 Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple 3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Orientare spaţială şi localizări în spaţiu. Poziţii ale unui obiect: verticală, orizontală, oblică; interior, exterior Colectarea, citirea și înregistrarea datelor Plante. Rolul structurilor de bază la plante

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare; Resurse procedurale: convesaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare Autoevaluarea

Ghidul învățătorului

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Călătorim prin Univers PERIOADA: 3 săptămâni (S 5-6-7)

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– sesizarea unor elemente omise din ilustraţia corespunzătoare textului audiat, imaginat de învățător pornind de la ilustrația din manual (1.2); – formularea de enunțuri pe baza imaginii din manual (2.1); – dialoguri în pereche sau în grupuri mici pe teme imaginate –„Călătorie printre stele” (2.1); – joc de recunoaștere a literelor „u” și „U” dintr-o mulțime de litere date (3.1); – recunoașterea literei „u” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – identificarea unor cuvinte care conţin sunetul „u” dintr-o listă de cuvinte sugerate de imagini (1.3); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „u”, sugerate de ilustrație (1.3); – compunerea, la alfabetarul mobil, a silabelor „au” și „mu” (3.1); – citirea de cuvinte care conțin sunetul „u”, redate prin scheme grafice însoțite de imagini sugestive (3.1); – joc „Dacă aș fi astronaut, aș ….pentru că…” (2.2); – joc („Printre stele”) de compunere a unor silabe din literele de tipar învățate până în acest moment: pe podeaua clasei se află jetoane sub formă de stele pe care se află scrisă câte una din literele învățate. Învățătorul pronunță un sunet, elevii ridică un jeton corespunzător sunetului auzit, până la epuizarea tuturor jetoanelor. Învățătorul pronunță o silabă, iar elevii se vor grupa, în funcție de jetoanele pe care le dețin, pentru a forma silaba respectivă (3.1); – asocierea literei „u” mic de mână cu sunetul „u” pe baza intuirii literei-model (3.1);

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

Manuale Intuitext clasa I

Detalieri de conținut

Resurse materiale și procedurale

Evaluare

Sunetul și litera „u” mic de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, metoda fonetică, analiticosintetică

Probă orală – identificarea cuvintelor ce conţin sunetul u în diferite poziţii (selectarea unor jetoane); – identificarea poziţiei sunetului u în cadrul unui cuvânt; – formularea de enunţuri după imagini date.

Litera „u” mic de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, jetoane cu literele de tipar învățate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

57

ZIUA 2

Comunicare în limba română

58

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

– citirea din manual a silabelor scrise cu litere de mână (3.1); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – executarea conturului literei „u” mic de mână cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului (4.1); – scrierea literei „u” mic de mână pe rețeaua de linii a caietului (4.1); – copierea silabelor din manual (4.1); – joc de tipul „Continuă povestea!” pornind de la textul audiat în lecția anterioară, imaginat de învățător pe baza ilustrației de la pagina 26 din manual (2.2); – citirea integrală a cuvântului scris în manual cu litere mari de tipar (3.1); – recunoașterea literei „U” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte – nume de copii care încep cu litera „U”(1.3); – compunerea, la alfabetarul mobil, a cuvântului Uma (3.1); – scurte descrieri (cel puţin trei trăsături) referitoare la personajele povestirii audiate (2.2). – citirea cuvântului descoperit de elevi pe baza codului dat (3.1); – realizarea, în grup, a unei caligrame „Planeta Uranus” din fâșii decupate din ziare, reviste pe care se află scrise cuvinte ce conțin literele u și U (3.1); – realizarea literei „U” de tipar din figuri tangram (3.1); – executarea conturului literei „U” mare de mână cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, pe hârtie (4.1); – scrierea literei „U” de mână pe rețeaua de linii a caietului (4.1). – copierea cuvântului din manual (4.1); – transcrierea de cuvinte din manual sau de pe uri scrise date de învățător, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere (4.1).

Litera „U” de tipar Descrierea unei persoane (personaj din povestire)

Litera „U” de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

Probă orală – identificarea sunetului u în cuvintele date, cu precizarea poziţiei; – completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, figuri tangram, ziare, reviste, foarfece, lipici Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, dialogul

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; cooperarea pentru realizarea sarcinii.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 3

3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.2 Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple

– descrierea unor imagini - dicționar tematic ilustrat – Universul – exercițiul 1, pag. 26 (3.1); – selectarea imaginilor care ilustrează Soarele ca sursă de lumină și căldură (3.1); – utilizarea unei lupe pentru evidenţierea căldurii primite de la Soare (3.1); – desenarea poziţiei Soarelui dimineaţa şi la prânz, în raport cu acelaşi reper (3.1); – recunoaşterea rolului Soarelui ca sursă de lumină şi căldură şi importanţa acestuia în menţinerea vieţii (4.2);

Soarele, sursă de căldură și lumină

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, lupă, coli, creioane colorate, imagini, jetoane Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, experimentul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– formularea de enunțuri pe baza imaginii din manual (2.1); – formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la Univers (2.1); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „m”, sugerate de ilustrație (1.3); – jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/se termină/ conţin sunetul „s” (1.3); – recunoașterea literei „s” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – identificarea cuvintelor care conțin sunetul „s”, sugerate de imagini (1.3); – stabilirea poziţiei sunetului „s” în silabe/cuvinte însoțite de imagini sugestive (1.3); – compunerea, la alfabetarul mobil, a silabelor „sa” și „si” (3.1); – citirea de cuvinte care conțin sunetul „s”, redate prin scheme grafice însoțite de imagini sugestive (3.1);

Sunetul și litera „s” mic de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite cărți, reviste, de la „Colțul cititorului”, alfabetarul mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

Probă orală – identificarea cuvintelor ce conţin sunetul s în diferite poziţii (selectarea unor jetoane); – identificarea poziţiei sunetului s în cadrul unui cuvânt;

Manuale Intuitext clasa I

59

Matematică și explorarea mediului

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

60

2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice)

– identificarea anumitor cuvinte care conțin sunetul „s” în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, poziţionarea de jetoane, simboluri grafice (1.3); – despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea silabelor unui cuvânt şi reprezentarea lor prin simboluri/semne în cadrul unor scheme grafice (1.3); – compunerea, la alfabetarul mobil, a silabelor și a cuvintelor, din literele învățate (3.1); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar, din manual (3.1); – asocierea literei „s” mic de mână cu sunetul „s” pe baza intuirii literei-model (3.1); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – trasarea în duct continuu a literei „s” mic de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – citirea din manual a cuvântului scris cu litere de mână (3.1); – copierea, transcrierea cuvintelor din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere (4.1); – recunoașterea figurilor geometrice în imagini, desene, reproduceri de artă, (2.2); – trasarea conturului figurilor geometrice pe diverse uri: nisip, mălai, griș, asfalt (cu creta) (2.2); – conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul şabloanelor (2.2); – desenarea formelor geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), pe reţeaua de pătrate din caietul de matematică (2.2); – decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen sau colaj (2.2); – compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar pătrate sau doar cercuri etc. (ex.: un copac stilizat, doar din cercuri – mari, mici, medii) (2.2).

Litera „s” mic de mână Despărțirea cuvintelor în silabe

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, alfabetarul mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Temă de lucru în clasă: – completarea unor silabe date pentru a obține cuvinte, corespunzător unor scheme date; – copiere și transcriere de litere și silabe Interevaluare -aprecieri cu privire la calitatea actului scrisului în funcţie de criterii date

Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: reprezentare grafică

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, albume de artă Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Tema de lucru în clasă: – conturarea după șablon a figurilor geometrice respectând indicațiile date; – desenarea figurilor geometrice pe rețeaua de pătrate din caietul de matematică; – decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 4

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date 2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice)

Manuale Intuitext clasa I

– oferirea unor informaţii despre Univers, Soare folosind enunţuri simple – completarea coloanei „Știu” din tabelul „Știu/Vreau să știu/Am învățat” (2.1); – formularea unor întrebări prin care se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la Univers, Soare – completarea coloanei „Vreau să știu” din tabelul „Știu/Vreau să știu/Am învățat” (2.1); – vizionarea desenului animat „Leo și Cooper în spațiul cosmic. Soarele – părintele Pământului” (1.4); – formularea unor întrebări de lămurire în urma vizionării desenului animat (1.4); – formularea unor răspunsuri referitoare la conţinutul desenului animat vizionat (1.2); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat – completarea coloanei „Am învățat” din tabelul „Știu/Vreau să știu/Am învățat” (1.2); – identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri geometrice (2.1); – decuparea pe contur a formelor geometrice plane de diferite dimensiuni, realizate pe diverse uri (hârtie glasată, carton) (2.2); – decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen sau colaj (2.2); – compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar pătrate sau doar cercuri etc. (ex.: un copac stilizat, doar din cercuri – mari, mici, medii) (2.2); – realizarea unor colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate (case, castele, pomi, gărduleţe, roboţi etc.) (2.2); – observarea simetriei la figurile geometrice plane, la obiecte şi fiinţe din mediul apropiat (2.1)

Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate

Resurse materiale: videoproiector Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, observarea dirijată, metoda „Știu/Vreau să știu/Am învățat”

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat.

Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: reprezentare grafică

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, ghivece cu flori, coli colorate, șabloane pentru figuri geometrice, foarfece, lipici Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: atitudinea elevilor față de sarcina dată utilizând  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat, implicare activă în rezolvarea sarcinii.

61

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5 ZIUA 6

Comunicare în limba română

62

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior 2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice)

– identificarea imaginilor în care se poate sesiza simetria la figurile geometrice (2.1); – realizarea unor desene în Paint utilizând doar figuri geometrice; – decuparea pe contur a formelor geometrice plane de diferite dimensiuni, realizate pe de hârtie (coli colorate) (2.2); – realizarea, în grup, pe coli A3, a unor colaje cu tema În Univers utilizând figurile geometrice decupate (2.2); – expunerea și evaluarea produselor de grup

Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: reprezentare grafică

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, coli colorate, foarfece, lipici, laptop/calculator; Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, turul galeriei

Observarea sistematică: implicarea elevilor în efectuarea unei activități practice  Scară de clasificare (în totalitate, parțial, deloc): respectarea etapelor de lucru; colaborarea cu colegii pentru realizarea sarcinii implicarea în interevaluarea produselor realizate de celelalte grupe.

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– repovestirea clară şi cu intonaţie a textului audiat, imaginat de învățător pornind de la ilustrația de la pagina 28 (2.2); – exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte/întâmplări din desenul animat vizionat ora anterioară (2.2); – recunoașterea literei „S” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor din manual scrise cu litere de tipar (3.1); – oferirea unor informaţii despre familie, folosind enunţuri simple (2.1); – scurte descrieri (cel puţin trei trăsături) referitoare la părinţi, fraţi, surori (2.2); – realizarea unui desen (tablou) „Familia mea” în care să se ilustreze cel puțin trei trăsături ale fiecărui membru al acesteia (2.2).

Litera „S” de tipar Oferirea de informații despre familie

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, poze de familie, coli albe, creioane colorate, foarfece, lipici, hârtie colorată Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Probă orală – completarea silabelor date pentru a obține cuvinte;

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 7

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

Manuale Intuitext clasa I

– joc de rol („În familie – Ce am făcut azi la școală?”) pornind de la imaginea din manual (2.1); – exersarea exprimării clare şi corecte şi conştientizarea importanţei acesteia în reuşita comunicării (2.1); – discriminarea numelor proprii care încep cu litera „S” de alte cuvinte care încep cu litera „s”, din texte scrise pe diferite uri - cărți, reviste, hărți, vederi etc.(3.1); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – trasarea în duct continuu a literei „S” de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – executarea conturului literei „S”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1); – copierea literei „S” de mână și a cuvintelor scrise pe liniatura tip I a manualului (4.1); – transcrierea numelor membrilor familiei lui Aris (4.1) – oferirea unor informaţii despre familie, folosind enunţuri simple (2.1); – jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/se termină/ conţin unul din sunetele învățate (1.3); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor (1.3); – stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/cuvânt (1.3); – identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, poziţionarea de jetoane, simboluri grafice (1.3); – realizarea unui colaj „Universul” din fâșii decupate din ziare, reviste pe care se află scrise cuvinte ce conțin literele u, U, s, S (3.1); – despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea silabelor unui cuvânt şi reprezentarea lor prin simboluri/ semne/ jetoane/ gesturi/ bătăi din palme (1.3); – joc de tipul: „Grupează după numărul de silabe” (1.3); – compunerea, la alfabetarul mobil, a silabelor și a cuvintelor, din literele învățate (3.1); – citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar, din manual (3.1); – copierea unor cuvinte scrise de învățător la tablă, transcrierea unor cuvinte date și scrierea după dictare a unor silabe și cuvinte (4.1).

Litera „S” de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite cărți, reviste, atlase ce se găsesc în sala de clasă, planșă cu litera-model, jetoane cu literele învățate, coli, carioci Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul de rol

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea actului scrisului în funcţie de criterii date

Literele „u, U, s, S” de mână și de tipar – consolidare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu literele învățate, ziare, reviste, hârtie colorată, foarfece, carioci, lipici Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu literele învățate/silabe/cuvinte, Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; cooperarea pentru realizarea sarcinii. Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

Scrierea după dictare

63

Matematică și explorarea mediului ZIUA 8

Comunicare în limba română

64

2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice) 3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.2 Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– vizionarea unui film didactic despre Soare; – identificarea efectelor pozitive/negative ale Soarelui asupra Pământului (3.1); – realizarea unor colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate: Soarele (cerc, triunghiuri) (2.2); – organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?” (Ex.: Ce s-ar întâmpla dacă Soarele nu ar răsări într-o zi? Ce s–ar întâmpla dacă Soarele nu ar mai apune? etc.) (4.2); – formularea unor întrebări și răspunsuri referitoare la efectele Soarelui asupra vieții pe Pământ (4.2).

Soarele, sursă de căldură și lumină

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, film didactic, laptop, videoproiector Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

– identificarea personajelor unui text audiat, imaginat de învățător pornind de la ilustrația din manual, dar care aduce și elemente în plus față de ilustrație (1.2); – sesizarea unor elemente omise din ilustraţiile corespunzătoare unor texte audiate (1.2); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „l”, sugerate de ilustrație (1.3); – joc de recunoaștere a literei „l” dintr-o mulțime de litere date (3.1); – recunoașterea literei „l” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – identificarea acelor cuvinte sugerate de imagini care conțin sunetul „l” (1.3); – stabilirea poziţiei sunetului „l” în silabe/cuvinte însoțite de imagini sugestive (1.3).

Sunetul și litera „l” mic de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite cărți, reviste, atlase ce se găsesc în sala de clasă Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

Probă orală – identificarea cuvintelor ce conţin sunetullîn diferite poziţii (selectarea unor jetoane); – identificarea poziţiei sunetuluilîn cadrul unui cuvânt;

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

– compunerea, la alfabetarul mobil, a silabelor și a cuvintelor, din literele învățate (3.1); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar, din manual (3.1); – asocierea literei „l” mic de mână cu sunetul „l” pe baza intuirii literei-model (3.1); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – executarea conturului literei „l”, a silabelor „la”, „li” și „lu”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1). – trasarea în duct continuu a literei „l” mic de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – copierea, transcrierea literelor, silabelor, cuvintelor, din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere (4.1).\

Litera „l” mic de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, alfabetare, coli, carioci Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Temă de lucru în clasă: – compunerea la alfabetar a silabelor și cuvintelor formate din literele învățate; Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date ... 2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice)

– identificarea în imagini a obiectelor care au forma corpurilor geometrice indicate (2.2); – construirea unor obiecte uzuale, folosind corpuri geometrice, fără utilizarea terminologiei (2.1); – stabilirea numărului de corpuri geometrice care alcătuiesc o construcție (2.2); – jocuri de construcţii cu obiecte cu formă geometrică, din diferite materiale (2.1); – descrierea corpurilor geometrice: cub, cuboid, sferă, cilindru- feţe (formă, număr) (2.2); – stabilirea asemănărilor și deosebirilor între cub și cuboid utilizând descrierea lor (2.2).

Cub, cuboid, cilindru, sferă: reprezentare grafică

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, corpuri geometrice, jocuri de construcție Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, diagrama Venn

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Manuale Intuitext clasa I

65

ZIUA 9

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

66

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic

– formularea de enunţuri pe baza titlului basmului dominican „Legenda Soarelui și a nopții” (predicții referitoare la subiectul textului ce urmează a fi audiat) (2.1); – anticiparea evenimentelor și a finalului legendei din care învățătorul citește cu cel puțin trei întreruperi (3.4); – formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la conținutul textului audiat (1.2); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2); – completarea jurnalului de lectură al clasei, folosind desene care ilustrează conținutul textului audiat (3.4).

Sunetele „u”, „s”, „l”

Resurse materiale: computer, coli albe, foarfece, lipici, carioci, Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, lectura cu predicții, „Explozia solară”

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date .... 2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice)

– stabilirea numărului de corpuri geometrice care alcătuiesc o construcție (2.2); – identificarea obiectelor care nu se potrivesc într-un anasamblu, prin identificarea formei (2.2); – jocuri de construcţii cu obiecte cu formă geometrică, din diferite materiale (2.1); – construirea unor obiecte, folosind corpuri geometrice, fără utilizarea terminologiei: Racheta (2.1); – descrierea corpurilor geometrice: cub, cuboid, sferă, cilindru – feţe (formă, număr) (2.2);

Cub, cuboid, cilindru, sferă: reprezentare grafică

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, jocuri de construcție, corpuri geometrice, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat. Tema de lucru în clasă:

– descrierea corpurilor geometrice: fețe – formă, număr; – identificarea corpurilor geometrice; – stabilirea numărului de corpuri geometrice care alcătuiesc o construcție.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 10 ZIUA 11

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date ... 2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice)

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

Manuale Intuitext clasa I

– ateliere de lucru: elevii se vor împărți în 5 grupe și se vor roti, pe rând, la cele 5 ateliere: – Șotron: realizarea formelor care compun jocul Șotron din diverse materiale (cretă, sfoară, sârmă, bețișoare, paie de plastic etc.) și desfășurarea jocului respectând regulile (2.2); – Micii constructori: realizarea unor construcții, folosind corpuri geometrice (2.1); – Pictori cu talent: conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane; decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen (2.2) – Micii inventatori: realizarea unor construcții inedite utilizând diverse corpuri geometrice și alte elemente: ață, sârmă, plastilină (2.2); – În Cosmos: realizarea unei machete pe tema dată utilizând corpuri și figuri geometrice (2.2). – joc „Recunoaște persoana!” –un elev realizează o scurtă descriere (cel puţin trei trăsături) referitoare la un prieten dintre colegii de clasă, ceilalți recunosc persoana în baza descrierii (2.2); – recunoașterea literei „L” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – citirea integrală a unor cuvinte scrise cu litere mari de tipar (3.1); – selectarea unor litere de tipar dintr-o serie de litere date, pentru a obţine cuvinte (4.1); – completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte – nume de copii care încep cu silaba „L”(1.3); – citirea silabelor și a cuvintelor scrise cu litere de tipar, din manual și înregistrarea în tabel a numărului acestora (3.1); – joc de tipul „Continuă șirul de litere!” (3.1); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – trasarea în duct continuu a literei „L” de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – executarea conturului literei „L”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1); – copierea, transcrierea și dictarea de litere, silabe, cuvinte din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere (4.1);

Figuri și corpuri geometrice

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, corpuri geometrice, plastilină, ață, sfoară, lipici, sârmă, bețișoare, paie de plastic, coli, acuarele, pensule Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, jocul didactic, turul galeriei;

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; cooperarea pentru realizarea sarcinii

Litera „L” de tipar Oferirea unor informații despre prieteni

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite cărți, reviste, atlase ce se găsesc în sala de clasă Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, jocul

Probă orală – completarea silabelor date pentru a obține cuvinte;

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, jetoane cu literele învățate, coli, carioci Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea actului scrisului în funcţie de criterii date

Litera „L” de mână

67

ZIUA 12

Comunicare în limba română

68

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

– identificarea personajelor unui text audiat, creat de învățător pe baza ilustrației din manual (1.2); – oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul: „Cine? Ce? Unde? Cum? De ce?” referitoare la textul audiat (1.2); – formularea de enunțuri pe baza imaginii din manual (2.1); – dialoguri în pereche referitoare la rolul Soarelui în viața oamenilor, a plantelor și a animalelor (2.1); – discriminarea unor cuvinte scrise cu litere mari de tipar într-o serie de litere date (3.1) – compunerea, la alfabetarul mobil, a silabelor și a cuvintelor, din literele învățate (3.1); – citirea literelor, silabelor și a cuvintelor scrise cu litere de tipar, din manual (3.1); – formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente, referitoare la activităţi desfăşurate de personajele textului audiat (2.2); – citirea de cuvinte care conțin sunetele învățate, redate prin scheme grafice însoțite de imagini sugestive (3.1); – despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea silabelor unui cuvânt şi reprezentarea lor prin simboluri/semne în cadrul unor scheme grafice (1.3); – citirea numelor scrise cu litere de tipar și de mână, din manual (3.1); – realizarea corespondenței sunet-literă (3.1); – copierea, transcrierea cuvintelor, din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere (4.1); – scrierea după dictare a cuvintelor de la pagina 71 din manual (de la unitatea curentă) (4.1).

Recapitulare Sunetele u, s, l. Literele „u, U, s, S, l, L” de tipar. Citirea cuvintelor mono și plurisilabice.

Recapitulare Literele „u, s, l” mici și mari, de mână. Despărțirea cuvintelor în silabe Copierea, transcrierea literelor, silabelor şi a cuvintelor, scrierea după dictare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșe cu litere-model Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; cuprinderea în câmpul vizual a silabei. Temă de lucru în clasă: – copierea, transcrierea cuvintelor, din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 13

3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.2 Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

Manuale Intuitext clasa I

– recunoaşterea rolului Soarelui ca sursă de lumină şi căldură şi importanţa acestuia în menţinerea vieţii (4.2); – identificarea beneficiilor Soarelui pentru viața de pe Pământ (4.2); – identificarea efectelor negative ale Soarelui asupra Pământului (4.2); – joc de rol: Soarele – prieten și Soarele – dușman (4.2); – realizarea unor desene care să ilustreze efectele pozitive și negative ale Soarelui asupra Pământului (4.2); – analiza tablelelor în care s-a realizat desenarea poziţiei Soarelui dimineaţa şi la prânz, la aceeaşi oră şi în raport cu acelaşi reper, timp de o săptămână şi evidenţierea regularităţilor (3.1). – Joc „Găsește-ți perechea!”: copiii extrag câte un jeton în formă de stea pe care este scrisă una din literele învățate („a, m, i, u, s, l), mici și mari, de tipar și de mână. La comanda învățătorului „Găsește-ți perechea!”, elevii se grupează câte doi pentru a realiza perechi de litere (litera de tipar-litera de mână corespunzătoare) (3.1); – stabilirea sunetului inițial al unor cuvinte sugerate de imagini adecvate temei „Universul” (învățătorul arată o imagine, copiii care au în mână jetonul cu litera corespunzătoare sunetului inițial, îl ridică) (1.3); – realizarea unui colaj „Constelația silabelor” utilizând silabe decupate din ziare şi reviste, care conțin literele învățate – Grupa 1 caută, decupează și lipește pe o stea silabe care încep cu litera „s”, grupa 2-cu litera „l” etc. Toate stelele se lipesc pe o lucrare comună a clasei (3.1);

Soarele, sursă de căldură și lumină

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, enciclopedii Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

Literele „u, U, s, S, l, L” de tipar și de mână

Resurse materiale: ziare, reviste, foarfeci, lipici, carton albastru, jetoane în formă de stea cu literele de tipar și de mână învățate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, jocul didactic.

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; cooperarea pentru realizarea sarcinii

69

Matematică și explorarea mediului

70

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

Itemii de evaluare vizează: – identificarea sunetelor „u, s, l” în cuvinte însoțite de imagini sugestive (1.3); – citirea literelor „u, s, l” și a silabelor formate din acestea în cuvinte date sub formă de scheme grafice și însoțite de imagini sugestive (3.1); – copierea și transcrierea unor cuvinte date (4.1)

2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date ... 2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice) 3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.2 Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple

-– descoperirea regulii de construirea a unor șiruri de figuri geometrice date – modele repetitive (3.1); – asocierea unor obiecte cu corpurile geometrice, în funcție de forma lor (2.2); – colectarea și înregistrarea în tabele a datelor despre figuri geometrice date (2.1) – identificarea efectelor pozitive/negative ale Soarelui asupra Pământului (4.2); – jocuri de construcţii cu obiecte cu formă geometrică, din diferite materiale (2.1);

Evaluare Sunetele limbii române (u, s, l) Literele „u, U, s, S, l, L”de tipar. Citirea cuvintelor mono și plurisilabice. Literele „u, s, l” mici și mari, de mână. Copierea, transcrierea cuvintelor Recapitulare Soarele, sursă de căldură și lumină Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: reprezentare grafică Cub, cuboid, cilindru, sferă: reprezentare grafică

Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul; Resurse materiale: fişe de evaluare

Probă scrisă: Grila Cum te poţi aprecia

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, corpuri geometrice, coli, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.

Observarea sistematică: atitudinea elevilor față de sarcina dată utilizând scara de clasificare: concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii;

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 14

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână 2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice) 3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.2 Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple

Probă scrisă Itemii de evaluare vizează: – recunoașterea figurilor geometrice; – asocierea unor obiecte cu corpurile geometrice, în funcție de forma lor; – identificarea formei unor corpuri geometrice date; – descoperirea regulii de construire a unor șiruri date și continuarea lor prin desenarea formelor geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), pe reţeaua de pătrate din caietul de matematică; – identificarea efectelor pozitive/negative ale Soarelui asupra Pământului;

Manuale Intuitext clasa I

Sunetele limbii române (u, s, l) Literele „u, U, s, S, l, L” de tipar. Citirea cuvintelor mono și plurisilabice. Literele „u, s, l” mici și mari, de mână. Copierea, transcrierea Evaluare Soarele, sursă de căldură și lumină Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: reprezentare grafică Cub, cuboid, cilindru, sferă: reprezentare grafică

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare; Resurse procedurale: convesaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/ dezvoltare Autoevaluarea

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul.

Probă scrisă Grila Cum te poţi aprecia

71

ZIUA 15

Matematică și explorarea mediului

72

2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice) 3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.2 Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Soarele, sursă de căldură și lumină Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: reprezentare grafică Cub, cuboid, cilindru, sferă: reprezentare grafică

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare; Resurse procedurale: convesaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/ dezvoltare Autoevaluarea

Ghidul învățătorului

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Observăm, cercetăm, descoperim PERIOADA: 3 săptămâni (S 8-9-10)

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

– utilizarea imaginii din manual pentru indicarea elementelor care se regăsesc în textul audiat de elevi, imaginat de învățător pornind de la ilustrație (1.1); – formularea de enunţuri pe baza imaginii din manual (2.1); – joc de colorare a literelor „n” și „N” dintr-o mulțime de litere date (3.1); – recunoașterea literei „n” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „n”, sugerate de ilustrație (1.3); – stabilirea poziţiei sunetului „n” în cuvinte sugerate de imagini (1.3); – identificarea unor cuvinte care încep/conțin/se termină cu sunetul „n”, pornind de la ilustrația din manual (1.3); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1). – formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii sau pentru satisfacerea curiozităţii privitoare la sursele de lumină (Ce? Cu ce? De ce? Cum? Ce s-ar fi întâmplat dacă..?) (2.3); – compunerea, la alfabetarul mobil a unor cuvinte Joc: „Eu spun…(lună), tu scrii… (luna)” (3.1); – asocierea literei „n” mic de mână cu sunetul „n” pe baza intuirii literei-model (3.1); – citirea din manual a cuvintelor scrise cu litere de mână (3.1); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – modelarea din sârmă a conturului literei „n” mic de mână și vizualizarea umbrei acestuia pe perete(4.1); – executarea conturului literei „n” mic de mână cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, pe hârtie (4.1); – scrierea literei „n” mic de mână și a unor cuvinte ce conțin această literă pe rețeaua de linii a caietului (4.1).

Manuale Intuitext clasa I

Detalieri de conținut

Resurse materiale și procedurale

Sunetul și litera „n” mic de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetar mobil, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, metoda fonetică, analiticosintetică

Probă orală – identificarea cuvintelor ce conţin sunetul n în diferite poziţii (selectarea unor jetoane); – identificarea poziţiei sunetului n în cadrul unui cuvânt; – formularea de enunţuri după imagini date.

Litera „n” mic de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, alfabetar mobil, sârmă, lampă sau lanternă Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul

Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

Evaluare

73

ZIUA 2

Comunicare în limba română

74

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

– enumerarea unor norme ale clasei privitoare la modul în care sunt organizate și păstrate materialele de lucru (2.1); – citirea globală a unui cuvânt din manual, scris cu litere mari de tipar (3.1); – recunoașterea literei „U” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea silabelor şi colorarea acestora potrivit unui cod de culori dat (1.3); – citirea în ritm propriu a unor enunţuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri scrise cu litere de tipar (3.2); – asocierea unei imagini cu enunţul potrivit (3.2). – plasarea la colțul cu „Responsabilități” a etichetelor cu numele elevilor, scrise de fiecare copil în parte (3.3); – ordonarea unor cuvinte dintr-o serie dată pentru a obține un enunț (3.1); – compunerea, la alfabetarul mobil, a unor propoziții din 3-5 cuvinte date, dintre care un anumit cuvânt este însoțit de punct (3.1); – completarea unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene (3.3); – executarea conturului literei „N” mare de mână cu degetul pe nisip, în aer (4.1); – scrierea literei „N” de mână pe rețeaua de linii a caietului (4.1); – copierea, transcrierea unor cuvinte și a unor enunţuri alcătuite din 3 cuvinte menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi dintre cuvinte (4.1).

Litera „N” de tipar Propoziția/enunțul

Litera „N” de mână Punctul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, creioane colorate, jetoane cu imagini Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, etichete, carioci, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, dialogul

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; cuprinderea în câmpul vizual a silabei. Temă de lucru în clasă: – compunerea la alfabetar a silabelor și cuvintelor formate din literele învățate; – copierea și transcrierea unor cuvinte și enunțuri Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea actului scrisului în funcţie de criterii date

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 3

3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

Manuale Intuitext clasa I

– observarea unor imagini și identificarea obiectelor care se mișcă (3.1); – identificarea formelor de energie necesare pentru a pune în mișcare anumite corpuri (3.1); – stabilirea surselor naturale și a celor artificiale de producere a luminii (3.1); – identificarea, în imagini și în mediul înconjurător, a corpurilor care sunt sursă de căldură (3.1); – completarea unor desene date cu sursa de căldură potrivită (3.1); – evidenţierea formelor de energie prin activități practice simple (3.1). – oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba... ?” (în textul audiat de elevi, imaginat de cadrul didactic pe baza ilustrației din manual) (1.1); – realizarea în grup a unui desen „Cum se naște curcubeul?” ce corespunde subiectului textului audiat (1.1); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „e”, sugerate de ilustrație (1.3); – joc de colorare a literelor „e” și „E” (3.1); – recunoașterea literei „e” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – stabilirea poziţiei sunetului „e” în silabe/cuvinte însoțite de imagini sugestive (1.3); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1); - plasarea în spaţiul clasei a unor etichete cu numele copiilor (completarea calendarului lunilor de naștere) (3.3); - numărarea cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte (1.3); - identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, poziţionarea de jetoane, simboluri grafice (1.3); - stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 35 cuvinte (1.3); - trasarea în duct continuu a literei „e” mic de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); - copierea/transcrierea unor propoziții care conțin substantive proprii în interior pentru a observa scrierea cu majusculă a numelor, indiferent de poziția acestora în enunțuri (4.1).

Forme de energie: lumina, căldura, electricitatea

Sunetul și litera „e” mic de tipar

Litera „e” mic de mână Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu imagini, lanternă, lumânare, veioză, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, problematizarea Resurse materiale: manualul tipărit/digital, coli de flip-chart, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii;

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu literă-model, jetoane cu silabe, cuvinte, etichete, carioci Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Temă de lucru în clasă: – identificarea situațiilor care impun scrierea cu majusculă în interiorul propoziției Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: – Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Probă orală – identificarea cuvintelor ce conţin sunetul e în diferite poziţii (selectarea unor jetoane); – identificarea poziţiei sunetului e în cadrul unui cuvânt;

75

Matematică și explorarea mediului ZIUA 4

Comunicare în limba română

76

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic

– reprezentarea numerelor de două cifre cu ajutorul numărătorii de poziţionare (1.1); – reprezentarea prin obiecte (beţişoare, bile etc.) a numerelor din intervalul 0 - 31 (1.1); – citirea numerelor de la 0 la 31 (1.1); – scrierea numerelor de la 0 la 10, pe reţeaua caietului de matematică (1.1); – evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor dintr-un număr (1.1); – numărarea obiectelor/fiinţelor din mediul apropiat (1.1); – numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului (de la ... până la) (1.1). – precizarea unor cuvinte care le vin elevilor în minte auzind titlul „Legenda curcubeului” (2.1); – anticiparea evenimentelor și a finalului legendei din care învățătorul citește cu cel puțin trei întreruperi (3.4); – formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la conținutul textului audiat (1.2); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2); – completarea jurnalului de lectură al clasei, folosind desene care ilustrează conținutul textului audiat (3.4).

Recunoașterea, formarea, citirea, și scrierea numerlor naturale de la 0 la 31

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, bețișoare, bile, creioane colorate, markere Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Utilizarea cuvintelor nou învățate în contexte adecvate

Resurse materiale: computer, coli albe, foarfece, lipici, carioci, Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, lectura cu predicții, „Explozia solară”

Probă orală: – citirea numerelor de la 0 la 31; – numărarea din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului; – identificarea cifrei unităţilor/zecilor dintr-un număr Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

– numărarea obiectelor/fiinţelor din mediul apropiat (1.1); – evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor dintr-un număr (1.1); – scrierea numerelor de la 0 la 31, pe reţeaua caietului de matematică (1.1); – numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului (de la ... până la) (1.1); – aflarea unui număr/a unor numere respectând anumite condiţii (ex.: scrie cel mai mare număr mai mic decât 30, scrie toate numerele naturale de două cifre identice etc.) (1.1); – identificarea regulii de construire a unui şir de numere (3.1).

Recunoașterea, formarea, citirea, și scrierea numerlor naturale de la 0 la 31

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, numărătoare, bețișoare, bile, cuburi, cretă colorată, markere Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Tema de lucru în clasă: – numărarea elementelor dintr-o mulțime; – identificarea regulii de construire a unui şir de numere; – evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor dintrun număr.

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

– compararea unor grupuri de obiecte prin punerea elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor comune, punerea în corespondenţă (1.2); – scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând semnele <, >, = (1.2); – compararea a două numere naturale mai mici decât 31, atunci când acestea au acelaşi număr de zeci/de unităţi, cu ajutorul mulţimilor de obiecte sau al numărătorii de poziţionare (1.2); – identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza algoritmului de comparare a două numere mai mici decât 100 (1.2); – citirea şi scrierea relaţiei de ordine între cardinalele a două mulţimi (1.3); – poziţionarea pe axă a unor numere date (1.3); – identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici decât 100 şi scrierea relaţiei (1.6).

Compararea și ordonarea numerelor naturale de la 0 la 31

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, numărătoare, obiecte diverse, jetoane, fișe de lucru, creioane colorate, caiet cu foaie velină Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Manuale Intuitext clasa I

77

Comunicare în limba română

ZIUA 6

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

78

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 4.1. Scrierea literelor de mână 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

– oferirea unor informaţii despre colegi din clasă, folosind enunţuri simple (2.1); – relatarea unor evenimente semnificative din activitatea şcolară/ a clasei (2.1); – recunoașterea literei „E” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte (3.1); – compunerea, la alfabetarul mobil, a unor cuvinte(3.1); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor din manual scrise cu litere de tipar (3.1); – citirea în ritm propriu a unor enunţuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – asocierea unor cuvinte/enunţuri, scrise cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite (3.2); – completarea unui tabel cu informații relevante extrase din enunțuri scrise cu litere de tipar (3.2). – despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea silabelor unui cuvânt (1.3); – joc de rol în contexte familiare: „La ziua de naștere a colegului nostru” (2.3); – exerciţii de primire sau de oferire a unor complimente (2.3); – trasarea în duct continuu a literei „E” de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – executarea conturului literei „E”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1). – copierea/transcrierea unor propoziții care nu încep cu un substantiv propriu pentru a observa scrierea cu majusculă la începutul propoziției a oricărui cuvânt(4.1); – organizarea, pe panoul „Calendarul lunilor de naștere” a unui spațiu destinat transmiterii, prin desene, cuvinte/ enunţuri simple şi simboluri, a unor mesaje colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere în luna curentă (4.2).

Litera „E” de tipar Oferirea unor informaţii despre colegi de clasă

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetar mobil, jetoane cu imagini Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; cuprinderea în câmpul vizual a silabei.

Litera „E” de mână Scrierea cu majusculă la începutul propoziției

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, jetoane cu literele învățate, coli, carioci Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul de rol

Observarea sistematică – comportamentul de vorbitor-receptor  Listă de verificare (da, nu): pronunțarea corectă și clară a unor sunete, silabe, cuvinte; formularea de enunțuri logice; manifestarea interesului față de partenerul de dialog. Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea actului scrisului în funcţie de criterii date

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 7

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

Manuale Intuitext clasa I

– formularea de enunțuri pe baza imaginii din manual (2.1); – formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se solicită informaţii referitoare la schimbările din natură în cele patru anotimpuri (2.1); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „r”, sugerate de ilustrație (1.3); – jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/se termină/ conţin sunetul „r” (1.3); – recunoașterea literei „r” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – identificarea în ilustrația din manual a cuvintelor care conțin sunetul „r” (1.3); – stabilirea poziţiei sunetului „r” în silabe/cuvinte însoțite de imagini sugestive (1.3); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1). – vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni meteo şi discutarea lor (1.4); – joc de rol: „Buletinul meteo” (1.4); – punerea în corespondenţă a imaginilor din manual reprezentând diferite stări ale vremii cu mesajele orale spuse de învățător sau de colegi (1.4); – compunerea, la alfabetarul mobil, a silabelor și a cuvintelor, din literele învățate (3.1); – asocierea literei „r” mic de mână cu sunetul „r” pe baza intuirii literei-model (3.1); – trasarea în duct continuu a literei „r” mic de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – citirea propoziției din manual, scrisă cu litere de mână (3.1); – copierea, transcrierea cuvintelor, din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere (4.1).

Sunetul și litera „r” mic de tipar

Litera „r” mic de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică, exercițiul

Probă orală – formulare de enunțuri pe baza unor imagini

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetar mobil, computer, videoproiector Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul de rol

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicare activă în rezolvarea sarcinii.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

79

Matematică și explorarea mediului ZIUA 8

Comunicare în limba română

80

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

– identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 31 (1.2); – selectarea unor numere după un criteriu dat (1.2); – ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale prin compararea acestora două câte două (1.3) ; – identificarea unor numere, situate într-un interval dat (ex.: „Scrie trei numere mai mici decât 25”) (1.3); – citirea şi scrierea relaţiei de ordine între cardinalele a două mulţimi (1.3); – poziţionarea pe axă a unor numere date (1.3); – identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici decât 100 şi scrierea relaţiei (1.6).

Compararea și ordonarea numerelor naturale de la 0 la 31

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, numărătoare, bețișoare, coli albe, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– recunoașterea literei „R” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – unirea unor silabe date pentru a obţine cuvinte (3.1); – compunerea, la alfabetarul mobil, a unor cuvinte(3.1); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor din manual scrise cu litere de tipar (3.1); – identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, poziţionarea de jetoane, simboluri grafice (1.3); – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte (1.3); – citirea în ritm propriu a unor enunţuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1);

Litera „R” de tipar Intonarea propozițiilor enunțiative

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, metoda fonetică, analitico-sintetică, exercițiul

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; cuprinderea în câmpul vizual a silabei.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână

– realizarea în grup a unor postere, folosind imagini care sugerează anotimpurile anului, decupate din ziare şi reviste și utilizând cuvinte preluate de pe etichetele cu numele anotimpurilor (4.1); – formularea de enunţuri pe baza tablourilor obținute (2.1); – identificarea prin colorare a enunțurilor potrivite unor imagini date (3.2); – decorarea/realizarea literei „R” de mână şi de tipar cu/din elemente a căror denumire conțin sunetul „r”(4.1); – trasarea în duct continuu a literei „R” mare de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – copierea, transcrierea enunțurilor din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere (4.1).

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

– identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza algoritmului de comparare a două numere mai mici decât 100 (1.2); – recunoașterea și numărarea literelor învățate (a, m, i, u, s, l, n, e) și ordonarea în funcție de criterii date pentru a forma cuvinte (ex: 1 – litera care se găsește de cele mai multe ori, 2 – litera care se găsește de tot atâtea ori cât numărul cuprins între 12 și 14; 3 – litera care se găsește de cele mai puține ori etc.); (1.2); – identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 31 (1.2); – selectarea unor numere după criterii date (1.2); – ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale prin compararea acestora două câte două (1.3) ; – ordonarea unor numere date (cărora le corespund anumite litere) pentru a obține numele unei forme de energie (1.3); – citirea şi scrierea relaţiei de ordine între cardinalele a două mulţimi (1.3); – poziţionarea pe axă a unor numere date (1.3); – identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici decât 100 şi scrierea relaţiei (1.6).

Manuale Intuitext clasa I

Litera „R” de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite ziare, reviste, frunze, pietre, planșă cu litera-model, alfabetare, coli, carioci, lipici, foarfece Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Compararea și ordonarea numerelor naturale de la 0 la 31

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, pliante, fișe de lucru, creioane colorate, coli A3 Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Observarea sistematică: implicarea elevilor în efectuarea unei activități practice  Scară de clasificare (în totalitate, parțial, deloc): respectarea etapelor de lucru; colaborarea cu colegii pentru realizarea sarcinii calitatea prezentării produsului realizat; implicarea în interevaluarea produselor realizate de celelalte grupe. Tema de lucru în clasă: – identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 31; – compararea a două numere din concentrul 0-31; – ordonarea crescătoare/ descrescătoare a unor numere naturale în concentrul 0-31

81

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 9 ZIUA 10

Matematică și explorarea mediului

82

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic

– formularea de enunţuri pornind de la titlul unei povești despre anotimpuri, poveste aleasă de învățător pentru a fi lecturată (predicții referitoare la subiectul textului ce urmează a fi audiat) (2.1); – anticiparea evenimentelor și a finalului poveștii din care învățătorul citește cu cel puțin trei întreruperi (3.4); – formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la conținutul textului audiat (1.2); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2); – completarea jurnalului de lectură al clasei, folosind desene care ilustrează conținutul textului audiat (3.4).

Utilizarea cuvintelor nou învățate în contexte adecvate

Resurse materiale: computer, coli albe, foarfece, lipici, carioci, Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, lectura cu predicții, „Explozia solară”

3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.2 Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple

– stabilirea utilității unor aparate care funcționează folosind curent electric (3.1); – selectarea în imagini și în mediul înconjurător a aparatelor care folosesc, pentru funcționare, curent electric (4.2); – organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?” (Ex.: Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista curent electric etc.) (4.2); – evidenţierea formelor de energie prin activități practice simple: utilizarea unor aparate care folosesc curentul electric (calculator, uscător de păr, prăjitor de pâine, televizor etc.) (3.1);

Forme de energie: electricitatea

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, calculator, uscător de păr, prăjitor de pâine, televizor Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

1.1 Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100 1.2 Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări

– numărarea obiectelor/fiinţelor din mediul apropiat (1.1); – numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului (de la ...până la) (1.1); – identificarea numerelor pare/impare dintr-un şir dat (1.20; – selectarea unor numere după un criteriu dat (1.2); – scrierea unui şir de numere pare/impare, având date limitele intervalului (1.3); – poziţionarea pe axă a unor numere date (1.3);

Numerele naturale de la 0 la 31: numere pare și numere impare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, coli albe, markere, fișe de lucru Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat. Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; cooperarea pentru realizarea sarcinii Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 11

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

Manuale Intuitext clasa I

– vizionarea unor scurte secvenţe din filme pentru copii despre diferite stări de agregare ale apei şi discutarea lor (1.4); – conversaţii pe teme de interes pentru copii („Ce se întâmplă cu apa în natură?”) (1.4); – formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral (1.4); – identificarea prin colorare a literei „c” mic de tipar scrisă corect (3.1); – recunoașterea literei „c” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1).

Sunetul și litera „c” mic de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, videoproiector, computer, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de audierea unor texte; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat; utilizarea în conversații a informațiilor transmise prin intermediul textului audiat.

83

Comunicare în limba română

ZIUA 12

2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

84

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– citirea în ritm propriu a unui text scurt care conţine cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – formularea unei opinii personale referitoare la o întâmplare din textul citit (transformarea bulgărelui de zăpadă) (2.3); – joc de tipul: „Să ne imaginăm o conversație între un fulg de nea și Soare” (2.3); – trasarea în duct continuu a literei „c” de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – executarea conturului literei „c”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1); – citirea enunțului scris cu litere de mână, din manual (3.1); – copierea, transcrierea cuvintelor și enunțurilor din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere (4.1). – recunoașterea literei „C” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor din manual scrise cu litere de tipar (3.1); – schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unui sunet (inițial/final) (1.3); – compunerea, la alfabetarul mobil, a cuvintelor, din literele învățate, respectând modelul „cal-calul”(3.1); – citirea în ritm propriu a unor enunțuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – punerea în corespondență a două enunțuri diferite care au același înțeles (3.1);

Litera „c” mic de mână

Litera „C” de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, jetoane cu literele învățate, coli, carioci Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea actului scrisului în funcţie de criterii date

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, metoda fonetică, analitico-sintetică

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; cuprinderea în câmpul vizual a silabei.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.2 Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple

Manuale Intuitext clasa I

– joc de rol („La școală”) pornind de la imaginea de la pagina 42 din manual (2.1); – exersarea exprimării, clare şi corecte, şi conştientizarea importanţei acesteia în reuşita comunicării (2.1); – discriminarea cuvintelor care încep cu litera „C” mare de tipar de alte cuvinte care încep cu litera „c” mic de tipar, din texte scrise pe diferite uri -cărți, reviste, hărți, vederi etc. (3.1); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – trasarea în duct continuu a literei „C” mare de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – executarea conturului literei „C”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1); – copierea literei „C” de mână, a cuvintelor și a propoziției scrise pe liniatura tip I a manualului (4.1); – scrierea după dictare a unor enunțuri (4.1). – evidenţierea formelor de energie prin activități practice simple (3.1). – stabilirea surselor naturale și a celor artificiale de producere a luminii (3.1); – identificarea, în imagini și în mediul înconjurător, a corpurilor care sunt sursă de căldură (3.1); – stabilirea utilității unor aparate care funcționează folosind curent electric (3.1); – selectarea în imagini și în mediul înconjurător a aparatelor care folosesc, pentru funcționare, curent electric (4.2); – organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?” (Ex.: Ce s-ar întâmpla dacă pentru o zi nu ar exista Soarele? etc.) (4.2);

Litera „C” de mână

Forme de energie: lumina, căldura, electricitatea

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite cărți, reviste, atlase ce se găsesc în sala de clasă, planșă cu litera-model Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul de rol

Observarea sistematică – comportamentul de vorbitor-receptor  Listă de verificare (da, nu): pronunțarea corectă și clară a unor sunete, silabe, cuvinte; formularea de enunțuri logice; manifestarea interesului față de partenerul de dialog.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu imagini, pliante, Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, Amestecați-vă/ Înghețați/Formați perechi

Observarea sistematică: atitudinea față de sarcina de învățare  Listă de verificare (da, nu): – respectarea instrucțiunilor; – finalizarea sarcinii.

85

ZIUA 13

Comunicare în limba română

86

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

– formularea de enunţuri pe baza unei imagini (2.1); – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte (1.3); – citirea integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1); – asocierea unor cuvinte, scrise cu litere de tipar, cu imaginile potrivite (3.2); – joc de tipul „Completează silaba” (1.3); – realizarea de corespondențe între silabe dintr-o serie dată, pentru a obţine cuvinte (3.1); – compunerea, la alfabetarul mobil, a unor cuvinte (3.1); – asocierea unor imagini cu enunţurile potrivite, scrise cu litere de tipar (3.2); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2); – copierea, transcrierea literelor, cuvintelor, enunţurilor din 35 cuvinte menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi dintre cuvinte (4.1).

Recapitulare Sunetul și literele n, e, r, c, mici şi mari de tipar și de mână Propoziția/enunțul Scrierea cu majusculă la începutul propoziției Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii Punctuația - Punctul

Resurse materiale: manual, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, exercițiul.

Temă de lucru în clasă: – obținerea de cuvinte din silabe date și prin compunere la alfabetarul mobil; – copierea, transcrierea cuvintelor, din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

Itemii de evaluare vizează: – realizarea de corespondențe între silabe dintr-o serie dată, pentru a obţine cuvinte (3.1); asocierea unor cuvinte, scrise cu litere de tipar, cu imaginile potrivite (3.2); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia respectând scrierea cu majusculă la începutul propoziției, scrierea cu majusculă a substantivelor proprii și punctuația (4.2);

Evaluare Sunetul și literele n, e, r, c, mici şi mari de tipar și de mână Propoziția/enunțul Scrierea cu majusculă la începutul propoziției Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii Punctuația -Punctul

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul;

Probă scrisă: Grila Cum te poţi aprecia

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 14

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

Manuale Intuitext clasa I

– scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 31 (1.1.); – compararea numerelor naturale în concentrul 0-31 (1.2); – identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 31 (1.2); – selectarea unor numere după un criteriu dat (1.2); – ordonarea crescătoare sau descrescătoare a numerelor naturale 0-31 (1.3); – identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici decât 100 şi scrierea relaţiei (1.6). – evidenţierea formelor de energie prin activități practice simple (3.1).

Recapitulare Numerele naturale 0 - 31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare, numere pare/impare. Forme și transfer de enegie. Forme de energie: lumina, căldura electricitatea

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, jetoane Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.

Temă de lucru în clasă: – ordonarea crescătoare sau descrescătoare a numerelor naturale 0100; – identificarea numerelor naturale 0-31 respectânc condiții date

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Sunetul și literele n, e, r, c, mici şi mari de tipar și de mână Propoziția/enunțul Scrierea cu majusculă la începutul propoziției Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii Punctuația -Punctul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare; Resurse procedurale: convesaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/ dezvoltare Autoevaluarea

87

Matematică și explorarea mediului

88

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

Probă scrisă Itemii de evaluare vizează: – reprezentarea/scriere numerelor în concentrul 0 – 31 cu ajutorul numărătorii de poziţionare; – identificarea regulii de construire a unui şir de numere și completarea lui; – compararea numerelor naturale în concentrul 0-31; – ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale în concentrul 0 – 31; – evidențierea formelor de energie necesare creșterii/dezvoltării unor obeicte date.

Evaluare Numerele naturale 0 - 31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare, numere pare/impare. Forme și transfer de enegie. Forme de energie: lumina, căldura electricitatea

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul.

Probă scrisă Grila Cum te poţi aprecia

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 15

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

Manuale Intuitext clasa I

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Numerele naturale 0 - 31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare, numere pare/impare. Forme și transfer de enegie. Forme de energie: lumina, căldura electricitatea

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare; Resurse procedurale: convesaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare Autoevaluarea

89

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Creștem sănătoși PERIOADA: 3 săptămâni (S 11-12-13)

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

90

Competențe

Activități de învățare

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– formularea de enunțuri pe baza imaginii din manual (2.1); – formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la părțile corpului omenesc (2.1); – joc: executarea unor comenzi prezentate de învățător (fiecărui număr de la 1 la 5 îi sunt asociate anumite comenzi legate de părți/elemente ale corpului omenesc: 1- Bate din palme!, 2 - Bate cu palmele pe picioare! etc. Învățătorul indică diferite numere, într-o ordine aleatorie, elevii trebuie să execute comanda. Se mărește ritmul treptat. (1.1); – recunoașterea literei „p” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „p”, sugerate de ilustrație (1.3); – identificarea prin colorare a unor cuvinte care conțin sunetul „p”, sugerate de imagini (1.3); – stabilirea poziţiei sunetului „p” în cuvinte sugerate de imagini (1.3); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1).

Detalieri de conținut

Resurse materiale și procedurale

Sunetul și litera „p” mic de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, metoda fonetică, analiticosintetică

Evaluare Probă orală – identificarea cuvintelor ce conţin sunetul p în diferite poziţii (selectarea unor jetoane); – identificarea poziţiei sunetului p în cadrul unui cuvânt; – formularea de enunţuri după imagini date.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 2

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

Manuale Intuitext clasa I

– formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se solicită/ oferă informaţii referitoare la colegi din clasă (Un elev întreabă: „…X…are păr blond?”, aruncă o minge unui coleg care va răspunde „Nu.. …Y..are păr blond.”) (2.1); – compunerea, la alfabetarul mobil a unor cuvinte Joc: „Eu spun…(pas), tu scrii… (pasul)” (3.1); – asocierea literei „p” mic de mână cu sunetul „p” pe baza intuirii literei-model (3.1); – citirea din manual a cuvintelor și a enunțului, scrise cu litere de mână (3.1); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – modelarea din plastilină a conturului literei „p” mic de mână (4.1); – executarea conturului literei „p” mic de mână cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, pe hârtie (4.1); – copierea/transcrierea literei „p” mic de mână, a unor cuvinte și enunțuri pe rețeaua de linii a caietului (4.1). – executarea unor instrucţiuni/reguli de joc prezentate de învățător -joc: „Spune ce s-a schimbat!” (Cinci elevi ies în fața clasei fiind observați cu atenție de către ceilalți elevi. Apoi ies din clasă și realizează câte o schimbare a înfățișării, așezării hainelor. Revin în sala de clasă, iar colegii identifică și precizează schimbările care au intervenit. Cei care au numit schimbările survenite vor lua locul voluntarilor) (1.1) – recunoașterea literei „U” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1); – joc de mișcare: fiecare elev are un jeton pe care este scrisă o silabă. Învățătorul rostește un cuvânt, elevii care dețin silabele ce compun cuvântul se grupează (3.1); – citirea în ritm propriu a unor enunţuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – formularea întrebărilor corespunzătoare unor răspunsuri indicate (Ce? Cum? Ce fel de? Cu cine? etc.) (2.3)

Litera „p” mic de mână Intonarea propozițiilor interogative

Litera „P” mare de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, alfabetar mobil, plastilină, minge Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul

Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu silabe Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică, jocul

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; cuprinderea în câmpul vizual a silabei.

91

Matematică și explorarea mediului

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

92

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 1.5. Efectuarea de adunări repetate/scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-100

– numărarea cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte (1.3); – identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, poziţionarea de jetoane, simboluri grafice (1.3); – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte (1.3); – citirea în ritm propriu a unor enunţuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – punerea în corespondență a propozițiilor citite cu schema grafică potrivită (1.3); – joc: oferirea unor informaţii despre sine, despre activităţile preferate, prin intermediul gesturilor și a mimicii(1.4); – joc de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti (1.4); – executarea conturului literei „P” mare de mână cu degetul pe bancă, în aer (4.1); – scrierea literei „P” de mână pe rețeaua de linii a caietului (4.1); – copierea, transcrierea unor cuvinte și a unor enunţuri alcătuite din 3-5 cuvinte menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi dintre cuvinte (4.1). – identificarea în imagini/mulaje a principalelor organe ale corpului omenesc (3.1); – realizarea unor colaje/desene care reprezintă corpul omenesc cu principalele organe (3.1); – recunoaşterea organelor şi localizarea acestora folosind imagini din atlase sau mulaje (3.1); – identificarea pe propriul corp a zonelor unde sunt amplasate anumite organe (3.1); – identificarea numărului unor organe interne date pentru unul, doi sau trei copii (1.5);

Litera „P” mare de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, păpuși pe deget, marionete, măști Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, dialogul, jocul de rol, gândiți/lucrați în perechi/comunicați

Temă de lucru în clasă: – copierea și transcrierea unor cuvinte și enunțuri Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea actului scrisului în funcţie de criterii date

Scheletul și organele majore ale corpului localizare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu imagini, mulaje, planșe didactice, Atlas de anatomie; Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, gândiți/lucrați în perechi/comunicați

Temă de lucru în clasă: – selectarea, dintre mai multe imagini, pe acelea care reprezintă organe interne; – localizarea principalelor organe ale corpului uman

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 3

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

Manuale Intuitext clasa I

– oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba... ?” (în textul audiat de elevi, imaginat de cadrul didactic pe baza ilustrației din manual) (1.1); – decodificarea mesajului încifrat în ghicitori referitoare la obiecte de igienă personală (1.1); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „ă”, sugerate de ilustrație (1.3); – recunoașterea literei „ă” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – stabilirea poziţiei sunetului „ă” în silabe/cuvinte însoțite de imagini sugestive (1.3); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1); – joc de rol în contexte familiare: „La doctor” (2.3). – formularea, în perechi, de întrebări și răspunsuri pe baza unei imagini (2.1); – citirea în ritm propriu a unor enunţuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – formularea unor întrebări și răspunsuri orale referitoare la conţinutul textului citit (3.2); – citirea selectivă a unor cuvinte dintr-un text scurt (3.2); – trasarea în duct continuu a literelor „ă, Ă” mic de mână, începând prin unirea punctelor care le compun (4.1); – copierea/transcrierea unor cuvinte și propoziții (4.1).

Sunetul și literele „ă, Ă” de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, stetoscop -jucărie Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică

Probă orală – identificarea cuvintelor ce conţin sunetul ă în diferite poziţii (selectarea unor jetoane); – identificarea poziţiei sunetului ă în cadrul unui cuvânt;

Literele „ă, Ă” de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

– efectuarea de adunări şi verificarea cu obiecte (1.4); – numărare cu pas dat (ex. din 2 în 2), folosind ca intuitiv obiecte sau desene (1.4); – adăugarea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor (1.4); – adăugarea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente” (1.4); – localizarea organelor majore ale corpului copiilor ilustrați în imaginile din manual (3.1).

Adunarea în concentrul 0-10

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, bile colorate, numărătoare, bețișoare, creioane colorate, markere Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Interevaluare: – verificarea, în pereche, a rezultatelor obținute la operații de adunare în concentrul 0-10.

93

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 4

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.5. Efectuarea de adunări repetate/scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-100

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

94

– Joc „Găsește-ți perechea!”: copiii extrag câte un jeton pe care sunt scrise cuvinte -pe unele jetoane, nearticulat, pe altele, articulat hotărât. La comanda învățătorului „Găsește-ți perechea!”, elevii se grupează câte doi pentru a realiza perechi de cuvinte (ex: cap-capul) (3.1); – stabilirea sunetului inițial al unor cuvinte sugerate de imagini adecvate temei unității de învățare (învățătorul arată o imagine, copiii care au în mână jetonul cu litera corespunzătoare sunetului inițial, îl ridică) (1.3); – joc: „Citește și potrivește!” (învățătorul pregătește fâșii de hârtie pe care sunt scrise enunțuri potrivite unor imagini răspândite prin clasă. Fiecare elev extrage un enunț, îl citește și caută imaginea corespunzătoare lui) (3.1). – găsirea ,,regulii” pentru o corespondenţă de următorul tip: 3→7; 4→8; 5→9 (1.4); – efectuarea de adunări şi verificarea cu obiecte (1.4); – evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără precizarea terminologiei (1.4); – efectuarea de adunări şi aplicarea proprietăților adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru - fără precizarea terminologiei) (1.4); – efectuarea de adunări repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale (1.5.). – efectuarea de scăderi şi verificarea cu obiecte (1.4); – adăugarea/eliminarea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor (1.4); – adăugarea/eliminarea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente” (1.4); – localizarea organelor majore ale corpului copiilor ilustrați în imaginile din manual (3.1).

Cuvântul. Propoziția

Proprietățile adunării

Scăderea în concentrul 0-10

Resurse materiale: jetoane cu imagini, cuvinte, enunțuri Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, jocul didactic.

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; cooperarea pentru realizarea sarcinii

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, numărătoare, bețișoare, bile, cuburi, cretă colorată, markere Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, numărătoare, obiecte diverse, jetoane, fișe de lucru Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – efectuarea de scăderi în concentrul 0-10; – eliminarea de elemente dintr-o mulțime pentru a obține un număr de elemente dat.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 6

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

Manuale Intuitext clasa I

– vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni şi filme pentru copii referitoare la stilul de viață sănătos şi discutarea lor (1.4); – formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral (1.4); – oferirea unor informaţii despre igiena personală, folosind enunţuri simple (2.1); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor din manual scrise cu litere de tipar (3.1); – completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte (3.1); – realizarea, în grup, a unui poster care ilustrează un enunț dat („Apa e prietena mea.”, „Mă spăl mereu cu săpun.”) – joc de rol folosind marionete pe băț, din carton, ce reprezintă un săpun, o picătură de apă, o periuță, o perie de păr (1.4). – citirea în ritm propriu a unor enunţuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar și de mână (3.1); – numărarea cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte (1.3); – identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, poziţionarea de jetoane, simboluri grafice (1.3); – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 35 cuvinte (1.3); – schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a schimba mesajul transmis (1.3); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2); – copierea, transcrierea enunțurilor, din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și dintre cuvinte (4.1);

Oferirea unor informaţii despre igiena personală

Propoziția/enunțul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, videoproiector, computer, creioane colorate, carioci, hârtie colorată, coli de flipchart, foarfece, lipici Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică, joc de rol

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; cooperarea pentru realizarea sarcinii.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, gândiți/lucrați în perechi/comunicați

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

95

Comunicare în limba română

ZIUA 7

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

96

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

– formularea de enunțuri pe baza imaginii din manual (2.1); – formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se solicită informaţii referitoare la alimentele pe care le consumăm (2.1); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „o”, sugerate de ilustrație (1.3); – jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/se termină/ conţin sunetul „o” (1.3); – recunoașterea literei „o” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – identificarea, prin colorare, a imaginilor care sugerează cuvinte ce conțin sunetul „o” (1.3); – stabilirea poziţiei sunetului „o” în silabe/cuvinte însoțite de imagini sugestive (1.3); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1). – vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni, filme pentru copii referitoare la alimentele pe care le consumăm şi discutarea lor (1.4); – joc de rol folosind marionete pe băț, din carton, ce reprezintă un măr, un morcov, o acadea, o sticlă de suc acidulat (1.4). – citirea în ritm propriu a unor enunţuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unui sunet (1.3); – asocierea literei „o” mic de mână cu sunetul „o” pe baza intuirii literei-model (3.1); – trasarea în duct continuu a literei „o” mic de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – citirea propoziției din manual, scrisă cu litere de mână (3.1); – copierea, transcrierea cuvintelor și a enunțurilor din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și dintre cuvinte (4.1);

Sunetul și litera „o” mic de tipar

Litera „o” mic de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică, exercițiul

Probă orală – formulare de enunțuri pe baza unor imagini

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, computer, videoproiector, marionete pe băț Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul de rol

Observarea sistematică – comportamentul de vorbitor-receptor  Listă de verificare (da, nu): pronunțarea corectă și clară a unor sunete, silabe, cuvinte; formularea de enunțuri logice; manifestarea interesului față de partenerul de dialog.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 8

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

Manuale Intuitext clasa I

– recunoaşterea organelor şi localizarea acestora folosind imagini din atlase sau mulaje (3.1); – identificarea pe corpul unui coleg a zonelor unde sunt amplasate anumite organe (3.1); – relaţionarea principalelor structuri ale organismului uman cu rolurile acestora (3.1); – asocierea unor imagini reprezentând acțiuni ale copiilor cu principalele organe responsabile pentru realizarea acțiunilor respective (3.1). – dialoguri în contexte reale, pe teme familiare legate de adoptarea unui stil de viață sănătos în ceea ce privește alimentația (2.3); – formularea unei opinii personale referitoare la alimentele sănătoase/nesănătoase pentru organism (2.3); – joc: „Ce s-ar întâmpla dacă …” (2.3); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor din manual scrise cu litere de tipar (3.1); – compunerea, la alfabetarul mobil, a unor cuvinte(3.1); – citirea în ritm propriu a unor enunţuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1);

Scheletul și organele majore ale corpului roluri

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, numărătoare, bețișoare, coli albe, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Litera „O” mare de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, metoda fonetică, analitico-sintetică, exercițiul, jocul didactic

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; cuprinderea în câmpul vizual a silabei.

97

Matematică și explorarea mediului

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

98

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare

– oferirea unor informaţii despre sine, despre alimentele preferate, folosind enunţuri simple(2.1); – realizarea în grup a unor postere, care ilustrează enunțul „Mănânc sănătos!” folosind imagini decupate din ziare şi reviste (4.1); – transmiterea, la panoul cu mesaje, a unor îndemnuri (prin desene, cuvinte/enunţuri simple şi simboluri) (3.3); – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/simboluri (3.3); – trasarea în duct continuu a literei „O” mare de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – transformarea, prin desenare, a literei „O” de mână într-un fruct sau într-o legumă a cărei denumire conține sunetul „o”(4.1); – copierea, transcrierea cuvintelor și a enunțului din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1). – efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0 - 10; (1.4); – aplicarea proprietăților adunării pentru stabilirea rapidă a rezultatului unor operații date (1.4); – adăugarea/eliminarea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente” (1.4); – compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0 – 10, folosind obiecte, desene şi numere (1.4); – evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără precizarea terminologiei (1.4).

Litera „O” mare de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite ziare, reviste, planșă cu litera-model, coli, carioci, lipici, foarfece Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Adunarea și scăderea în concentrul 0-10

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, pliante, fișe de lucru, jetoane, cuburi, bile, nasturi, cărți de joc, zaruri. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: implicarea elevilor în efectuarea unei activități practice  Scară de clasificare (în totalitate, parțial, deloc): respectarea etapelor de lucru; colaborarea cu colegii pentru realizarea sarcinii calitatea prezentării produsului realizat; implicarea în interevaluarea produselor realizate de celelalte grupe. Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; utilizarea materislului de sprijin rapiditatea în rezolvarea sarcinii

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 9 ZIUA 10

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare

– oferirea unor informaţii despre cele cinci simțuri ale omului, folosind enunţuri simple – completarea coloanei „Știu” din tabelul „Știu/Vreau să știu/Am învățat” (2.1); – formularea unor întrebări prin care se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la cele cinci simțuri ale omului – completarea coloanei „Vreau să știu” din tabelul „Știu/Vreau să știu/Am învățat” (2.1); – vizionarea unui film pentru copii-soft educațional (1.4); formularea unor întrebări de lămurire în urma vizionării filmului (1.4); – formularea unor răspunsuri referitoare la conţinutul filmului vizionat (1.2); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat – completarea coloanei „Am învățat” din tabelul „Știu/Vreau să știu/Am învățat” (1.2);

Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate

Resurse materiale: videoproiector Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, observarea dirijată, metoda „Știu/Vreau să știu/Am învățat”

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat.

3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– identificarea semnificaţiei datelor unei probleme (5.2); – identificarea cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice (sunt...mai vin; erau...au plecat) (5.2); – rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete sau reprezentări simbolice (5.2); – rezolvarea unor probleme după imagini date (5.2); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-10 (5.2); – compunerea şi rezolvarea unor probleme (5.2); – verbalizarea modului de rezolvare a unor probleme (3.1). – identificarea semnificaţiei datelor unei probleme (5.2); – identificarea cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice (sunt... mai vin; erau... au plecat) (5.2); – rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete sau reprezentări simbolice (5.2); – rezolvarea unor probleme după imagini date (5.2); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-10 (5.2); – compunerea şi rezolvarea unor probleme (5.2); – verbalizarea modului de rezolvare a unor probleme (3.1).

Probleme care se rezolvă printr-o operație

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, probleme ilustrate, obiecte diverse pentru compunerea de probleme Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, caietul elevului, fișe de lucru Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Manuale Intuitext clasa I

Probleme care se rezolvă printr-o operație

Probă orală – compunerea unor probleme după imagini și rezolvarea lor.

99

ZIUA 11

Comunicare în limba română

100

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– vizionarea unor scurte secvenţe din filme pentru copii despre cele cinci simțuri şi discutarea lor (1.4); – formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral (1.4); – identificarea, prin colorare, a literei „v” de tipar (3.1); – recunoașterea literei „v” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – stabilirea poziţiei sunetului „v” în cuvinte sugerate de imagini (1.3); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1).

Sunetul și litera „v” mic de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, videoproiector, computer, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

– joc: „Ghicește obiectul!” (un elev alege dintr-un săculeț un obiect, fără a-l arăta colegilor. Ceilalți elevi formulează întrebări prin care solicită informaţii referitoare la forma, culoarea, gustul, mirosul, utilitatea etc. obiectului ce trebuie ghicit. Elevul care a ales obiectul răspunde prin DA sau NU. Jocul se reia când un elev a ghicit obiectul, acesta alegând alt obiect) (2.1); – formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la diverse teme din sfera de interes a copiilor (2.1); – trasarea în duct continuu a literei „v” mic de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – executarea conturului literei „v”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1); – citirea enunțului scris cu litere de mână, din manual (3.1); – copierea, transcrierea cuvintelor și a enunțului din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1).

Litera „v” mic de mână Semnul întrebării

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, săculeț cu diferite obiecte Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de audierea unor texte; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat; utilizarea în conversații a informațiilor transmise prin intermediul textului audiat. Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de colegi; formularea de răspunsuri adecvate la întrebările colegilor.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 12

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

Manuale Intuitext clasa I

– citirea pe silabe/integrală a cuvintelor din manual scrise cu litere de tipar (3.1); – citirea în ritm propriu a unor enunțuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – Joc: „Domino” (un elev spune două lucruri despre el – pasiuni, preferințe, calități etc. și întinde câte o mână pentru fiecare lucru spus. Colegii care au preferințe, pasiuni, calități comune cu cele comunicate de acesta, se prind de mâna corespunzătoare. Apoi, următorii elevi repetă lucrul avut în comun și spun un alt lucru nou despre ei. Cine se regăsește se prinde de mână și tot așa până se prind toți elevii din clasă) (2.1); – oferirea unor informaţii despre sine, despre colegi, despre activităţile preferate, pasiuni etc., folosind enunţuri simple (2.1); – citirea în ritm propriu a unor enunțuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – completarea de enunţuri lacunare pe baza unei imagini (2.1); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – trasarea în duct continuu a literei „V” mare de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1); – executarea conturului literei „V”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1); – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene (3.3). – copierea, transcrierea cuvintelor și a enunțului din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1); – scrierea după dictare a unor enunțuri (4.1).

Litera „V” mare de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, jocul didactic, exercițiul

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; cuprinderea în câmpul vizual a silabei.

Litera „V” mare de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, gândiți/lucrați în perechi/comunicați

Temă de lucru în clasă: – completarea unui rebus în care definițiile sunt date prin desene; – copiere și transcriere de cuvinte, enunțuri Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea actului scrisului în funcţie de criterii date

101

Matematică și explorarea mediului ZIUA 13

Comunicare în limba română

102

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

– întâlnire cu medicul școlii/un medic de familie/medicul din localitate (3.1); – formulare de întrebări și răspunsuri care vizează rolul organelor majore ale corpului (3.1); – identificarea, în imagini, a organelor care îndeplinesc anumite roluri (3.1); – stabilirea unor reguli pentru menținerea unei bune funcționări a organismuli (3.1).

Scheletul și organele majore ale corpului roluri

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

– formularea de enunţuri pe baza unei imagini (2.1); – realizarea de corespondențe între silabe dintr-o serie dată, pentru a obţine cuvinte (3.1); – compunerea, la alfabetarul mobil, a unor cuvinte (3.1); – completarea unor enunțuri lacunare (4.2); – citirea în ritm propriu a unor enunțuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – dialoguri în contexte simulate, pe teme familiare (Crăciunul) (2.3); – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte (1.3); – schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a schimba mesajul transmis (1.3); – copierea, transcrierea cuvintelor și a unor enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1).

Recapitulare Sunetul și literele p, ă, o, v, mici şi mari de tipar și de mână Propoziția/enunțul Intonarea propozițiilor interogative

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu imagini, pliante, Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, Amestecați-vă/ Înghețați/Formați perechi Resurse materiale: manual, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică, exercițiul.

Observarea sistematică: atitudinea față de sarcina de învățare  Listă de verificare (da, nu): – respectarea instrucțiunilor; – finalizarea sarcinii.

Temă de lucru în clasă: – obținerea de cuvinte din silabe date și prin compunere la alfabetarul mobil; – copierea, transcrierea cuvintelor, din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 14

3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

Manuale Intuitext clasa I

Itemii de evaluare vizează: – ordonarea unor silabe/cuvinte dintr-o serie dată, pentru a obţine cuvinte/propoziții (3.1); – scrierea unor cuvinte sugerate de imagini, menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere (4.1); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2);

Evaluare Sunetul și literele p, ă, o, v, mici şi mari de tipar și de mână Propoziția/enunțul

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul;

Probă scrisă: Grila Cum te poţi aprecia

– rezolvarea de operații de adunare și scădere în concentrul 0-10, cu și fără sprijin în obiecte (1.4); – evidențierea proprietăților adunării (1.4); – adăugarea/eliminarea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi cu un număr dat de elemente (1.4); – rezolvarea de probleme după imagini (5.2); – compunerea și rezolvarea de probleme care se rezolvă printr-o operație de adunare sau scădere cu numere în concentrul 0-10 (5.2); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-10 (5.2); – verbalizarea modului de rezolvare a unor probleme (3.1); – recunoaşterea organelor şi localizarea acestora folosind imagini din atlase sau mulaje (3.1); – identificarea pe propriul corp a zonelor unde sunt amplasate anumite organe (3.1); – relaţionarea principalelor structuri ale organismului uman şi animal cu rolurile acestora (3.1). Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Recapitulare Adunarea și scăderea în concentrul 0-10 Probleme care se rezolvă printr-o operație de adunare sau scădere Scheletul și organele majore ale corpului – localizare, roluri

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, jetoane Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.

Temă de lucru în clasă: rezolvarea de operații de adunare și scădere în concentrul 0-10; rezolvarea de probleme care se rezolvă printr-o operație de adunare sau scădere cu numere în concentrul 010 recunoaşterea organelor şi localizarea acestora

Sunetul și literele p, ă, o, v, mici şi mari de tipar și de mână Propoziția/enunțul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare; Resurse procedurale: convesaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/ dezvoltare Autoevaluarea

103

Matematică și explorarea mediului ZIUA 15

Matematică și explorarea mediului

104

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Probă scrisă Itemii de evaluare vizează: – adunarea numerelor naturale în concentrul 0-10, cu și fără sprijin în obiecte; – scăderea numerelor naturale în concentrul 0-10, cu și fără sprijin în obiecte; – rezolvarea de probleme folosind reprezentări simbolice; – rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-10; – relaţionarea principalelor structuri ale organismului uman cu rolurile acestora.

Evaluare Adunarea şi scăderea in concentrul 0-10 Probleme care se rezolvă printr-o operație de adunare sau scădere Scheletul și organele majore ale corpului – localizare, roluri

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul.

Probă scrisă Grila Cum te poţi aprecia

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Adunarea și scăderea în concentrul 0-10 Probleme care se rezolvă printr-o operație de adunare sau scădere Scheletul și organele majore ale corpului – localizare, roluri

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare; Resurse procedurale: convesaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare Autoevaluarea

Ghidul învățătorului

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Ne plac animalele PERIOADA: 4 săptămâni (S 14-15-16-17)

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– oferirea de informații despre animalul preferat („Îmi place…pentru că…” (2.1); – joc „Bingo” cu imagini-animale (Elevii caută colegi care preferă anumite animale desenate în grila cu imagini. Elevul care a completat primul o linie cu numele colegilor care preferă animalele desenate pe acea linie, strigă „Bingo!”) (3.1); – identificarea elementelor dintr-un text audiat care se regăsesc într-o ilustraţie corespunzătoare textului (1.2); – sesizarea unor elemente omise din ilustraţiile corespunzătoare unor texte audiate (1.2); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „t”, sugerate de ilustrație (1.3); – identificarea, prin colorare, a literelor „t, T” dintr-o mulțime de litere diferite (3.1); – identificarea unor cuvinte care conțin sunetul „t”, sugerate de imagini (1.3); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1).

Manuale Intuitext clasa I

Detalieri de conținut Sunetul și litera „t” mic de tipar Textul

Resurse materiale și procedurale Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe „Bingo”, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, metoda fonetică, analiticosintetică

Evaluare Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; cuprinderea în câmpul vizual a silabei.

105

Comunicare în limba română

ZIUA 2

2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

106

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

– formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii despre animalele de companie ale unor colegi de clasă (2.3); – citirea în ritm propriu a unor texte scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – asocierea literei „t” mic de mână cu sunetul „t” pe baza intuirii literei-model (3.1); – citirea din manual a cuvintelor și a enunțului, scrise cu litere de mână (3.1); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1); – executarea conturului literei „t” mic de mână cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, pe hârtie (4.1); – copierea/transcrierea literei „t” mic de mână, a unor cuvinte ș enunțuri pe rețeaua de linii a caietului (4.1). – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1); – citirea în ritm propriu a unui text scurt care conţine cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – discuţii referitoare la animale-personaje preferate din filme, desene animate, cărți (1.4); – prezentarea sub formă de desen a animalului-personaj preferat (4.3); – prezentarea animalului-personaj preferat, pe baza desenului realizat, utilizând enunțuri simple, corect formulate (2.1);

Litera „t” mic de mână

Litera „T” mare de tipar Așezarea textului în pagină. Titlul.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul

Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică

Probă orală: – prezentarea unui personaj preferat, animal, utilizând enunțuri simple, corect formulate

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.1. Sortarea şi clasificarea unor date din mediul apropiat pe baza a două criterii

Manuale Intuitext clasa I

– formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui text audiat (1.2); – citirea în ritm propriu a unor enunţuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – identificarea enunţurilor adevărate/false referitoare la textul audiat (1.2); – joc: „Ghicește animalul!” (Un elev răsfoiește un atlas zoologic, alege un animal, fără a spune care este. Ceilalți colegi formulează întrebări pentru a ghici animalul ales. Elevul va răspunde la întrebările colegilor doar prin DA sau NU. Jocul se reia când un elev a ghicit, acesta alegând un alt animal pentru a fi ghicit) (2.1); – scrierea literei „T” de mână pe rețeaua de linii a caietului (4.1); – scrierea literelor corespunzătoare sunetului inițial al unor cuvinte sugerate de imagini, pentru a obține din acestea un cuvânt (4.1); – copierea, transcrierea unor cuvinte și a unor enunţuri alcătuite din 3-5 cuvinte, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi dintre cuvinte (4.1). – numărarea animalelor și a diferitelor lor organe (membre, ochi, gură, urechi etc) într-o imagine dată (1.1); – stabilirea, prin observare, a principalelor structuri ale animalelor (3.1); – asocierea imaginilor reprezentând scheletul unor animale cu reprezentarea animalelor (3.1); – recunoaşterea organelor şi localizarea acestora folosind imagini din atlase sau mulaje (3.1); – identificarea dintr-un şir de imagini a celor care întrunesc una sau două condiţii (ex. animale care înoată, animale care zboară și se deplasează pe pământ) (5.1).

Litera „T” mare de mână Scrierea cu majusculă la începutul titlului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, atlas zoologic Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, dialogul, jocul

Observarea sistematică – comportamentul de vorbitor-receptor  Listă de verificare (da, nu): pronunțarea corectă și clară a unor sunete, silabe, cuvinte; formularea de enunțuri logice; manifestarea interesului față de partenerul de dialog.

Scheletul și organele majore la animale – localizare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu imagini animale, mulaje, planșe didactice, Atlas zoologic; Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, gândiți/lucrați în perechi/comunicați

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

107

ZIUA 3

Comunicare în limba română

108

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– identificarea personajelor unui text audiat de către elevi, spus de învățător pornind de la ilustrația din manual (1.2); – oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul: „Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?” (1.2); – recunoașterea grupului de litere „ce” în cuvinte scrise cu fonturi diferite (3.1); – identificarea unor cuvinte sugerate de imagini, care conțin sunetul/sunetele „ce” (1.3); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1); – joc de rol utilizând măști: „La carnaval” (2.3).

Grupurile de litere „ce, Ce” de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, măști reprezentând animale Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică, jocul de rol

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână

– formularea, în perechi, de întrebări și răspunsuri pe baza unei imagini (2.1); – citirea în ritm propriu a unui text care conţine cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – dialoguri în pereche despre organizarea unui carnaval (2.1); – formularea unor întrebări și răspunsuri orale referitoare la conţinutul textului citit (3.2); – citirea selectivă a unor cuvinte dintr-un text scurt (3.2); – asocierea unei imagini cu un cuvânt potrivit dintr-o pereche de cuvinte date (3.2); – trasarea în duct continuu a grupului de litere „ce” de mână (4.1); – copierea, transcrierea cuvintelor și a enunțului din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1).

Grupurile de litere „ce, Ce” de mână Dialogul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat. Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 4

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare

Manuale Intuitext clasa I

– reprezentarea numerelor de două cifre cu ajutorul numărătorii de poziţionare (1.1); – reprezentarea prin obiecte (beţişoare, bile etc.) a numerelor din intervalul 0 -100 (1.1); – reprezentarea zecilor prin mănunchiuri de câte 10 beţişoare (1.1); – citirea numerelor de la 0 la 100 (1.1); – scrierea numerelor de la 0 la 100, pe reţeaua caietului de matematică (1.1); – evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor dintr-un număr (1.1); – numărarea obiectelor/fiinţelor din mediul apropiat (1.1); – numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului (de la ...până la) (1.1); – stabilirea, prin observare, a principalelor structuri ale animalelor ilustrate în imagini date(3.1). – oferirea unor informaţii despre alcătuirea corpului animalelor folosind enunţuri simple –completarea coloanei „Știu” din tabelul „Știu/Vreau să știu/Am învățat” (2.1); – formularea unor întrebări prin care se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la alcătuirea corpului animalelor – completarea coloanei „Vreau să știu” din tabelul „Știu/Vreau să știu/Am învățat” (2.1); – vizionarea unui film pentru copii - soft educațional (1.4); – formularea unor întrebări de lămurire în urma vizionării filmului (1.4); – formularea unor răspunsuri referitoare la conţinutul filmului vizionat (1.2); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat – completarea coloanei „Am învățat” din tabelul „Știu/Vreau să știu/Am învățat” (1.2);

Recunoașterea, formarea, citirea și scrierea numerelor naturale de la 0 la 100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, bile colorate, numărătoare, bețișoare, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – evidențierea cifrei unităților/zecilor dintr-un număr; – scrierea unor numere reprezentate pe numărători; – completarea unor șiruri de numere din 1 în 1 crescător și descrescător.

Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate

Resurse materiale: videoproiector Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, observarea dirijată, metoda „Știu/Vreau să știu/ Am învățat”

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat.

109

Matematică și explorarea mediului Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5 ZIUA 6

Comunicare în limba română

110

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului (de la ...până la) (1.1); – evidenţierea cifrei unităţilor sau a zecilor dintr-un număr (ex.: Coloraţi cifra zecilor cu roşu; Scrieţi cu verde cifra unităţilor) (1.1); – generarea de numere mai mici decât 100, ale căror cifre îndeplinesc condiţii date (ex.: precizarea cifrei unităţilor/zecilor) (1.1); – aflarea unui număr/a unor numere respectând anumite condiţii (ex. „scrie cel mai mare număr mai mic decât 80”, „scrie toate numerele naturale de două cifre identice” etc.) (1.1). – compararea unor grupuri de obiecte prin punerea elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor comune, punerea în corespondenţă (1.2); – scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând semnele <, >, = (1.2); – compararea a două numere naturale mai mici decât 100, atunci când acestea au acelaşi număr de zeci/de unităţi, cu ajutorul mulţimilor de obiecte sau al numărătorii de poziţionare (1.2); – identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 100 (1.2). – observarea așezării în pagina cărții a unor texte, în diferite reviste, cărți de povești (3.2); – formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui text audiat (1.2); – formularea unei opinii personale referitoare la existența alineatelor în textele observate și audiate (2.3); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2); – ilustrarea unor enunţuri/fragmente de text citite (3.2); – analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl însoţeşte (3.2)

Recunoașterea, formarea, citirea și scrierea numerelor naturale de la 0 la 100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, numărătoare, bețișoare, bile, cretă colorată, markere Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul didactic

Probă orală – numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului

Compararea și ordonarea numerelor naturale de la 0 la 100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, numărătoare, obiecte diverse, jetoane, fișe de lucru Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Așezarea textului în pagină. Alineatul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, reviste, cărți de povești Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul, observarea dirijată

Temă de lucru în clasă: – ilustrarea unor enunţuri/ fragmente de text citite

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 7

3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână

– ordonarea unor enunțuri date pentru a forma un text (3.2); – identificarea titlului potrivit pentru textul format (3.2); – scrierea titlului, respectând scrierea cu majusculă a primului cuvânt (4.1); – transcrierea textului, respectând alineatele, distanța între cuvinte (4.1).

Așezarea textului în pagina caietului – scrierea titlului, folosirea alineatelor Punctuația: linia de dialog

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

– citirea în ritm propriu a unor enunţuri care descriu etapele de parcurs în proiectul „Iubim animalele” (3.1); – citirea selectivă a unor cuvinte, propoziţii pentru a focaliza atenția elevilor asupra pașilor necesari pentru realizarea unei cărți despre animale (3.1); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul enunțurilor citite (3.2); – dialog: realizarea unui schimb de idei în ceea ce privește confecționarea unei cărți despre animale (activitate din proiectul „Iubim animalele”) (2.1); – conştientizarea existenţei unor reguli simple de desfăşurare a schimburilor verbale care pot determina reuşita comunicării (2.1); – confecţionarea de către fiecare elev a unei minicărţi despre animale, în care se vor folosi limbaje convenţionale şi neconvenţionale (4.3).

Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii

Manuale Intuitext clasa I

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, gândiți/lucrați în perechi/comunicați Resurse materiale: manualul tipărit/digital, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

Probă orală – formulare de răspunsuri la întrebări despre conţinutul enunțurilor citite Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

111

Matematică și explorarea mediului

112

3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

– citirea în ritm propriu a unor enunţuri care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar, respectând intonația impusă de semnele de punctuație (3.1); – asocierea unor enunţuri, scrise cu litere de tipar cu imaginile potrivite (3.2); – selectarea unor cuvinte dintr-o serie de cuvinte date pentru a obține o propoziție și scrierea acesteia (4.1); – copierea, transcrierea cuvintelor și a enunțurilor din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere șd dintre cuvinte (4.1); – realizarea copertei cărticelei realizată de fiecare elev folosind imagini, cuvinte şi propoziţii preluate după modele (activitate din proiectul „Iubim animalele”) (4.3). – selectarea unor numere după un criteriu dat (1.2); – identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza algoritmului de comparare a două numere mai mici decât 100 (1.2); – ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale prin compararea acestora două câte două (1.3); – identificarea unor numere, situate într-un interval dat (1.3); – scrierea unui şir de numere pare/impare, având date limitele intervalului (1.3); – citirea şi scrierea relaţiei de ordine între cardinalele a două mulţimi (1.3); – poziţionarea pe axă a unor numere date (1.3); – identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici decât 100 şi scrierea relaţiei (1.6);

Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupurile de litere ce, Ce.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, creioane colorate, coli albe de carton Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

Compararea și ordonarea numerelor naturale de la 0 la 100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, numărătoare, bețișoare, coli albe, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 8

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

Manuale Intuitext clasa I

– vizionarea unor scurte secvenţe din filme pentru copii despre animale şi discutarea lor (1.4); – formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral (1.4); – identificarea unor cuvinte sugerate de imagini care conțin sunetul „î” (1.3); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1); – citirea în ritm propriu a unui text care conţine cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – citirea în lanţ, citirea ştafetă, citirea selectivă a unor cuvinte şi propoziţii din text (3.1); – completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte (3.1). – identificarea personajelor, locului şi timpului unei întâmplări prezentate în textul citit anterior (3.2); – citirea unor „cuvinte cheie” (3.2); – recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului, timpului şi momentului evocat (3.2); – scrierea unui enunț obținut prin ordonarea cuvintelor (4.1); – trasarea în duct continuu a literei „î, Δ de mână (4.1); – copierea, transcrierea cuvintelor și a enunțului din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1); – realizarea de către fiecare elev a unei pagini din minicarte (activitate din proiectul „Iubim animalele”) (4.3).

Sunetul și literele „î, Δ de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, metoda fonetică, analitico-sintetică, exercițiul

Literele „î, Δ de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, coli, carioci, lipici, foarfece Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; cuprinderea în câmpul vizual a silabei. Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

113

Matematică și explorarea mediului ZIUA 9

Comunicare în limba română

114

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic

– selectarea unor numere după un criteriu dat (1.2); – ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale prin compararea acestora două câte două (1.3); – identificarea unor numere, situate într-un interval dat (1.3); – estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de obiecte (1.3); – rotunjirea la zeci a unui număr dat, prin adăugarea sau eliminarea unui număr de unităţi (1.3); – scrierea unui şir de numere având date limitele intervalului (1.3); – citirea şi scrierea relaţiei de ordine între cardinalele a două mulţimi (1.3); – poziţionarea pe axă a unor numere date (1.3); – identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici decât 100 şi scrierea relaţiei (1.6); – formularea de enunţuri pornind de la titlul unei povești aleasă de învățător pentru a fi lecturată (predicții referitoare la subiectul textului ce urmează a fi audiat) (2.1); – anticiparea evenimentelor și a finalului poveștii din care învățătorul citește cu cel puțin trei întreruperi (3.4); – formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la conținutul textului audiat (1.2); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2); – completarea jurnalului de lectură al clasei, folosind desene care ilustrează conținutul textului audiat (3.4).

Compararea și ordonarea numerelor naturale de la 0 la 100

Textul. Titlul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, pliante, fișe de lucru, jetoane, cuburi, bile, nasturi, cărți de joc, zaruri. Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; utilizarea materislului de sprijin rapiditatea în rezolvarea sarcinii.

Resurse materiale: computer, coli albe, foarfece, lipici, carioci, Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, lectura cu predicții, „Explozia solară”

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Matematică și explorarea mediului

ZIUA 10

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

– stabilirea, prin observare, a principalelor structuri ale animalelor (3.1); – relaţionarea principalelor structuri ale organismului animal cu rolurile acestora (3.1); – recunoașterea unui organ în funcție de descrierea acestuia (3.1).

6.2 Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea şi compararea duratelor unor activităţi cotidiene

– identificarea mai multor tipuri de ceas (de perete, ceasul electronic, ceasul de mână) (6.2); – evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor dintre diferitele tipuri de ceasuri (ex.: ceasul electronic nu are ace indicatoare) (6.2); – poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe date: ,,Ceasul arată ora 9 fix/9 şi jumătate” (6.2); – realizarea unei corespondenţe între ora indicată de ceasul cu ace indicatoare şi cel electronic (6.2).

Manuale Intuitext clasa I

Scheletul și organele majore la animale roluri

Timpul: ora

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, probleme ilustrate, obiecte diverse pentru compunerea de probleme Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, caietul elevului, fișe de lucru, diferite ceasuri, imagini cu diferite ceasuri Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Activitate prectică: – confecționarea unor ceasuri din carton și fixarea orelor pe ceas conform inficațiilor.

115

ZIUA 11

Comunicare în limba română

116

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– emiterea, pe baza titlului, a unor predicţii asupra derulării evenimentelor dintr-un text ce urmează a fi audiat (1.4); – stabilirea de asemănări/deosebiri între întâmplările prezentate în textul audiat și întâmplări din viața proprie de școlar (1.2); – asocierea ilustrației din manual cu informaţiile desprinse din discuţiile cu colegii referitoare la activități școlare (1.2); – identificarea, prin colorare, a literei „â” dintr-o mulțime de alte litere (3.1); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1); – citirea în ritm propriu a unui text care conţine cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1); – citirea în lanţ, citirea ştafetă, citirea selectivă a unor cuvinte şi propoziţii din text (3.1).

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

– identificarea personajelor, locului şi timpului unei întâmplări prezentate în textul citit anterior (3.2); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2); – schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unui sunet (1.3); – trasarea în duct continuu a literei „â, ” de mână (4.1); – copierea, transcrierea cuvintelor și a enunțului din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1); – realizarea unei pagini a cărticelei realizate de elevi (activitate din proiectul „Iubim animalele”) (4.3).

Literele „â, ” de tipar

Literele „â, ” de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu literele-model, screioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de audierea unor texte; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat; utilizarea în conversații a informațiilor transmise prin intermediul textului audiat. Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 12

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic 4.1. Scrierea literelor de mână

– oferirea unor informaţii despre animalele pe care elevii leau observat în drumul lor spre școală folosind enunţuri simple (2.1); – răsfoirea unor reviste, atlase, cărți uriașe pentru a culege date referitoare la diverse animale (3.4); – realizarea în grup a unui poster, „Ocrotim animalele!”, în cadrul proiectului, „Iubim animalele”, folosind imagini, cuvinte şi propoziţii preluate după modele (4.1).

Oferirea unor informaţii despre mediul natural apropiat

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exercițiul

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

– exersarea exprimării, clare şi corecte, şi conştientizarea importanţei acesteia în reuşita comunicării, cu prilejul prezentării produsului personal (minicartea) realizat în cadrul proiectului (2.1); – relatarea unor momente/etape semnificative din timpul realizării cărticelei (2.1); – prezentarea de către fiecare grup a posterului realizat, folosind enunțuri clare și corecte (2.1); – formularea unor întrebări de lămurire în urma audierii prezentării produselor (1.4); – scrierea unor mesaje de apreciere a produselor realizate de colegi, utilizând cuvinte (propoziţii) şi simboluri/desene (4.3).

Proiect „Iubim animalele” – prezentarea produselor

Resurse materiale: minicărțile și posterele realizate de elevi Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, turul galeriei

Manuale Intuitext clasa I

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; utilizarea materialului de sprijin adecvarea produsului la sarcina de lucru. Evaluare prin proiect Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea produselor realizate în cadrul proiectului

117

Matematică și explorarea mediului ZIUA 13

Comunicare în limba română

118

6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea şi compararea duratelor unor activităţi cotidiene 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe date (6.2); – realizarea unei corespondenţe între ora indicată de ceasul cu ace indicatoare şi cel electronic (6.2); – ordonarea unor imagini date în funcție de ora desfășurării evenimentelor (programul unei excursii la obiective în care copiii întâlnesc animale) (6.2); – discuții despre asemănări și deosebiri între animalele aflate în diverse locuri pe care copiii le pot vizita (la circ, la ZOO, la Muzeul Antipa) (3.1). – identificarea personajelor unui text audiat de către elevi, spus de învățător pornind de la ilustrația din manual (1.2); – oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul: „Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?” (1.2); – identificarea unor cuvinte sugerate de ilustrația din manual, care conțin sunetul/sunetele „ci” (1.3); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1); – citirea în ritm propriu a unui text care conţine cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1);

3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână

– citirea în lanţ, citirea ştafetă, citirea selectivă a unor cuvinte şi propoziţii din text (3.1); – identificarea personajelor, locului şi timpului unei întâmplări prezentate în textul citit anterior (3.2); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2); – citirea unor cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar și de mână (3.1); – copierea, transcrierea enunțurilor, din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și dintre cuvinte (4.1);

Timpul: ora

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, machete-ceasuri, imagini cu ceasuri, ceasurijucării Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Grupurile de litere „ci, Ci” de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Grupurile de litere „ci, Ci” de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Observarea sistematică: atitudinea față de sarcina de învățare  Listă de verificare (da, nu): – respectarea instrucțiunilor; – finalizarea sarcinii. Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat. Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; cuprinderea în câmpul vizual a silabei.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 14

6.2 Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea şi compararea duratelor unor activităţi cotidiene

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

Manuale Intuitext clasa I

– aşezarea unor etichete reprezentând zilele săptămânii, în ordinea succesiunii lor în săptămână (6.2); – precizarea lunilor specifice unui anotimp (6.2); – identificarea datei unor evenimente din viaţa personală a copilului (ziua de naştere, prima zi de şcoală, prima zi a vacanţei de vară, Ziua Internaţională a copilului, Mărţişorul etc) (6.2); – găsirea corespondenţei dintre un eveniment şi anotimpul în care acesta are loc (01.03.- Mărţişorul-primăvara; 25.12Crăciunul-iarna etc.) (6.2); – completarea calendarului personal/al clasei cu evenimente care au importanţă pentru copii (6.2). – formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui text audiat, citit de învățător și care relatează întâmplări din lumea animalelor (1.2); – identificarea enunţurilor adevărate/false referitoare la textul audiat (1.2); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2); – asocierea unor cuvinte/enunţuri, scrise cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite (3.2); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2).

Timpul: ziua, săptămâna, luna, anul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, jetoane Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Utilizarea cuvintelor nou învățate în contexte adecvate

Resurse materiale: ziare, reviste, foarfeci, lipici, carton alb Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul.

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebările orale; sesizarea valorii de adevăr a unor enunțuri referitoare la mesajele audiate anterior.

119

Matematică și explorarea mediului Matematică și explorarea mediului

ZIUA 15

6.2 Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea şi compararea duratelor unor activităţi cotidiene

4.1 Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 5.1. Sortarea şi clasificarea unor date din mediul apropiat pe baza a două criterii 6.2 Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea şi compararea duratelor unor activităţi cotidiene

120

– identificarea datei unor evenimente din viaţa personală a copilului (6.2); – completarea calendarului personal/al clasei cu evenimente care au importanţă pentru copii (6.2); – prezentarea unor evenimente/întâmplări personale, utilizând denumirile zilelor săptămânii şi ale lunilor anului (6.2); – realizarea unui calendar personal, privind activităţile extraşcolare (luni-tenis, marţi-vizitarea unui muzeu, miercuriefectuarea unui experiment: plantarea unei flori într-un ghiveci) (6.2); – prezentarea înregistrărilor din calendarul naturii, realizat pe o perioadă determinată de timp (4.1); – ordonarea anotimpurilor pe o scală a preferinţelor (îmi place cel mai mult, îmi place mult, îmi place, îmi place puţin) (5.1);

Timpul: ziua, săptămâna, luna, anul

Resurse materiale: calendare de perete, de birou, orare, agende, jetoane, imagini, Resurse procedurale: conversaţia, explicația, problematixarea, exerciţiul, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Anotimpurile: durată

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de lucru, imagini, calendare, jetoane Resurse procedurale: convesaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic.

Temă de lucru în clasă: – ilustrarea unor enunţuri/ fragmente de text citite

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Comunicare în limba română

ZIUA 16 ZIUA 17

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

– activităţi de tipul „Știrile zilei/săptămânii” („Ce am făcut săptămâna aceasta?”), în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de colegi referitoare la diferite locuri vizitate în care au aflat informații despre animale (1.4); – discuţii despre instituțiile care se află în localitate și care contribuie la îmbunătățirea vieții animalelor (1.4); – formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la mediul social în care trăiesc (2.1); – scrierea unor mesaje diverse, utilizând cuvinte (propoziţii) şi simboluri/ desene (4.3).

Oferirea unor informaţii despre mediul social apropiat

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

– citirea unor cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar și de mână (3.1); – ordonarea unor silabe/cuvinte dintr-o serie dată, pentru a obţine cuvinte/propoziții (3.1); – discriminarea unui cuvânt, sugerat de o imagine, dintr-un șir de litere date (3.1); – copierea, transcrierea unor cuvinte, enunțuri care conțin grupurile de litere „ci, Ci” (4.1). – identificarea personajelor unui text audiat, creat de învățător pe baza ilustrației din manual (1.2); – oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul: „Cine? Ce? Unde? Cum? De ce?” referitoare la textul audiat (1.2); – formularea de enunțuri pe baza imaginii din manual (2.1); – dialoguri în pereche referitoare la mediile de viață ale animalelor (2.1); – compunerea, la alfabetarul mobil, a cuvintelor ce conțin litere nou învățate (3.1); – asocierea unor imagini cu enunțuri, cuvinte potrivite (3.2);

Grupurile de litere „ci, Ci” - consolidare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Recapitulare Sunetele (t, î, ce, ci). Literele „t, T, î, Î, â, ” de tipar și de mână Grupurile de litre „ce, Ce, ci, Ci” de tipar și de mână Propoziția/enunțul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

Manuale Intuitext clasa I

Observarea sistematică comportamentul de vorbitor-receptor  Listă de verificare (da, nu): pronunțarea corectă și clară a unor sunete, silabe, cuvinte; formularea de enunțuri logice; manifestarea interesului față de partenerul de dialog. Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; cuprinderea în câmpul vizual a silabei.

121

Comunicare în limba română

ZIUA 18

Matematică și explorarea mediului

3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

122

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.1 Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu”

3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână

– citirea în lanţ, citirea ştafetă, citirea selectivă a unor cuvinte şi propoziţii din textele studiate în această unitate de învățare (3.1); – scrierea unor cuvinte sugerate de imagini (4.1); – formularea de răspunsuri la întrebări, având imagistic (4.1); – exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului, a alineatelor, de păstrare a distanţei dintre cuvinte (4.1); – scrierea după dictare a cuvintelor, propoziţiilor din 3-5 cuvinte (4.1). – vizionarea unui documentar despre animale/vizită la ZOO/vizită la ferma de animale; – observarea animalelor și stabilirea principalelor structuri ale acestora (3.1); – realizarea unui jurnal desenat referitor la viaţa unui animal (4.1).

Recapitulare Textul. Titlul. Alineatul Punctuația: linia de dialog

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul

Temă de lucru în clasă: – copierea și transcrierea unor cuvinte și enunțuri

Scheletul și organele majore la animale – localizare si roluri

Resurse materiale: laptop, videoproiector, film, coli mari, markere, creioane colorate, Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, turul galeriei

Itemii de evaluare vizează: – asocierea unor imagini cu enunțuri, cuvinte potrivite (3.2); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri (3.2); – formularea de răspunsuri la întrebări, având imagistic (4.1);

Evaluare Sunetele (t, î, ce, ci). Literele „t, T, î, Î, â, ” de tipar și de mână Grupurile de litre „ce, Ce, ci, Ci” de tipar și de mână Propoziția/enunțul

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul;

Observarea sistematică: atitudinea față de sarcina de învățare  Listă de verificare (da, nu): – respectarea instrucțiunilor; – colaborarea cu colegii pentru realizarea sarcinii; – finalizarea sarcinii. Probă scrisă: Grila Cum te poţi aprecia

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea şi compararea duratelor unor activităţi cotidiene

Manuale Intuitext clasa I

– Joc „Găsește-ți perechea!”: copiii extrag câte un jeton pe care sunt scrise denumiri de animale (pe unele jetoane, la singular, pe altele la plural). La comanda învățătorului „Găsește-ți perechea!”, elevii se grupează câte doi pentru a realiza perechi de cuvinte (ex.: vacă-vaci) (3.1); – stabilirea sunetului inițial al unor cuvinte sugerate de imagini adecvate temei unității de învățare (învățătorul arată o imagine, copiii care au în mână jetonul cu litera corespunzătoare sunetului inițial, îl ridică) (1.3); – joc: „Citește și potrivește!” (învățătorul pregătește fâșii de hârtie pe care sunt scrise enunțuri potrivite unor imagini răspândite prin clasă. Fiecare elev extrage un enunț, îl citește și caută imaginea corespunzătoare lui) (3.1). – completarea unor șiruri de numere în concentrul 0-100, după descoperirea regulii (1.1); – identificarea unor numere formate din zeci și unități care să respecte condiții date (1.1); – compararea a două numere naturale mai mici decât 100 (1.2); – ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale prin compararea acestora două câte două (1.3); – recunoaşterea organelor animalelor şi localizarea acestora folosind imagini (3.1); – precizarea lunilor specifice unui anotimp (6.2); – prezentarea unor evenimente/întâmplări personale, utilizând denumirile zilelor săptămânii şi ale lunilor anului (6.2); – poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe date (6.2).

Cuvântul. Propoziția

Recapitulare Numerele naturale în concentrul 0-100 Timpul – Ora (ora fixă, jumătatea de oră) – Ziua, săptămâna, luna, anul: durată – Anotimpurile: durată Scheletul şi organele majore la animale (creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi); localizare şi roluri.

Resurse materiale: jetoane cu imagini, cuvinte, enunțuri Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, jocul didactic.

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; cooperarea pentru realizarea sarcinii

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.

Autoevaluare prin raportare la un model care conține rezolvarea corectă a sarcinilor

123

Comunicare în limba română ZIUA 19

Matematică și explorarea mediului

124

3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea şi compararea duratelor unor activităţi cotidiene

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele individuale/ale majorităţii elevilor şi vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă. Probă scrisă Itemii de evaluare vizează: – reprezentarea/scriere numerelor în concentrul 0 – 100; – identificarea regulii de construire a unor şiruri de numere și completarea lor; – compararea numerelor naturale în concentrul 0-100; – ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale în concentrul 0 – 100; – identificarea rolului organleor majore ale animalelor; –,,citirea” unor ceasuri/poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe date.

Sunetele (t, î, ce, ci). Literele „t, T, î, Î, â, ” de tipar și de mână Grupurile de litre „ce, Ce, ci, Ci” de tipar și de mână Propoziția/enunțul Textul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare; Resurse procedurale: convesaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/ dezvoltare Autoevaluarea

Recapitulare Numerele naturale în concentrul 0-100 Timpul – Ora (ora fixă, jumătatea de oră) – Ziua, săptămâna, luna, anul: durată – Anotimpurile: durată Scheletul şi organele majore la animale (creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi); localizare şi roluri

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul.

Probă scrisă Grila Cum te poţi aprecia

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 20

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea şi compararea duratelor unor activităţi cotidiene

Manuale Intuitext clasa I

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele individuale/ale majorităţii elevilor şivor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Recapitulare Numerele naturale în concentrul 0-100 Timpul – Ora (ora fixă, jumătatea de oră) – Ziua, săptămâna, luna, anul: durată – Anotimpurile: durată Scheletul şi organele majore la animale (creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi); localizare şi roluri.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare; Resurse procedurale: convesaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic.

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/ dezvoltare Autoevaluarea

125

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Descoperim povestea unui fulg de nea PERIOADA: 4 săptămâni (S 2-3-4-5)

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

126

Competențe

Activități de învățare

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „d”, sugerate de ilustrația din manual (1.3.); – jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/se termină/conţin sunetul „d” (1.3.); – identificarea, în propoziţii audiate, a anumitor cuvinte: elevii bat din palme când aud, în propozițiile spuse de învățător, primul/al … cuvânt scris în coloana de cuvinte din manual (1.3.); – introducerea cuvintelor identificate anterior în contexte noi (2.1.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – identificarea personajelor, locului şi timpului unei întâmplări prezentate în textul citit (3.2.); – recunoaşterea în ilustraţia din manual a personajelor și a locului desfășurării întâmplărilor din textul citit (3.2.); – schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea sunetului inițial (1.3.).

Detalieri de conținut Sunetul și litera „d” mic de tipar

Resurse materiale și procedurale Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Ninsoarea” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, metoda fonetică, analiticosintetică

Evaluare Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; adoptarea unei intonații corespunzătoare semnelor de punctuație învățate.

Ghidul învățătorului

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 4.1. Scrierea literelor de mână 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

Manuale Intuitext clasa I

– decodificarea mesajului încifrat în ghicitori care fac trimitere către diferite elemente specifice anotimpului iarna: obiecte de vestimentație, fenomene ale naturii, elemente din natură etc. (1.1.); – utilizarea imaginilor pentru indicarea semnificaţiei unui mesaj audiat: pe baza calendarului naturii din manual, un elev formulează propoziții referitoare la starea vremii, iar colegul precizează, pe baza imaginilor, care este ziua ce corespunde descrierii (1.1.); – realizarea unui desen care corespunde subiectului textului audiat: completarea ultimelor două zile din calendarul naturii, pe baza enunțurilor rostite de învățător (1.1.); – formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii despre starea vremii din anumite zile ale săptămânii (În ce zi a nins?, Când a plouat?, Cum a fost vremea ieri?) sau pentru satisfacerea curiozităţii (Ce s-ar fi întâmplat dacă Radu ar fi avut mănuși?) (2.3.); – executarea conturului literei „d” mic de mână cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, pe hârtie (4.1.); – copierea/transcrierea literei „d” mic de mână, a unor cuvinte și enunțuri pe rețeaua de linii a caietului (4.1.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – organizarea în clasă a unui panou „Calendarul naturii”, destinat transmiterii unor mesaje şi informaţii referitoare la starea vremii, prin desene şi simboluri (4.2.).

Litera „d” mic de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, creioane colorate, carton, jetoane cu imagini-simbol pentru starea vremii, caiet auxiliar - Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul

Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat

127

ZIUA 2

Comunicare în limba română

128

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

– joc: „Ce nu se potriveşte?” (elevii audiază textul din manual lecturat de către învățător și identifică elementele din ilustrație care nu corespund mesajului audiat) (1.1.); – realizarea unui desen care corespunde subiectului textului audiat (1.1.); – oferirea de răspunsuri la întrebarea „Despre ce este vorba în acest text?” (1.1.); – descrieri/prezentări elementare ale unor activităţi, jocuri specifice anotimpului iarna (2.2.); – citirea unor „cuvinte cheie” din text (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri din text (3.2.); – completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical (2.2.). – punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-o propoziţie cu imaginea potrivită/corespunzătoare pentru a evidenția sensul opus al unor cuvinte (1.3.); – oferirea unor informaţii despre jocurile, activităţile preferate, specifice anotimpului iarna, folosind enunţuri simple (2.1.); – enumerarea unor reguli ce trebuie respectate în cadrul jocurilor de iarnă (2.1.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.); – transmiterea unor mesaje şi informaţii (prin desene, cuvinte/enunţuri simple şi simboluri) referitoare la jocuri și activități specifice anotimpului iarna (4.2.); – plasarea în spaţiul clasei a unor jetoane sau afişe care transmit mesaje (reguli de conduită, mesaje ale copiilor sau ale profesorului referitoare la jocuri și activități specifice anotimpului iarna) (3.3.).

Litera „D” mare de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Cu sania”, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, exercițiul, metoda fonetică, analiticosintetică

Temă de lucru în clasă: – realizarea unui desen care corespunde subiectului textului audiat

Litera „D” mare de mână Cuvinte cu sens opus

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar - Ed. Intuitext, creioane colorate, foarfece, lipici Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, dialogul, jocul

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; adecvarea produsului la sarcina de lucru.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.1. Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 1.5. Efectuarea de adunări repetate/scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-100

Manuale Intuitext clasa I

– identificarea, în imagini și în mediul apropiat, a stărilor de agregare a apei (3.1.); – realizarea unor experienţe care să pună în evidenţă transformările de stare ale apei (solidificare, topirea gheţii, evaporare, fierbere, condensare) (3.1.); – selectarea unor imagini după criterii date (ex. imagini în care este ilustrată evaporarea) (3.1.); – prezentarea propriilor observaţii referitoare la transformările apei (solidificare, topirea gheţii, evaporare, fierbere, condensare) (4.1.); – rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume de termeni egali (Câți oameni de zăpadă au construit, în total, 4 copii, dacă fiecare a construit câte 2 oameni de zăpadă?) (1.5.).

Pământul. Transformări ale apei: solidificare, topire, evaporare, fierbere, condensare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu imagini – vase cu apă, sursă de căldură, pahare, ceainic, gheață, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, gândiți/lucrați în perechi/comunicați

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

129

ZIUA 3

Comunicare în limba română

130

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână

– analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „b”, sugerate de ilustrația din manual (1.3.); – stabilirea poziţiei sunetului „b” în silabe/cuvinte date (1.3.); – schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea sunetului „b” cu un alt sunet (1.3.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl însoţeşte (3.2.); – identificarea personajelor, locului şi timpului unei întâmplări prezentate în textul citit (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – concentrarea atenţiei pe subiectul discuţiei şi menţinerea unei conversaţii referitoare la modalitatea în care pot procura o carte pe o anumită temă (2.3.); – joc de rol în contexte familiare: „La bibliotecă”(2.3.). – recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului, timpului şi momentului evocat (3.2.); – evidenţierea unor modele de comportament, formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele personajelor (2.2.); – discuţii de grup, pe subiecte familiare („Cum ne comportăm la bibliotecă?”) (2.2.); – asocierea unor cuvinte/enunţuri, scrise cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt (3.2.); – trasarea în duct continuu a literei „b” de mână (4.1.); – copierea, transcrierea cuvintelor și a unor enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.); – completarea după model, cu litere de mână, a unor enunţuri din cuprinsul unui bilet (4.1.).

Sunetul și litera „b” mic de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „La bibliotecă” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică

Probă orală – identificarea cuvintelor ce conţin sunetul b în diferite poziţii (selectarea unor jetoane); – identificarea poziţiei sunetului b în cadrul unui cuvânt.

Litera „b” mic de mână Biletul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar - Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 4

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic

Manuale Intuitext clasa I

– compunerea numerelor în concentrul 0 – 100, folosind obiecte, desene şi numere (1.4.); – efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea cu obiecte (1.4.); – evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără precizarea terminologiei (1.4.); – rezolvarea de adunări și scăderi, mental şi în scris, fără trecere peste ordin (1.4.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la imagini date (1.6.); – identificarea procesului de transformare a apei descris sau ilustrat în imagini (3.1.). – exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a finalului unei poveşti despre iarnă din care a fost citit de către învățător un fragment (3.4.); – audierea poveștii şi manifestarea unor reacţii corespunzătoare (1.1.); – oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba... (în acest fragment de poveste/în acest text) ?” (1.1.); – formularea de enunţuri pe baza unei suite de imagini reprezentând diferite personaje/momente din povești cunoscute de copii care au legătură cu anotimpul iarna (2.1.); – confecţionarea la nivelul clasei a unei minicărţi „Iarna în povești”, folosind desene reprezentând personaje sau momente semnificative din povești cunoscute de copii, poveşti care descriu anotimpul iarna sau în care acțiunea se petrece iarna (3.4.).

Adunarea și scăderea numerelor naturale formate numai din zeci

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, numărătoare, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – compunerea numerelor în concentrul 0-100, folosind obiecte; – rezolvarea de adunări fără trecere peste ordin; – formularea și rezolvarea unei probleme pornind de la o imagine.

Oferirea unor informaţii despre personaje din lecturi cunoscute

Resurse materiale: videoproiector, imagini cu personaje/momente din lecturi care au legătură cu anotimpul iarna, creioane colorate, acuarele Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, lectura cu predicții

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat.

131

Matematică și explorarea mediului Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5 ZIUA 6

Comunicare în limba română

132

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -)

– compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0 – 100, folosind obiecte, desene şi numere (1.4.); – efectuarea de adunări şi verificarea cu obiecte (1.4.); – rezolvarea de adunări, mental şi în scris, fără trecere peste ordin (1.4.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la imagini date (1.6.); – compararea a două sume (1.6.); – identificarea procesului de transformare a apei descris sau ilustrat în imagini (3.1.).

Adunarea unui număr format numai din zeci cu un număr format numai din unități

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, numărătoare, bețișoare, bile, cretă colorată, markere, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul didactic

Probă orală – efectuarea de adunări și verificarea cu obiecte.

– efectuarea de adunări şi verificarea cu obiecte (1.4.); – rezolvarea de adunări, mental şi în scris, fără trecere peste ordin (1.4.); – evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără precizarea terminologiei (1.4.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (1.6.); – compararea a două sume (1.6.).

Adunarea unui număr format din zeci și unități cu un număr format numai din unități

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, numărătoare, obiecte diverse, jetoane, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– analiza şi sinteza fonetică a unor cuvinte din textul „O poveste” (1.3.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri din text (3.2); – identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme (1.3.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – asocierea unor enunţuri, scrise cu litere de tipar, cu imaginile potrivite (3.2.); – exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte relatate în text (2.2.); – jocuri de tipul: „Continuă povestea” (2.2.).

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „O poveste” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul, jocul didactic

Probă orală – formulare de răspunsuri la întrebări referitoare la conţinutul textului. Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Litera „B” mare de tipar

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 7

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

Manuale Intuitext clasa I

– completarea de enunţuri lacunare pe baza unei imagini (2.1.); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1.); – trasarea în duct continuu a literei „B” mare de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1.); – executarea conturului literei „B”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1.); – copierea, transcrierea cuvintelor și a unor enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.); – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene (3.3.); – scrierea după dictare a unor enunțuri (4.1.). – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri din textul din manual (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului „Adăposturi pentru păsărele”(3.2.); – recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului, timpului şi momentului evocat (3.2.); – asocierea unor imagini cu enunţuri din text potrivite (învățătorul arată câte un jeton ce ilustrează anumite elemente întâlnite în text, elevii selectează și citesc enunțul din text corespunzător) (3.2.); – observarea utilizării formulelor specifice în situaţii de solicitare a unui obiect, de solicitare a sprijinului (2.1.); – exersarea unor formule de solicitare adaptate interlocutorului (2.1.); – conştientizarea existenţei unor reguli simple de desfăşurare a schimburilor verbale (formularea unor solicitări) care pot determina reuşita comunicării (2.1.).

Litera „B” mare de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

Sunetul și litera „g” mic de tipar Acte de vorbire: a formula o cerere

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane, text „Adăposturi pentru păsărele” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Probă orală – formulare de răspunsuri la întrebări despre conţinutul enunțurilor citite. Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

133

Matematică și explorarea mediului

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

134

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -)

– discuţii privind comportamentul personajelor din textul citit în ora anterioară (2.2.); – evidenţierea unor modele de comportament, formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele personajelor (2.2.); – formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente, referitoare la activităţi concrete desfăşurate de copii pentru a proteja animalele (2.2.); – jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep cu sunetul „g” (1.3.); – schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea sunetului „g” cu un alt sunet (1.3.); – selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date, scrise cu litere de tipar, pentru a obţine cuvinte (4.2.); – copierea, transcrierea literelor, cuvintelor, enunţurilor din 3-5 cuvinte menţinând distanţa dintre litere şi dintre cuvinte (4.2.); – realizarea unui poster cu tema „Îngrijiți animalele iarna!”,folosind imagini, cuvinte şi propoziţii preluate după modele (4.2.). – efectuarea de adunări şi verificarea cu obiecte (1.4.); – rezolvarea de adunări, mental şi în scris, fără trecere peste ordin (1.4.); – evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără precizarea terminologiei (1.4.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (1.6.); – compararea a două sume (1.6.).

Litera „g” mic de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext, creioane colorate, coli albe, lipici Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date.

Adunarea unui număr format din zeci și unități cu un număr format numai din zeci

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 8

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– analiza şi sinteza fonetică a unor cuvinte dintr-un text dat (1.3.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri din text (3.2.); – identificarea unor cuvinte sugerate de imagini care conțin sunetul „g” (1.3.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – asocierea unor enunţuri, scrise cu litere de tipar, cu imaginile potrivite (3.2.); – exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte relatate în text (2.2.); – jocuri de tipul: „Continuă povestea” (2.2.).

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

– completarea de enunţuri lacunare pe baza unei imagini (2.1.); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1.); – trasarea în duct continuu a literei „G” mare de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1.); – executarea conturului literei „G”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele scrise indicate (3.3.). – copierea, transcrierea cuvintelor și a unor enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.); – scrierea după dictare a unor enunțuri (4.1.).

Manuale Intuitext clasa I

Litera „G” mare de tipar

Litera „G” mare de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Acasă”, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, metoda fonetică, analitico-sintetică, exercițiul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; adoptarea unei intonații corespunzătoare semnelor de punctuație învățate. Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat

135

Matematică și explorarea mediului ZIUA 9

Comunicare în limba română

136

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.1. Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 4.2. Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple 5.1. Sortarea şi clasificarea unor date din mediul apropiat pe baza a două criterii 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– realizarea unor experimente care să pună în evidenţă transformările de stare ale apei (solidificare, topirea gheţii, evaporare, fierbere, condensare) (3.1.); – înregistrarea observaţiilor realizate în timpul experimentelor prin desen/prin marcarea cu diverse simboluri a momentului în care a avut loc o anumită modificare (5.1.); – realizarea de asociaţii între fenomene şi cauzele posibile (4.2.); – organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?” (4.2.); – prezentarea propriilor observaţii referitoare la transformările apei (solidificare, topirea gheţii, evaporare, fierbere, condensare) (4.1.).

Pământul. Transformări ale apei: solidificare, topire, evaporare, fierbere, condensare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de înregistrare a rezultatelor unui experiment, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic: Gândiți/lucrați în perechi/comunicați

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

– audierea unor fragmente din poveşti în care personajele utilizează formule de solicitare și manifestarea unor reacţii corespunzătoare (1.1.); – recunoaşterea personajelor (1.1.); – discuţii privind comportamentul personajelor (2.2.); – evidenţierea unor modele de comportament, formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele personajelor (2.2.); – jocuri de tipul: „Personajul preferat” (2.2.); – ilustrarea unor enunţuri/a fragmentului audiat în care apare personajul preferat și realizarea unei galerii a „personajelor politicoase” prin expunerea tuturor lucrărilor realizate de elevi (3.2.).

Acte de vorbire: a formula o cerere

Resurse materiale: computer, coli albe, foarfece, lipici, carioci, Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – ilustrarea unor enunţuri/fragmente de text audiate.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Matematică și explorarea mediului

ZIUA 10

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

Manuale Intuitext clasa I

– adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente” (1.4.); – efectuarea de scăderi şi verificarea cu obiecte (1.4.); – rezolvarea de scăderi, mental şi în scris, fără trecere peste ordin (1.4.); – formularea și rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la imagini date (1.6.); – descrierea drumului unui fulg de nea folosind termeni specifici (solidificare, topire) (3.1.).

Scăderea unui număr format din unități dintr-un număr format din zeci și unități

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, probleme ilustrate, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

– efectuarea de scăderi şi verificarea cu obiecte (1.4.); – rezolvarea de scăderi, mental şi în scris, fără trecere peste ordin (1.4.); – formularea și rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la imagini date (1.6.); – identificarea, în imagini, a stărilor de agregare ale apei (3.1.); – descoperirea algoritmului de rezolvare a unor exerciţii (3.1.).

Scăderea unui număr format din zeci dintr-un număr format din zeci și unități

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – rezolvarea de operații de scădere a unui număr format din zeci dintr-un număr format din zeci și unități, fără trecere peste ordin.

137

ZIUA 11

Comunicare în limba română

138

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

– identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final (1.3.); – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte (1.3.); – analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl însoţeşte (3.2.); – citirea unor „cuvinte cheie” (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt (3.2.) – trasarea în duct continuu a grupurilor de litere „ge”, „Ge” de mână (4.1.); – copierea, transcrierea cuvintelor și a unor enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.). – completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical (2.2.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu enunțuri/ cuvinte corespunzătoare (3.3.); – selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date, scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru a obţine cuvinte (4.1.); – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/ simboluri (3.3.).

Grupurile de litere „ge, Ge” de mână și de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Prietenii din curte”, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Grupurile de litere „ge, Ge” de mână și de tipar - consolidare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 12

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână

Manuale Intuitext clasa I

– analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „h”, sugerate de ilustrația din manual (1.3.); – jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/se termină/ conţin sunetul „h” (1.3.); – identificarea, în propoziţii audiate, a anumitor cuvinte: elevii bat din palme când aud, în propozițiile spuse de învățător, primul/al … cuvânt scris în coloana de cuvinte din manual (1.3.); – formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente, referitoare la desene animate, filme pentru copii (2.2.); – scurte descrieri (cel puţin trei trăsături) referitoare la personaje de desene animate/filme pentru copii (2.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – identificarea personajelor, locului şi timpului unei întâmplări prezentate în textul citit (3.2.); – recunoaşterea în ilustraţia din manual a personajelor și a locului desfășurării întâmplărilor din textul citit (3.2.); – schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea sunetului inițial (1.3.). – dialoguri în contexte reale, pe teme familiare (transformări ale naturii în anotimpul iarna) (2.3.); – formularea unei opinii personale referitoare la întâmplări relatate în textul citit în ora anterioară (2.3.); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt (3.2.); – trasarea în duct continuu a literei „h” de mână (4.1.); – copierea, transcrierea cuvintelor și a unor enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.).

Sunetul și litera „h” mic de tipar Oferirea unor informaţii despre desene animate, filme pentru copii

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Cu Amadeus”, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exercițiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Litera „h” mic de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Observarea sistematică – comportamentul de vorbitor-receptor  Listă de verificare (da, nu): pronunțarea corectă și clară a unor sunete, silabe, cuvinte; formularea de enunțuri logice; manifestarea interesului față de partenerul de dialog.

139

Matematică și explorarea mediului ZIUA 13

Comunicare în limba română

140

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.5. Efectuarea de adunări repetate/scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-100 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– efectuarea de adunări cu doi și trei termeni (1.4.); – rezolvarea de adunări, mental şi în scris, fără trecere peste ordin (1.4.); – evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără precizarea terminologiei (1.4.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (1.6.); – compararea a două sume (1.6.); – rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume de termeni egali (Câte piese sunt, în total, în 4 jocuri puzzle, dacă fiecare joc este format din 12 piese?) (1.5.). – analiza şi sinteza fonetică a unor cuvinte dintr-un text dat (1.3.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri din text (3.2.); – identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme (1.3.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – asocierea unor enunţuri, scrise cu litere de tipar, cu imaginile potrivite (3.2.); – exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte relatate în text (2.2.); – jocuri de tipul: „Continuă povestea” (2.2.).

Adunarea numerelor naturale formate din zeci și unități

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext, numărătoare, obiecte diverse (nasturi, cărți de joc, semințe etc.), bețișoare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – rezolvarea de operații de adunare a numerelor formate din zeci și unități, fără trecere peste ordin.

Litera „H” mare de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Haiduc” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; adoptarea unei intonații corespunzătoare semnelor de punctuație învățate.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Manuale Intuitext clasa I

– completarea de enunţuri lacunare pe baza unei imagini (2.1.); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1.); – trasarea în duct continuu a literei „H” mare de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1.); – executarea conturului literei „H”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1.); – copierea, transcrierea cuvintelor și a unor enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.); – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene (3.3.); – scrierea după dictare a unor enunțuri (4.1.). – efectuarea de scăderi cu numere naturale formate din zeci și unități, în concentrul 0-100, fără trecere peste ordin (1.4.); – rezolvarea de scăderi, mental şi în scris, fără trecere peste ordin (1.4.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (procese de transformare a apei) (1.6.); – crearea unor probleme simple după imagini/desene/ scheme date (1.6.); – rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete sau reprezentări simbolice (5.2.); – rezolvarea unor probleme după imagini date (5.2.).

Litera „H” mare de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

Scăderea numerelor naturale formate din zeci și unități

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, jetoane, imagini, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

141

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 14

142

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– Joc „Găsește-ți perechea!”: copiii extrag câte un jeton pe care este scris un cuvânt (Pe jumătate din numărul total de jetoane sunt scrise cuvinte cu sens opus celor scrise pe cealaltă jumătate din numărul de jetoane. La comanda învățătorului „Găsește-ți perechea!”, elevii se grupează câte doi pentru a realiza perechi de cuvinte cu înțeles opus) (3.1.); – stabilirea sunetului inițial al unor cuvinte sugerate de imagini adecvate temei unității de învățare (învățătorul arată o imagine, copiii care au în mână jetonul cu litera corespunzătoare sunetului inițial indicat, îl ridică) (1.3.); – joc: „Citește și potrivește!” (învățătorul pregătește fâșii de hârtie pe care sunt scrise enunțuri potrivite unor imagini răspândite prin clasă. Fiecare elev extrage un enunț, îl citește și caută imaginea corespunzătoare lui.) (3.1.). – efectuarea de scăderi cu numere naturale formate din zeci și unități, în concentrul 0-100, fără trecere peste ordin (1.4); – rezolvarea de scăderi, mental şi în scris, fără trecere peste ordin (1.4.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (1.6.); – crearea unor probleme simple după imagini/desene/ scheme date (1.6.); – rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete sau reprezentări simbolice (5.2.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date scrise într-un tabel (5.2.).

Cuvântul. Propoziția

Resurse materiale: jetoane pe care sunt scrise cuvinte cu sens opus, jetoane cu imagini Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, jocul

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; cooperarea pentru realizarea sarcinii.

Adunarea și scăderea numerelor naturale formate din zeci și unități

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – rezolvarea de operații de adunare și scădere a numerelor formate din zeci și unități, fără trecere peste ordin; – formularea și rezolvarea de probleme pornind de la imagini date; – rezolvarea de probleme.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 15 ZIUA 16

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.1. Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 4.2. Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple 5.1. Sortarea şi clasificarea unor date din mediul apropiat pe baza a două criterii 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână

Manuale Intuitext clasa I

– realizarea unor experimente care să pună în evidenţă transformările de stare ale apei (solidificare, topirea gheţii, evaporare, fierbere, condensare) (3.1.); – identificarea proceselor de transformare a apei în imagini (3.1.); – aflarea sumelor unor numere date și ordonarea lor crescătoare pentru a obține numele unui proces de transformare a apei (1.6.); – înregistrarea observaţiilor realizate în timpul experimentelor prin desen (5.1.); – realizarea de asociaţii între fenomene şi cauzele posibile (4.2.); – organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?” (4.2.); – prezentarea propriilor observaţii referitoare la transformările apei (solidificare, topirea gheţii, evaporare, fierbere, condensare) (4.1.).

– identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final (1.3.); – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 35 cuvinte (1.3.); – analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl însoţeşte (3.2.); – citirea unor „cuvinte cheie” (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt (3.2.) – trasarea în duct continuu a grupurilor de litere „gi”, „Gi” de mână (4.1.); – copierea, transcrierea cuvintelor și a unor enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.).

Transformări ale apei

Resurse materiale: laptop, videoproiector, film, manual tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; utilizarea materialului de sprijin; rapiditatea în rezolvarea sarcinii.

Grupurile de litere „gi, Gi” de mână și de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

143

Comunicare în limba română ZIUA 17

Comunicare în limba română

144

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână

– joc „Bingo” cu imagini (Elevii caută colegi care preferă anumite sporturi ilustrate în grila cu imagini. Elevul care a completat primul o linie cu numele colegilor care preferă sporturile ilustrate pe acea linie, strigă „Bingo!”) (2.2.); – completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical (2.2.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu enunțuri/ cuvinte corespunzătoare (3.3.); – selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date, scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru a obţine cuvinte (4.1.); – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/simboluri (3.3.). – jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/se termină/ conţin sunetele învățate în unitatea curentă (1.3.); – identificarea unor cuvinte din text după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final (1.3.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text dat (3.2.); – identificarea personajelor, locului şi timpului unei întâmplări prezentate în textul citit (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii referitoare la conținutul textului (Cine? Unde? Ce? Când? De ce? Cum? Ce s-ar fi întâmplat dacă..?) (2.3.); – copierea, transcrierea cuvintelor și a unor enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.); – scrierea după dictare a unor propoziţii formate din 35 cuvinte, care conțin literele învățate (4.1.).

Grupurile de litere „gi, Gi” de mână și de tipar - consolidare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

Recapitulare Sunetele (d, b, g, h, ge, gi). Literele „d, D, b, B, g, G, h, H” de tipar și de mână Grupurile de litere „ge, Ge, gi, Gi” de tipar și de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „O poveste”, alfabetar mobil, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 18

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână

Manuale Intuitext clasa I

– Joc „Găsește-ți perechea!”: copiii extrag câte un jeton pe care este scris un cuvânt – pe jumătate din totalul de jetoane sunt scrise cuvinte cu sens opus celor scrise pe cealaltă jumătate de jetoane. La comanda învățătorului „Găsește-ți perechea!”, elevii se grupează câte doi pentru a realiza perechi de cuvinte cu înțeles opus (3.1.); – identificarea unor perechi de cuvinte cu sens opus (1.3.); – exersarea unor formule de solicitare adaptate interlocutorului (2.1.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice(4.2.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.).

Recapitulare Literele „d, D, b, B, g, G, h, H” de tipar și de mână Grupurile de litere „ge, Ge, gi, Gi” de tipar și de mână Cuvinte cu sens opus Acte de vorbire: a formula o cerere

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, dialogul, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – copierea și transcrierea unor cuvinte și enunțuri

– efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea prin operaţia inversă (1.4.); – evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără precizarea terminologiei (1.4.); – aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât 100 (1.6.); – crearea unor probleme simple după imagini/desene/ scheme date (1.6.); – efectuarea unor experimente simple pentru a pune în evidență evaporarea apei (utilizarea unui uscător de păr, a unei surse de căldură) (3.1.). Itemii de evaluare vizează: – identificarea cuvintelor cu înțeles opus cuvintelor date (1.3.); – selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date pentru a obține cuvinte (3.2.); – selectarea răspunsului corect la întrebări despre conţinutul unui enunț citit (3.2.); – scrierea unor cuvinte menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere (4.1.);

Proba adunării și proba scăderii

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de lucru, imagini, uscător de păr, sursă de căldură, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic

Autoevaluare – corectitudinea unor calcule efectuate: comparare cu rezolvarea corectă.

Evaluare Literele „d, D, b, B, g, G, h, H” de tipar și de mână Grupurile de litere „ge, Ge, gi, Gi” de tipar și de mână Cuvinte cu sens opus

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul

Probă scrisă: Grila Cum te poţi aprecia

145

Matematică și explorarea mediului

146

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– memorarea unor poezii şi ghicitori despre primăvară, din proprie iniţiativă și recitarea/prezentarea acestora celorlalți colegi (3.4.); – decodificarea mesajului încifrat în ghicitori (1.1.); – realizarea unui desen care corespunde subiectului textului preferat, dintre cele audiate (1.1.); – completarea unui jurnal de lectură al clasei, folosind desene şi enunţuri scurte (3.4.); – efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea prin operaţia inversă (1.4.); – evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără precizarea terminologiei (1.4.); – aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât 100 (1.6.); – transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere şi invers (1.6.); – identificarea și descrierea unor procese de transformare a apei (3.1.); – rezolvarea unor probleme după imagini date (5.2.); – asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen (5.2.).

Textul

Recapitulare Adunarea și scăderea în concentrul 0-100, fără trecere peste ordin Pământul. Transformări ale apei

Resurse materiale: creioane colorate, coli Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – ilustrarea unor enunţuri/fragmente de text audiate.

Autoevaluare prin raportare la un model care conține rezolvarea corectă a sarcinilor.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 19

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare - dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele individuale/ale majorităţii elevilor şi vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări

Probă scrisă Itemii de evaluare vizează: – adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100, fără trecere peste ordin; – compararea a două sume; – efectuarea de calcule și verificarea prin operația inversă; – completarea și rezolvarea unor probleme; – asocierea unor imagini date cu procesul de transformare a apei ilustrat.

Manuale Intuitext clasa I

Sunetele „d, b, g, h, ge, gi” Literele „d, D, b, B, g, G, h, H” de tipar și de mână Grupurile de litere „ge, Ge, gi, Gi” de tipar și de mână Cuvinte cu sens opus Acte de vorbire: a formula o cerere Evaluare Adunarea și scăderea în concentrul 0-100, fără trecere peste ordin Pământul. Transformări ale apei

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/ dezvoltare Autoevaluarea

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul

Probă scrisă Grila Cum te poţi aprecia

147

ZIUA 20

Matematică și explorarea mediului

148

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare – dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele individuale/ale majorităţii elevilor şi vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Adunarea și scăderea în concentrul 0-100, fără trecere peste ordin Pământul. Transformări ale apei

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/ dezvoltare Autoevaluarea

Ghidul învățătorului

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Ne mișcăm, ne plimbăm, călătorim PERIOADA: 4 săptămâni (S 6-7-8-9)

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– oferirea de informații despre mijlocul de transport preferat („Îmi place…pentru că…”) (2.1.); – joc „Bingo” cu imagini-mijloace de transport (Elevii caută colegi care preferă anumite mijloace de transport desenate în grila cu imagini. Elevul care a completat primul o linie cu numele colegilor care preferă mijloacele de transport desenate pe acea linie, strigă „Bingo!”) (2.1.); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „f”, sugerate de ilustrație (1.3.); – identificarea unor cuvinte care conțin sunetul „f”, sugerate de imagini (1.3.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – identificarea personajelor, locului şi timpului unei întâmplări prezentate în textul citit (3.2.); – asocierea unor cuvinte/enunţuri, scrise cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite (3.2.); – identificarea unor cuvinte care au sens asemănător (1.3.).

Manuale Intuitext clasa I

Detalieri de conținut Sunetul și litera „f” mic de tipar Cuvinte cu sens asemănător

Resurse materiale și procedurale Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Cu trenul”, fișe „Bingo”, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, metoda fonetică, analiticosintetică

Evaluare Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; adoptarea unei intonații corespunzătoare semnelor de punctuație învățate.

149

Comunicare în limba română

ZIUA 2

2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

150

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

– formularea unor ipoteze privind posibilităţile de continuare a întâmplărilor din textul lecturat anterior, în vederea stimulării spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii (2.4.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele scrise indicate (3.3.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.); –alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având vizual (4.2.); –organizarea în clasă a unui colţ/panou, destinat transmiterii unor mesaje şi informaţii (prin desene, cuvinte/ enunţuri simple şi simboluri) pe tema „Ne mișcăm, ne plimbăm, călătorim” (4.2.). – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – asocierea unor enunţuri, scrise cu litere de tipar, cu imaginile potrivite (3.2.); – prezentarea sub formă de desen a locului preferat pe care fiecare copil l-a vizitat și afișarea acestuia la colțul special amenajat (4.3.); – prezentarea locului preferat dintre cele vizitate, pe baza desenului realizat, utilizând enunțuri simple, corect formulate (2.1.); – formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii mesajelor orale emise de colegii de clasă (1.4); – discuţii referitoare la locurile preferate, vizitate de copii (1.4.).

Litera „f” mic de mână

Litera „F” mare de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul

Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Fotografii”, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică

Probă orală: – prezentarea unui loc vizitat preferat, utilizând enunțuri simple, corect formulate

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

– scurte descrieri, pe baza imaginilor, referitoare la instituții din localitatea natală pe care copiii le-ar putea recomanda unui prieten din altă localitate, pentru a fi vizitate (2.2.); – descrieri/prezentări elementare ale unor activităţi ce se desfășoară în anumite instituții (2.2.); – asocierea unor imagini care ilustrează diferite meserii cu informaţiile desprinse din descrierile colegilor (1.2.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul descrierilor audiate (1.2.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.).

Litera „F” mare de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fotografii cu instituții din localitate, jetoane care ilustrează diferite meserii, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, dialogul, jocul

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.1. Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare

– identificarea, în imagini și în mediul apropiat, a forțelor care produc mișcarea (3.1.); – identificarea surselor convenţionale de energie şi a unor surse alternative de energie (3.1.); – selectarea unor imagini după criterii date (ex. imagini în care este ilustrată forța apei) (3.1.); – prezentarea propriilor observaţii referitoare la transformările apei, sursele de energie (4.1.); – rezolvarea unor operații de adunare și ordonarea rezultatelor conform unor coduri date pentru a obține numele unor surse de energie (1.4.); – evidenţierea forţei apei, ca sursă de energie, prin utilizarea unor modele (ex.: cutie de carton pusă în mişcare de o apă) (3.1.).

Surse de energie: Soarele, apa, vântul, cărbunii, petrolul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu imagini, cutie de lapte de carton, cui, bandă adezivă, sfoară, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, Gândiți/lucrați în perechi/comunicați

Manuale Intuitext clasa I

Observarea sistematică – comportamentul de vorbitor-receptor  Listă de verificare (da, nu): pronunțarea corectă și clară a unor sunete, silabe, cuvinte; formularea de enunțuri logice; manifestarea interesului față de partenerul de dialog. Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări; executarea unor sarcini conform comenzilor primite.

151

ZIUA 3

Comunicare în limba română

152

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui text audiat (1.2.); – identificarea enunţurilor adevărate/false referitoare la textul audiat (1.2.); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri din textul „La munte” (3.2.); – ilustrarea unor enunţuri/fragmente de text citite (3.2.);

Sunetul și literele „ș” mic și „Ș” mare de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „La munte”, creioane colorate, coli Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

– completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical (2.2.); – formularea, completarea unor enunţuri orale care să conţină comparaţii între obiecte familiare (2.2.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele scrise indicate (3.3.); – alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având vizual (4.2.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.).

Literele „ș” mic și „Ș” mare de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat. Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 4

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.5. Efectuarea de adunări repetate/scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-100 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

Manuale Intuitext clasa I

– compunerea numerelor în concentrul 0–20, folosind obiecte, desene şi numere (1.4.); – efectuarea de adunări şi verificarea cu obiecte sau prin operația inversă (1.4.); – evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără precizarea terminologiei (1.4.); – rezolvarea de adunări și scăderi, mental şi în scris, fără trecere peste ordin (1.4.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (Surse de energie)/de la imagini date (1.6.); – rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume de termeni egali (1.5.). – formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui text audiat, citit de învățător (1.2.); – identificarea enunţurilor adevărate/false referitoare la textul audiat (1.2.); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2.); – asocierea unor cuvinte/enunţuri, scrise cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.).

Adunarea în concentrul 0-20, cu trecere peste ordin

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, numărătoare, nasturi, stegulețe, bile, cărți de joc, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – compunerea numerelor în concentrul 0-20, folosind obiecte; – rezolvarea de adunări cu trecere peste ordin; – formularea și rezolvarea unei probleme pornind de la o imagine.

Utilizarea cuvintelor nou învățate în contexte adecvate

Resurse materiale: ziare, reviste, foarfece, lipici, carton alb Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebările orale.

153

Matematică și explorarea mediului ZIUA 5

Matematică și explorarea mediului

154

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice ( termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-20, recurgând frecvent la numărare 1.5. Efectuarea de adunări repetate/scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-100 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -)

– compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0-100, folosind obiecte, desene şi numere (1.4.); – efectuarea de adunări şi verificarea cu obiecte și prin operația inversă (1.4.); – rezolvarea de adunări, mental şi în scris, cu trecere peste ordin, în concentrul 0-20 (1.4.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (Surse de energie)/de la imagini date (1.6.); – compararea a două sume (1.6.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date scrise într-un tabel (5.2.); – identificarea unor surse de energie ilustrate în imagini (3.1.).

Adunarea în concentrul 0-20, cu trecere peste ordin

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, numărătoare, bețișoare, bile, cretă colorată, markere, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul didactic

Probă orală – efectuarea de adunări și verificarea cu obiecte.

– compunerea și descompunerea numerelor în concentrul 0-100, folosind obiecte, desene şi numere (1.4.); – efectuarea de scăderi şi verificarea cu obiecte sau prin operația inversă (1.4.); – rezolvarea de scăderi, mental şi în scris, fără trecere peste ordin (1.4.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (Surse de energie)/de la imagini date (1.6.); – aflarea diferenței a două numere date (1.6.); – jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de elemente dintr-o mulţime dată (1.5.).

Scăderea în concentrul 0-20, cu trecere peste ordin

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, numărătoare, obiecte diverse, jetoane, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 6

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

Manuale Intuitext clasa I

– analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „ț”, sugerate de ilustrația din manual (1.3.); – stabilirea poziţiei sunetului „ț” în silabe/cuvinte date (1.3.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl însoţeşte (3.2.); – identificarea personajelor, locului şi timpului unei întâmplări prezentate în textul citit (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – exprimarea propriei păreri în legătură cu diferite meserii (2.2.); – formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente, referitoare la meseriile pe care elevii le preferă (2.2.). – recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului, timpului şi momentului evocat (3.2.); – exersarea unor formule de mulţumire, adaptate interlocutorului (2.1.); – conştientizarea existenţei unor reguli simple de desfăşurare a schimburilor verbale (transmiterea mulţumirilor) care pot determina reuşita comunicării (2.1.); – asocierea unor cuvinte/enunţuri scrise cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt (3.2.); – alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având vizual (4.2.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.).

Sunetul și literele „ț” mic și „Ț” mare de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „La aeroport” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică

Probă orală – identificarea cuvintelor ce conţin sunetul ț în diferite poziţii (selectarea unor jetoane); – identificarea poziţiei sunetului ț în cadrul unui cuvânt.

Literele „ț” mic și „Ț” mare de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

155

ZIUA 7

Comunicare în limba română

156

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

– identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final (1.3.); – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte (1.3.); – analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl însoţeşte (3.2.); – citirea unor „cuvinte cheie” (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt (3.2.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.). – completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical (2.2.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu enunțuri/ cuvinte corespunzătoare (3.3.); – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/simboluri (3.3.); – scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul computerului (4.2.); – alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având vizual (4.2.).

Grupurile de litere „che, Che” de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, , text „La cabană” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Grupurile de litere „che, Che” de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 8

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

Manuale Intuitext clasa I

– compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0-100, folosind obiecte, desene şi numere (1.4.); – efectuarea de scăderi şi verificarea cu obiecte și prin operația inversă (1.4.); – rezolvarea de scăderi, mental şi în scris, cu trecere peste ordin, în concentrul 0-20 (1.4.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (Surse de energie)/de la imagini date (1.6.); – compararea a două diferențe (1.6.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date scrise într-un tabel (5.2.); – identificarea surselor de energie ilustrate în imagini (3.1.).

Scăderea în concentrul 0-20, cu trecere peste ordin

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

– identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final (1.3.); – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte (1.3.); – analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl însoţeşte (3.2.); – citirea unor „cuvinte cheie” (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt (3.2.); – realizarea unor documente cu valoare utilitară în cadrul clasei (hărţi simple care să marcheze puncte turistice) (4.3.).

Grupurile de litere „che, Che” de tipar consolidare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Cu telecabina” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

157

Matematică și explorarea mediului

158

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical (2.2.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu enunțuri/ cuvinte corespunzătoare (3.3.); – alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având vizual (4.2.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.). – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/simboluri (3.3.).

Grupurile de litere „che, Che” de mână consolidare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

– compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0-100, folosind obiecte, desene şi numere (1.4.); – efectuarea de adunări şi verificarea cu obiecte și prin operația inversă (1.4.); – rezolvarea de adunări, mental şi în scris, cu trecere peste ordin, în concentrul 0-100 (1.4.); – crearea unor probleme simple după imagini/desene/ scheme date (1.6.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/de la imagini (1.6.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date scrise într-un tabel (5.2.); – identificarea unor surse de energie utilizată pentru panourile solare; discuție despre sursele epuizabile și inepuizabile de energie (3.1.).

Adunarea unui număr format din zeci și unități cu un număr format din unități

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, numărătoare, bețișoare, nasturi, cărți de joc, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 9

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple

– formularea de enunţuri pornind de la titlul unei povești aleasă de învățător pentru a fi lecturată, ce abordează tematica unității (predicții referitoare la subiectul textului ce urmează a fi audiat) (2.1.); – formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la conținutul textului audiat (1.2.); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2.); – realizarea unor mesaje, utilizând simboluri din mediul apropiat (3.3.); – plasarea în spaţiul clasei a unor jetoane sau afişe care transmit mesaje (reguli de conduită în timpul deplasărilor în afara școlii, în excursii, drumeții, mesaje ale copiilor sau ale profesorului etc.) (3.3.).

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– efectuarea de scăderi şi verificarea cu obiecte și prin operația inversă (1.4.); – rezolvarea de scăderi, mental şi în scris, cu trecere peste ordin, în concentrul 0-20 (1.4.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (Surse de energie)/de la imagini date (1.6); – compararea a două diferențe (1.6.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date scrise într-un tabel (5.2.); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-100 (5.2.).

Manuale Intuitext clasa I

Textul. Titlul

Scăderea unui număr format din unități dintr-un număr format din zeci și unități

Resurse materiale: computer, coli albe, foarfece, lipici, carioci, Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, lectura cu predicții

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, probleme ilustrate, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat. Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

159

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 10 ZIUA 11

Comunicare în limba română

160

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0-100, folosind obiecte, desene şi numere (1.4.); – rezolvarea de adunări, cu trecere peste ordin, în concentrul 0-100, aplicând algoritmul de calcul: prin descompunerea numerelor în zeci și unități sau completând zecea (1.4.); – efectuarea de adunări şi verificarea cu obiecte și prin operația inversă (1.4.); – rezolvarea unor operații de adunare și ordonarea rezultatelor conform unor coduri date pentru a obține numele unor surse de energie (1.4.); – aflarea sumei a două sau trei numere, în concentrul 0-100 (1.6.); – rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la imagini date (1.6.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date scrise într-un tabel (5.2.); – identificarea unor surse de energie ilustrate în imagini (3.1.).

Adunarea numerelor naturale formate din zeci și unități

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, fișe de lucru, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – rezolvarea de operații de adunare a numerelor formate din zeci și unități

– jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor poveşti după indicii date (2.4.); – concursuri de ghicitori despre animale (2.4.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text dat (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului „Animalele de la Zoo”(3.2.); – recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului, timpului şi momentului evocat (3.2.); – asocierea unor imagini cu enunţuri din text potrivite (învățătorul arată câte un jeton ce ilustrează anumite elemente întâlnite în text, elevii selectează și citesc enunțul corespunzător din text) (3.2.); – formularea unor ipoteze privind posibilităţile de continuare a întâmplărilor relatate în text, în vederea stimulării spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii (2.4.).

Sunetul și litera „z” mic de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu animalele întâlnite în textul „Animalele de la Zoo” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul, lectura ghidată

Probă orală – formulare de răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului citit Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 12

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

Manuale Intuitext clasa I

– jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul „z” (1.3.); – schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea sunetului „z” cu un alt sunet (1.3.); – recunoaşterea unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M – metrou, P- parcare, I - informaţii, intrare, ieşire, trecere de pietoni, semafor etc. (3.3.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele scrise indicate (3.3.); – alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având vizual (4.2.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.); – analiza şi sinteza fonetică a unor cuvinte dintr-un text dat (1.3.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri din text (3.2); – identificarea unor cuvinte sugerate de imagini care conțin sunetul „z” (1.3.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – asocierea unor enunţuri, scrise cu litere de tipar, cu imaginile potrivite (3.2.); – exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte relatate în text (2.2.); – jocuri de tipul: „Continuă povestea” (2.2.).

Litera „z” mic de mână Oferirea unor informaţii despre reguli de circulație

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu semne de circulație/simboluri întâlnite în situaţii cotidiene Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criteriile date

Litera „Z” mare de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Cu vaporașul”, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, metoda fonetică, analitico-sintetică, exercițiul

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; adoptarea unei intonații corespunzătoare semnelor de punctuație învățate.

161

Matematică și explorarea mediului

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

162

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– completarea de enunţuri lacunare pe baza unei imagini (2.1.); – exersarea unor formule de adresare, de solicitare, de mulţumire, adaptate interlocutorului (2.1.); – conştientizarea existenţei unor reguli simple de desfăşurare a schimburilor verbale (prezentarea scuzelor) care pot determina reuşita comunicării (2.1.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele scrise indicate (3.3.); – alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având vizual (4.2.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.). – efectuarea de adunări cu numere naturale în concentrul 0-100, cu trecere peste ordin, verificarea cu obiecte și prin operația inversă (1.4.); – rezolvarea de adunări, mental şi în scris, cu trecere peste ordin, în concentrul 0-100 (1.4.); – rezolvarea unor operații de adunare și ordonarea rezultatelor conform unor coduri date pentru a obține numele unor surse de energie (1.4.); – aflarea sumei a două sau trei numere, în concentrul 0-100 (1.6.); – comparare sumelor unor numere (1.6.); – rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la imagini (1.6.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date scrise într-un tabel (5.2.); – dialog pe tema Soarelui ca sursă de energie (3.1.).

Litera „Z” mare de mână Acte de vorbire: a formula o rugăminte

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Autoevaluare – calitatea scrisului: compararea cu un model dat.

Adunarea numerelor naturale formate din zeci și unități

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – rezolvarea de operații de adunare a numerelor formate din zeci și unități, cu trecere peste ordin

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 13

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

Manuale Intuitext clasa I

– identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final (1.3.); – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte (1.3.); – analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl însoţeşte (3.2.); – citirea unor „cuvinte cheie” (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt (3.2.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.). – completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical (2.2.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu enunțuri/ cuvinte corespunzătoare (3.3.); – exerciţii–joc de decodare a unor felicitări, invitaţii, în care sunt utilizate cuvinte şi simboluri (3.3.); – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/simboluri (3.3.); – scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul computerului (4.2.); – personalizarea unor modele predefinite de felicitări (4.2.); – alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având vizual (4.2.).

Grupurile de litere „chi, Chi” de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Serbarea” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Grupurile de litere „chi, Chi” de mână Felicitarea

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criteriile date

163

Matematică și explorarea mediului ZIUA 14

Comunicare în limba română

164

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0-100, folosind obiecte, desene şi numere (1.4.); – rezolvarea de scăderi, cu trecere peste ordin, în concentrul 0-100, aplicând algoritmul de calcul: prin descompunerea numerelor în zeci și unități (1.4.); – efectuarea de scăderi şi verificarea cu obiecte și prin operația inversă (1.4.); – compararea diferenței a două numere în concentrul 0-100 (1.6.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la imagini date (1.6.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date scrise într-un tabel (5.2.).

Scăderea numerelor naturale formate din zeci și unități

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, jetoane, imagini, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

– formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui text audiat, citit de învățător (1.2.); – identificarea enunţurilor adevărate/false referitoare la textul audiat (1.2.); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2.); – asocierea unor cuvinte/enunţuri, scrise cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.).

Utilizarea cuvintelor nou învățate în contexte adecvate

Resurse materiale: cărți de la Colțul de lectură Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; sesizarea valorii de adevăr a unor enunțuri referitoare la mesajele audiate anterior.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Manuale Intuitext clasa I

– efectuarea de scăderi cu numere naturale în concentrul 0-100, cu trecere peste ordin, şi verificarea cu obiecte și prin operația inversă (1.4.); – rezolvarea de scăderi, mental şi în scris, cu trecere peste ordin, în concentrul 0-100 (1.4.); – reconstituirea unor operații de scădere (completarea cifrei zecilor sau a unităților, descăzutului sau scăzătorului atunci când se cunoaște rezultatul) (1.4.); – aflarea diferenței a două sau trei numere, în concentrul 0-100 (1.6.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la imagini date (1.6.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date, imagini (5.2.).

Scăderea numerelor naturale formate din zeci și unități

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; utilizarea materialului de sprijin; rapiditatea în rezolvarea sarcinii.

165

ZIUA 15

Matematică și explorarea mediului

166

a. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.5. Efectuarea de adunări repetate/scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-100 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– rezolvarea de adunări și scăderi, mental şi în scris, cu trecere peste ordin, în concentrul 0-100 (1.4.); – aflarea sumei sau a diferenței a două numere, în concentrul 0-100 (1.6.); – comparere sumelor/diferențelor unor numere (1.6.); – recunoașterea și utilizarea terminologiei matematice (cu ... mai mult, cu ... mai puțin) (1.6.); – rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume de termeni egali – ex. Câte elice au 6 mori de vânt? (1.5.); – formularea şi rezolvarea unor probleme, pornind de la o tematică dată/de la imagini date (1.6.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date scrise într-un tabel/imagini (5.2.); – completarea datelor unor probleme și rezolvarea lor (5.2.); – descoperirea algoritmului de rezolvare a unor exerciţii (3.1.).

Adunarea și scăderea numerelor naturale formate din zeci și unități

Resurse materiale: laptop, videoproiector, manual tipărit/digital, imagini, numărătoare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – rezolvarea de operații de adunare și scădere a numerelor formate din zeci și unități, fără trecere peste ordin; – formularea și rezolvarea de probleme pornind de la imagini date; – rezolvarea de probleme.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Comunicare în limba română

ZIUA 16

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

Manuale Intuitext clasa I

– identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final (1.3.); – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte (1.3.); – analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl însoţeşte (3.2.); – citirea unor „cuvinte cheie” (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt (3.2.); – realizarea unor documente cu valoare utilitară în cadrul clasei (traseul unor excursii) (4.3.). – completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical (2.2.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu enunțuri/ cuvinte corespunzătoare (3.3.); – alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având vizual (4.2.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.). – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/simboluri (3.3.).

Grupurile de litere „chi, Chi” de tipar consolidare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Spre tabără” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Grupurile de litere „chi, Chi” de mână consolidare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criteriile date

167

ZIUA 17

Comunicare în limba română

168

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

– jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/se termină/ conţin sunetele învățate în unitatea curentă (1.3.); – identificarea unor cuvinte cu înțeles asemănător (1.3.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – identificarea personajelor, locului şi timpului unei întâmplări prezentate în textul citit (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical (2.2.); – joc: „Ghicește mijlocul de transport!” (Un elev se gândește la un mijloc de transport, fără a spune care este. Ceilalți colegi formulează întrebări pentru a ghici la ce mijloc de transport se gândește. Elevul va răspunde la întrebările colegilor doar prin DA sau NU. Jocul se reia când un elev a ghicit, acesta alegând un alt mijloc de transport pentru a fi ghicit.) (2.1.); – exerciţii-joc de decodare a unor felicitări, invitaţii, în care sunt utilizate cuvinte şi simboluri (3.3.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.).

Recapitulare Sunetele (f, ș ț, z, che, chi) Literele „f, F, ș, Ș, ț, Ț, z, Z” de tipar și de mână Grupurile de litere „che, Che, chi, Chi” de tipar și de mână Cuvinte cu sens asemănător Recapitulare Literele „f, F, ș, Ș, ț, Ț, z, Z” de tipar și de mână Grupurile de litere „che, Che, chi, Chi” de tipar și de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, jocul didactic

Temă de lucru în clasă: – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 18

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.1. Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 4.2. Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

Manuale Intuitext clasa I

– asocierea imaginilor care ilustrează diverse instalații cu imaginile care reprezintă sursa de energie utilizată (3.1); – identificarea surselor convenţionale de energie şi a unor surse alternative de energie (3.1.); – prezentarea propriilor observaţii referitoare la transformările apei, sursele de energie (4.1.); – rezolvarea unor operații de adunare și asocierea operațiilor care au același rezultat pentru a pune în evidență sursa de energie pentru diferite aparate electrocasnice (1.4.); – evidenţierea forţei vântului ca sursă de energie, prin utilizarea unor modele (ex.: morișca) (3.1.); – formularea unor sfaturi pentru economisirea energiei (4.2.).

Sursele de energie şi utilizări în practică

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de lucru, imagini, hârtie colorată, foarfece, riglă, lipici, piuneze, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: convesaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, Gândiți/lucrați în perechi/comunicați

Interevaluare – calitatea produselor obținute (moriști): comparare cu un model oferit; gradul de valabilitate al sfaturilor formulate pentru economisirea energiei.

Itemii de evaluare vizează: – completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical (2.2.); – identificarea unor cuvinte care conțin anumite silabe date (1.3.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.).

Evaluare Sunetele (f, ș ț, z, che, chi). Literele „f, F, ș, Ș, ț, Ț, z, Z” de tipar și de mână Grupurile de litere „che, Che, chi, Chi” de tipar și de mână

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul

Probă scrisă: Grila Cum te poţi aprecia

169

Matematică și explorarea mediului

170

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui text audiat citit de învățător (1.2.); – identificarea enunţurilor adevărate/false referitoare la textul audiat (1.2.); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2.); – asocierea unor cuvinte/enunţuri scrise cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.).

Utilizarea cuvintelor nou învățate în contexte adecvate

Resurse materiale: cărți de la Colțul de lectură Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul

1.4 Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– rezolvarea de adunări și scăderi, mental şi în scris, cu trecere peste ordin, în concentrul 0-100 (1.4.); – aflarea sumei sau a diferenței a două numere în concentrul 0-100 (1.6.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la imagini date (1.6.); – compararea sumelor/diferențelor a două numere naturale (1.6.) – compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date scrise într-un tabel/imagini (5.2.); – completarea datelor unor probleme și rezolvarea lor (5.2.); – descoperirea algoritmului de rezolvare a unor exerciţii (3.1.).

Recapitulare Adunarea și scăderea în concentrul 0-100, cu trecere peste ordin Sursele de energie (soarele, apa, vântul, cărbunii, petrolul) şi utilizări în practică

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, caietul elevului Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; sesizarea valorii de adevăr a unor enunțuri referitoare la mesajele audiate anterior. Autoevaluare prin raportare la un model care conține rezolvarea corectă a sarcinilor

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 19

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări

Manuale Intuitext clasa I

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele individuale/ale majorităţii elevilor şi vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Sunetele (f, ș ț, z, che, chi). Literele „f, F, ș, Ș, ț, Ț, z, Z” de tipar și de mână Grupurile de litere „che, Che, chi, Chi” de tipar și de mână Cuvinte cu sens asemănător

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/ dezvoltare Autoevaluarea

Probă scrisă Itemii de evaluare vizează: – adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100, cu trecere peste ordin; – aflarea sumei și a diferenţei a două numere mai mici decât 100; – rezolvarea unor probleme; – selectarea unor imagini date în funcție de sursa de energie utilizată pentru funcționarea obiectelor/instalațiilor ilustrate.

Evaluare Adunarea și scăderea în concentrul 0-100, cu trecere peste ordin Sursele de energie (soarele, apa, vântul, cărbunii, petrolul) şi utilizări în practică

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul

Probă scrisă Grila Cum te poţi aprecia

171

ZIUA 20

Matematică și explorarea mediului

172

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele individuale/ale majorităţii elevilor şi vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Adunarea și scăderea în concentrul 0 – 100, cu trecere peste ordin Sursele de energie (soarele, apa, vântul, cărbunii, petrolul) şi utilizări în practică

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/ dezvoltare Autoevaluarea

Ghidul învățătorului

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Ne jucăm împreună cu prietenii PERIOADA: 3 săptămâni (S 10-11-12)

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

– oferirea de informații despre jocul preferat („Îmi place … pentru că …” ) (2.1.); – joc „Bingo” cu imagini sau cuvinte ce denumesc diferite jocuri (Elevii caută colegi care preferă anumite jocuri desenate/denumite în grila cu imagini. Elevul care a completat primul o linie cu numele colegilor care preferă jocurile desenate/denumite pe acea linie, strigă „Bingo!”) (3.1.); – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor care conțin sunetul „j”, sugerate de ilustrația din manual (1.3.); – jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/se termină/ conţin sunetul „j” (1.3.); – identificarea, în propoziţii audiate, a anumitor cuvinte: elevii bat din palme când aud, în propozițiile spuse de învățător, primul/al … cuvânt scris în coloana de cuvinte din manual (1.3.); – introducerea cuvintelor identificate anterior în contexte noi (2.1.); – compunerea, la alfabetarul mobil, a unor silabe, cuvinte, propoziţii din 3-5 cuvinte (3.1.); – citirea în ritm propriu a unui text dat (3.1.); – citirea în lanţ, citirea ştafetă, citirea selectivă a unor cuvinte şi propoziţii din text (3.1.); – schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea sunetului inițial (1.3.).

Manuale Intuitext clasa I

Detalieri de conținut Sunetul și litera „j” mic de tipar

Resurse materiale și procedurale Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, metoda fonetică, analiticosintetică

Evaluare Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; adoptarea unei intonații corespunzătoare semnelor de punctuație învățate.

173

Comunicare în limba română

ZIUA 2

2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 4.1. Scrierea literelor de mână 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

174

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

– formularea unor ipoteze privind posibilităţile de continuare a întâmplărilor din textul lecturat anterior, în vederea stimulării spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii (2.4.); – trasarea în duct continuu a literei „j” mic de mână (4.1.); – copierea, transcrierea unor cuvinte și enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.); – conversaţii în grup, pe baza textului și a unor imagini, privind regulile de comportare în timpul jocurilor (2.4.); – alcătuirea unor enunţuri orale (reguli de joc) pornind de la imagini date (2.4.); – alcătuirea şi scrierea enunţurilor, având vizual (4.2.); – organizarea în clasă a unui colţ/panou destinat transmiterii unor mesaje şi informaţii (prin desene, cuvinte/ enunţuri simple şi simboluri) pe tema „Ne jucăm împreună cu prietenii” (4.2.). – joc: „Ce lipsește?” (elevii audiază textul din manual, lecturat de către învățător și identifică elementele din text care nu se regăsesc în ilustrație) (1.1.); – oferirea de răspunsuri la întrebarea „Despre ce este vorba în acest text?” (1.1.); – citirea în ritm propriu a textului „În lumea jucăriilor” (3.1.); – citirea în lanţ, citirea ştafetă a unor propoziţii din text (3.1.); – marcarea prin colorare, subliniere, încercuire, a unor cuvinte din propoziţii, solicitate de cadrul didactic sau de elevi (3.1.); – descrieri/prezentări elementare ale unor activităţi, jocuri specifice vârstei (2.2.); – prezentarea sub formă de desen a jocului preferat și afișarea acestuia la colțul special amenajat (4.3.);

Litera „j” mic de mână

Litera „J” mare de tipar Oferirea unor informaţii despre activități ale copiilor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, planșă cu litera-model, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul

Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „În lumea jucăriilor”, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, exercițiul, metoda fonetică, analiticosintetică

Temă de lucru în clasă: – realizarea unui desen care ilustrează jocul preferat

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 3

Matematică și explorarea mediului

3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână

3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.1. Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 4.2. Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

Manuale Intuitext clasa I

– citirea unor „cuvinte cheie” din text (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri din text (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – asocierea unor cuvinte și enunţuri, scrise cu litere de tipar, cu imaginile potrivite (3.2.); – trasarea în duct continuu a literei „J” mare de mână (4.1.); – copierea, transcrierea unor cuvinte și enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.); – observarea unor imagini și identificarea corpurilor care se află în mișcare (3.1.); – identificarea diferitelor mișcări sugerate în imagini (3.1.); – realizarea unor experienţe în scopul punerii în evidenţă a forţei gravitaţionale: căderea liberă a diferitelor obiecte (3.1.); – verbalizarea modului de rezolvare a unor probleme (3.1.); – formularea rezultatelor unor observații (4.1.); – recunoaşterea efectului forţei gravitaţionale asupra corpurilor de pe Pământ – căderea liberă (4.2.).

Litera „J” mare de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, dialogul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criteriile date

Căderea liberă a corpurilor

Probă orală – identificarea imaginilor care sugerează mișcarea; – selectarea imaginilor care ilustrează căderea liberă a corpurilor; – selectarea corpurilor în funcție de viteza cu care ajung pe suprafața Pământului.

– identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final (1.3.); – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte (1.3.); – citirea unor „cuvinte cheie” (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt (3.2.).

Grupul de litere „ghe” de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, auxiliar MEM – Ed. Intuitext; obiecte cu mase diferite, baloane, imagini care sugerează diferite mișcări ale oamenilor Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, experimentul, problematizarea Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Concursul de mașinuțe” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul, metoda fonetică, analitico-sintetică

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

175

Matematică și explorarea mediului

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

176

5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări convenţionale standard şi nonstandard în problemejoc simple de tip venituricheltuieli, cu numere din concentrul 0-100

– relatarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie sau din activitatea şcolară/a clasei privind modalități variate de joc în grup/în echipă (2.1.); – formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la diverse teme din sfera de interes a copiilor (2.1.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu enunțuri/ cuvinte corespunzătoare (3.3.); – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/simboluri (3.3.); – trasarea în duct continuu a grupului de litere „ghe” de mână (4.1.); – copierea, transcrierea cuvintelor și a unor enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.). – jocuri: Schimbul de cartonaşe (ex.: un cartonaş cu animale valorează cât două cu fotbalişti) (6.3.); – recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei (6.3.); – recunoaşterea monedelor de 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 de bani (6.3.); – punerea în corespondenţă: 1 leu→o banană; 1 leu→o acadea etc.; 5 lei→o carte; 5 lei→o revistă (6.3.); – adunarea şi scăderea în limitele 0-100, folosind bancnotele şi monedele învăţate (6.3.); – implicarea copiilor în experienţe în care să decidă singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma de bani de care dispun (6.3.); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-100 (5.2.).

Grupul de litere „ghe” de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Tema de lucru în clasă: – completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/simboluri

Leul: monede și bancnote

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, monede, bancnote, rechizite, obiecte diferite, etichete pentru prețuri, auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Tema de lucru în clasă: – recunoașterea monedelor și bancnotelor; – selectarea monedei/bancnotei potrivite pentru cumpărarea unor obiecte; – alegerea obiectelor ce se pot achiziționa având o anumită sumă de bani.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 4

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări convenţionale standard şi nonstandard în problemejoc simple de tip venituricheltuieli, cu numere din concentrul 0-100

Manuale Intuitext clasa I

– citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text dat (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt (3.2.); – exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte sau situaţii familiare celor prezentate în textul citit (2.2.); – discuţii privind comportamentul personajelor (2.2.); – joc de tipul „Dacă aş fi reporter…”, „Dacă aş fi comentator sportiv…” (2.2.) – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.). – recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei (6.3.); – recunoaşterea monedelor de 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 de bani (6.3.); – negocierea unor schimburi de obiecte echivalente valoric (troc) (6.3.); – adunarea şi scăderea în limitele 0-100, folosind bancnotele şi monedele învăţate (6.3.); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-100 (5.2.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date scrise într-un tabel (5.2.); – jocuri de utilizare a banilor: La piaţă, La librărie (6.3.).

Grupul de litere „Ghe” de tipar și de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „La raliu” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Leul: monede și bancnote

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, monede, bancnote, rechizite, obiecte diferite, etichete pentru prețuri, auxiliar MEM – Ed. Intuitext; Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: atitudinea elevilor față de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicare activă în rezolvarea sarcinii.

177

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5 ZIUA 6

Comunicare în limba română

178

5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric, folosind reprezentări convenţionale standard şi nonstandard în probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-100

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– schimbarea unui grup de monede/bancnote cu altul având aceeaşi valoare (6.3.); – negocierea unor schimburi de obiecte echivalente valoric (troc) (6.3.); – echivalarea ca valoare a unor grupuri de obiecte cu un singur obiect (3 creioane ≈ 1 pix) (6.3.); – calcularea costurilor (şi a profitului, în cazul vânzării) unor obiecte confecţionate de copii (6.3.); – adunarea şi scăderea în limitele 0-100, folosind bancnotele şi monedele învăţate (6.3.); – implicarea copiilor în experienţe în care să decidă singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma de bani de care dispun (6.3.); – rezolvarea unor probleme legate de stabilirea unui buget pentru un scop precis (6.3.); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-100 (5.2.). – analiza şi sinteza fonetică a unor cuvinte dintr-un text dat (1.3.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri din text (3.2.); – identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme (1.3.); – joc de tipul: „Grupează după numărul de silabe” (1.3.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – asocierea unor enunţuri, scrise cu litere de tipar, cu imaginile potrivite (3.2.); – exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte relatate în text (2.2.); – jocuri de tipul: „Continuă povestea” (2.2.).

Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-100

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, monede, bancnote, rechizite, obiecte diferite, etichete pentru prețuri, auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: atitudinea elevilor față de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicare activă în rezolvarea sarcinii.

Litera „k” mic de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „La Zoo” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul, jocul didactic

Probă orală – formulare de răspunsuri la întrebări referitoare la conţinutul textului Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 7

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

Manuale Intuitext clasa I

– formularea de enunţuri pe baza unei imagini sau folosind cuvinte date (2.1.); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1.); – trasarea în duct continuu a literei „k” mic de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1.); – executarea conturului literei „k”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1.); – copierea, transcrierea unor cuvinte și enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.); – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene (3.3.); – scrierea după dictare a unor enunțuri (4.1.). – conversaţii în grup, pe baza ilustrației din manual (2.4.); – alcătuirea unor enunţuri orale şi crearea unei poveşti orale pornind de la ilustrația din manual (2.4.); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1.); – citirea în ritm propriu a unui text care conţine cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar (3.1.); – citirea în lanţ, citirea ştafetă, citirea selectivă a unor cuvinte şi propoziţii din text (3.1.); – completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte (3.1); –prezentarea, în scris, a unor experienţe plăcute de joc din timpul activităților școlare (4.3.).

Litera „k” mic de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

Litera „K” mare de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Schimburi” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, exercițiul

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; adoptarea unei intonații corespunzătoare semnelor de punctuație învățate.

179

Matematică și explorarea mediului

180

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– formularea de enunţuri pe baza unei imagini sau folosind cuvinte date (2.1.); – exersarea unor formule de adresare, de solicitare, de mulţumire, în situații familiare (la cumpărături) (2.1.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele scrise indicate (3.3.); – alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având vizual (4.2.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.). – aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât 100; – activități practice de comparare a masei unor obiecte date folosind balanța (5.2.) – realizarea unor experienţe în scopul punerii în evidenţă a forţei gravitaţionale: căderea liberă a diferitelor obiecte (3.1); – aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei (1.6.); – crearea unor probleme simple după imagini/desene/ scheme date (1.6.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată (Jocuri și jucării)/de la numere date, de la imagini date (1.6.).

Litera „K” mare de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

Aflarea numărului necunoscut

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, obiecte diferite, balanța, auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, problematizarea

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 8

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final (1.3.); – stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte (1.3.); – citirea unor „cuvinte cheie” (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt (3.2.).

Grupul de litere „ghi” de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Prietenii” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

– formularea unor ipoteze privind posibilităţile de continuare a întâmplărilor din textul citit ora anterioară, în vederea stimulării spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii (2.4.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu enunțuri/ cuvinte corespunzătoare (3.3.); – decodificarea mesajului încifrat în ghicitori (1.1.); – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/simboluri (3.3.); – trasarea în duct continuu a grupului de litere „ghi” de mână (4.1.); – copierea, transcrierea cuvintelor și a unor enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.).

Grupul de litere „ghi” de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Tema de lucru în clasă: – punerea în corespondenţă a imaginilor cu enunțuri/ cuvinte corespunzătoare; – copierea, transcrierea cuvintelor și a unor enunțuri din manual

b. U1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

– aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât 100; – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-100 (5.2.); – aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei (1.6.); – crearea unor probleme simple după imagini/desene/ scheme date (1.6.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date, de la imagini (1.6.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date scrise într-un tabel (5.2.).

Aflarea numărului necunoscut

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, obiecte diferite, balanța, auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, metoda RAI

Tema de lucru în clasă: – aflarea unui termen necunoscut utilizând metoda balanței

Manuale Intuitext clasa I

181

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 9

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.1. Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 4.2. Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple

182

– citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text dat (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt (3.2.); – exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte sau situaţii familiare celor prezentate în textul citit (2.2.); – completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical (2.2.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.). – observarea unor imagini și identificarea direcției în care se deplasează anumite obiecte (3.1.); – realizarea unor experienţe în scopul punerii în evidenţă a forţei gravitaţionale: căderea liberă a diferitelor obiecte (3.1.); – formularea unei concluzii în urma unor observaţii repetate: „Şi mărul, şi mingea, şi radiera cad pe Pământ/sunt atrase de Pământ.” (4.1.); – formularea rezultatelor unor observații (4.1.); – recunoaşterea efectului forţei gravitaţionale asupra corpurilor de pe Pământ – căderea liberă (4.2.); – aflarea termenului necunoscut folosind metoda balanței (1.6.) – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date, de la imagini (1.6.).

Grupul de litere „Ghi” de tipar și de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Ghighi” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Căderea liberă a corpurilor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, măr, minge, radieră, hârtie, foarfece, ață, auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, metoda RAI

Observarea sistematică: implicarea elevilor în efectuarea unui experiment  Scară de clasificare (în totalitate, parțial, deloc): respectarea instrucţiunilor; desprinderea concluziilor în urma efectuării experimentului.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 10 ZIUA 11

3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

Manuale Intuitext clasa I

– identificarea semnificaţiei datelor unei probleme (5.2.); – identificarea cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice (sunt..., mai vin; erau..., au plecat) (5.2.); – rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete sau reprezentări simbolice (5.2.); – rezolvarea unor probleme după imagini date, cu tematică dată (Jocuri ale copiilor) (5.2.); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-100 (5.2.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme (5.2.); – verbalizarea modului de rezolvare a unor probleme (3.1.). – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1.); – citirea în ritm propriu a unui text dat (3.1.); – citirea în lanţ, citirea ştafetă, citirea selectivă a unor cuvinte şi propoziţii din text (3.1.); – completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte (3.1.) – discuţii pe marginea unor spectacole de teatru pentru copii (1.4.); – jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe mână, marionete (1.4.).

Probleme care se rezolvă prin una sau două operații

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, probleme ilustrate, obiecte diverse pentru compunerea de probleme Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Literele „x” mic și „X” mare de tipar

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „La teatrul de păpuși”, păpuși, marionete Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, jocul de rol

– formularea de enunţuri pe baza unei imagini sau folosind cuvinte date (2.1.); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1.); – trasarea în duct continuu a literelor „x, X” de mână, începând prin unirea punctelor care o compun (4.1.); – executarea conturului literelor „x, X”, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1.); – copierea, transcrierea unor cuvinte și enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.); – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene (3.3.); – scrierea după dictare a unor enunțuri (4.1.).

Literele „x” mic și „X” mare de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Observarea sistematică – comportamentul de vorbitor-receptor  Listă de verificare (da, nu): pronunțarea corectă și clară a unor sunete, silabe, cuvinte; formularea de enunțuri logice; manifestarea interesului față de partenerul de dialog. Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

183

ZIUA 12

Comunicare în limba română

184

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

– formularea de enunţuri pe baza unei imagini sau folosind cuvinte date (2.1.); – citirea pe silabe/integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (3.1.); – citirea în ritm propriu a unui text dat (3.1.); – citirea în lanţ, citirea ştafetă, citirea selectivă a unor cuvinte şi propoziţii din text (3.1.); – completarea unor silabe date pentru a obţine cuvinte (3.1.) – exerciţii–joc de decodare a unor scrisori, în care sunt utilizate cuvinte şi simboluri (3.3.); – realizarea unor scrisori desenate (4.3.); – prezentarea, în scris, a unor experienţe plăcute, surprinzătoare (4.3.).

Literele „,q, Q, w, W, y, Y” de tipar şi de mână Scrisoarea

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Științe” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, jocul de rol

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

– punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele orale/ scrise, indicate (3.3.); – exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte sau situaţii familiare (2.1.); – discuţii privind comportamentul personajelor (2.1.); – evidenţierea unor modele de comportament, formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele personajelor (2.1.); – exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii (4.1.); – trasarea în duct continuu a literelor de mână învățate în această unitate (4.1.); – executarea conturului literelor, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari (4.1.); – copierea, transcrierea unor cuvinte și enunțuri din manual, menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere și cuvinte (4.1.); – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene (3.3.); – scrierea după dictare a unor enunțuri (4.1.).

Recapitulare Sunetele (j, k, x, q, w, y, ghe, ghi) Literele „j, J, k, K, x, X, q, Q, w, W, y, Y” de tipar și de mână Grupurile de litere „ghe, Ghe, ghi, Ghi” de tipar și de mână

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; adoptarea unei intonații corespunzătoare semnelor de punctuație învățate. Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

Comunicare în limba română

ZIUA 13

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.1. Scrierea literelor de mână

Manuale Intuitext clasa I

– identificarea semnificaţiei datelor unei probleme (5.2.); – identificarea cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice (sunt..., mai vin; erau..., au plecat) (5.2.); – rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete sau reprezentări simbolice (5.2.); – modificarea unei probleme fără ca tipul de problemă să se schimbe (1.6.); – transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere şi invers (1.6.); – transformarea unei probleme prin extinderea/reducerea numărului de operaţii (1.6.); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-100 (5.2.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme (5.2.); – verbalizarea modului de rezolvare a unor probleme (3.1.).

Probleme care se rezolvă prin una sau două operații

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext, fișe de lucru Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul

Probă orală – compunerea unor probleme după imagini și rezolvarea lor.

– identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc. (1.3.); – identificarea unor „cuvinte cheie” care fac trimitere către ideea de copilărie (1.3.); – realizarea „Alfabetului copilăriei” prin ordonarea alfabetică a cuvintelor identificate anterior (4.1.); – citirea în ritm propriu a textului „Abecedarul” de Otilia Cazimir (3.1.); – marcarea prin colorare, subliniere, decupare, încercuire, a unor cuvinte din propoziţii solicitate de cadrul didactic sau de elevi (3.1.); – exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/simboluri (3.3.).

Alfabetul limbii române

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, textul „Alfabetul” de Otilia Cazimir Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică

Temă de lucru în clasă: – realizarea în grup a „Alfabetului copilăriei”; – completarea unui rebus pentru aflarea unui mesaj

185

Matematică și explorarea mediului

186

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

Itemii de evaluare vizează: – citirea unor serii de cuvinte și identificarea cuvintelor care nu corespund acestora (3.1.); – completarea unor enunţuri care solicită realizarea acordului gramatical, menţinerea timpului verbului (2.2.); – transcrierea și scrierea după autodictare a unor cuvinte (4.1.).

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări convenţionale standard şi nonstandard în problemejoc simple de tip venituricheltuieli, cu numere din concentrul 0-100

– adunarea şi scăderea în limitele 0-100, folosind bancnotele şi monedele învăţate (6.3.); – rezolvarea unor probleme legate de stabilirea unui buget pentru un scop precis (6.3.); – implicarea copiilor în experienţe în care să decidă singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma de bani de care dispun (6.3.); – aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei (1.6.); – rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-100 (5.2.); – compunerea şi rezolvarea unor probleme (5.2.).

Evaluare Sunetele (j, k, x, q, w, y, ghe, ghi) Literele „j, J, k, K, x, X, q, Q, w, W, y, Y” de tipar și de mână Grupurile de litere „ghe, Ghe, ghi, Ghi” de tipar și de mână Recapitulare BaniL- leul (1 leu = 100 de bani); monede şi bancnote (max. 100 lei) S-schimburi echivalente valoric în concentrul 0-100 Probleme care se rezolvă prin una sau două operații de adunare şi/sau scădere Forțe și mișcare. Căderea liberă a corpurilor

Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul Resurse materiale: fişe de evaluare

Probă scrisă: Grila Cum te poţi aprecia

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext, monede, bancnote, obiecte diferite, etichete cu prețuri Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, metoda RAI

Observarea sistematică: atitudinea elevilor față de sarcina dată utilizând scara de clasificare: concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; rapiditate.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 14

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ: se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări convenţionale standard şi nonstandard în problemejoc simple de tip venituricheltuieli

Probă scrisă Itemii de evaluare vizează: – adunarea şi scăderea în limitele 0-100, folosind bancnotele şi monedele învăţate; – rezolvarea unor probleme legate de stabilirea unui buget pentru un scop precis; – aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei; – identificarea, în imagini a căderii liber a corpurilor; – rezolvarea deprobleme cu două operații în concentrul 0-100.

Manuale Intuitext clasa I

Sunetele (j, k, x, q, w, y, ghe, ghi). Literele „j, J, k, K, x, X, q, Q, w, W, y, Y” de tipar și de mână Grupurile de litere „ghe, Ghe, ghi, Ghi” de tipar și de mână Evaluare BaniL- leul (1 leu = 100 de bani); monede şi bancnote (max. 100 lei) S-schimburi echivalente valoric în concentrul 0-100 Probleme care se rezolvă prin una sau două operații de adunare şi/sau scădere Forțe și mișcare. Căderea liberă

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare Resurse procedurale: convesaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare Autoevaluarea

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul

Probă scrisă Grila Cum te poţi aprecia

187

ZIUA 15

Matematică și explorarea mediului

188

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări convenţionale standard şi nonstandard în problemejoc simple de tip venituricheltuieli, cu numere din concentrul 0-100

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

BaniL- leul (1 leu = 100 de bani); monede şi bancnote (max. 100 lei) S-schimburi echivalente valoric în concentrul 0-100 Probleme care se rezolvă prin una sau două operații de adunare şi/sau scădere Forțe și mișcare. Căderea liberă

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare Resurse procedurale: convesaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare Autoevaluarea

Ghidul învățătorului

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Alegem instrumente PERIOADA: 3 săptămâni (S 13-14-15)

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– descrieri/prezentări elementare ale instrumentului muzical preferat („Îmi place…, pentru că…” ) (2.2.); – joc „Bingo” cu imagini sau cuvinte ce denumesc diferite instrumente muzicale (Elevii caută colegi care preferă anumite instrumente muzicale desenate/denumite în grila cu imagini. Elevul care a completat primul o linie cu numele colegilor care preferă instrumentele muzicale desenate/denumite pe acea linie, strigă „Bingo!”) (2.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text dat (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – identificarea titlurilor potrivite unor fragmente de text (3.2.); – asocierea unor cuvinte/enunţuri scrise cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite (3.2.). – audierea unor povestiri simple, ilustrate, despre istoria scrisului (1.1.); – selectarea unor enunţuri simple, scrise, care exprimă mesajul textului audiat, dintr-o pereche de enunţuri date (1.1.); – alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având vizual (4.2.); – adăugarea unor cuvinte/semne de punctuaţie în enunţuri eliptice (4.2.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.).

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

Manuale Intuitext clasa I

Detalieri de conținut Titlu. Autor

Așezarea textelor în pagină. Titlu. Autor. Alineate

Resurse materiale și procedurale

Evaluare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, textul „Carte pentru învățat alfabetul minunat” după Adrian Frățilă Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; adoptarea unei intonații corespunzătoare semnelor de punctuație învățate.

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

189

ZIUA 2

Comunicare în limba română

190

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

– executarea unor comenzi/instrucţiuni/reguli de joc prezentate de adulţi sau copii (1.1.); – utilizarea imaginilor pentru indicarea semnificaţiei unui mesaj audiat (1.1.); – realizarea unui desen care corespunde subiectului textului audiat (1.1.); – formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii referitoare la textul audiat (Cine?, Unde?, Ce?, Când?, De ce?, Cum?, Ce s-ar fi întâmplat dacă..?) (2.3.); – jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise (4.2.); – alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având vizual (4.2.). – citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor texte ce descriu instrumente muzicale (3.4.); – jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor poveşti după indicii date (2.4.); – concursuri de ghicitori (2.4.); – confecţionarea unei minicărţi „Cartea instrumentelor muzicale”, prin transcrierea de către fiecare elev a unui scurt text ce descrie un instrument muzical și realizarea unui desen reprezentativ (4.3.).

Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate

Transcrierea textelor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, jocul

Probă orală – formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii referitoare la textul audiat

Resurse materiale: diferite cărți de la biblioteca clasei, reviste pentru copii, enciclopedii Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, dialogul

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; cooperarea pentru realizarea sarcinii.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 3

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.1. Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu”

– selectarea unor imagini care ilustrează activități ale copiilor în urma cărora se produc sunete (3.1.); – identificarea, în imagini și în mediul înconjurător, a unor obiecte și ființe care produc sunete (3.1.); – realizarea unor experimente care să pună în evidenţă propagarea sunetului prin diverse medii care-i alterează tăria: un radio care se va acoperi cu diferite materiale - hârtie, ţesătură, folie de aluminiu (3.1.); – formularea unei concluzii în urma unor observaţii repetate: „Sunetul încă se aude, deşi trece prin diferite materiale.” (4.1.); – producerea de sunete specifice ploii – picături de apă care cad, tunetul, mersul prin apă etc. (3.1.).

Unde și vibrații. Producerea și propagarea sunetelor

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt pentru a observa modul în care a fost schimbată o poveste (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – stabilirea de asemănări/deosebiri între întâmplările prezentate în povestirile audiate (1.2.).

Acte de vorbire: a formula o idee/o părere

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

– audierea unei poveşti spuse de învățător (1.1.); – conversaţii în grup, pe baza unui text audiat (2.4.); – jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea finalului, introducerea unor personaje etc. (2.4.); – scrierea propriei versiuni a unei poveşti spuse de cadrul didactic (4.3.).

Forme ale discursului oral – Repovestirea unor întâmplări auzite

Manuale Intuitext clasa I

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext, jucării muzicale, videoproiector, laptop, radio, ziare, folie de aluminiu, țesături, clopoței, instrumente muzicale Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, experimentul, problematizarea Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul

Observarea sistematică: evidențierea propagării sunetului prin efectuarea unui experiment  scară de clasificare (în totalitate, parțial, deloc): – respectarea instrucţiunilor; – desprinderea concluziilor în urma efectuării experimentului.

Resurse materiale: coli albe Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Temă de lucru în clasă: – modificarea unei povești spuse de învățător Interevaluare – aprecieri cu privire la produsul realizat de fiecare grup

Probă orală – formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii referitoare la textul citit

191

Matematică și explorarea mediului

– ordonarea unor obiecte de același fel (ex. creioane colorate) în funcție de lungimea lor (6.4.); – precizarea dimensiunii unor obiecte cu ajutorul unor unităţi de măsură neconvenţionale (6.1.); – exerciţii-joc de comparare a unor lungimi (6.1.); – ordonarea unor obiecte după lungime, comparări succesive şi exprimarea rezultatelor („mai lung”, „mai înalt”, „cel mai lung” etc.); – identificarea şi utilizarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători - rigla (6.4.); – măsurarea lungimii unor obiecte şi exprimarea acesteia în centimetri (6.4.); – compararea rezultatelor obţinute prin măsurarea dimensiunilor unor obiecte de formă asemănătoare (6.4.).

Lungimea. Unități de măsură standard: centimetrul (1m = 100 cm). Instrumente de măsură: rigla

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, imagini, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext, rigle, creioane de diferite lungimi, fișe de lucru Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Tema de lucru în clasă: – compararea dimensiunilor unor obiecte şi exprimarea rezultatelor („mai lung”, „mai înalt”, „mai gros”, „mai lat”); – ordonarea unor obiecte date în funcție de lungimea lor; – măsurarea lungimii unor obiecte şi exprimarea acesteia în centimetri.

Comunicare în limba română

ZIUA 4

6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea capacităţilor şi a lungimilor 6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime/capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic

– exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a finalului unei poveşti/poezii în care se regăsesc informații referitoare la instrumente muzicale, din care a fost citit de către învățător un fragment (3.4.); – audierea poveștii/poeziei şi manifestarea unor reacţii corespunzătoare (1.1.); – oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba... (în acest fragment de poveste/în această poezie) ?” (1.1.); – completarea unui jurnal de lectură al clasei, folosind desene şi enunţuri scurte (3.4.).

Oferirea unor informaţii despre personaje din lecturi cunoscute

Resurse materiale: jurnalul de lectură al clasei Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, lectura cu predicții

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat.

192

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 5 ZIUA 6

4.1. Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” 6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime/ capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate

3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime/capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate

2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

Manuale Intuitext clasa I

– măsurarea unor dimensiuni cu instrumente de măsură potrivite (ex.: măsurarea taliei, a lungimii unor obiecte din sala de clasă etc.) (6.4.); – completarea, până la egalizare, a lungimii a două obiecte (6.4.); – utilizarea reţelei de pătrățele a caietului de matematică pentru stabilirea lungimii unor benzi colorate (6.4.); – estimarea unor lungimi și verificarea estimărilor utilizând ca instument de măsură rigla; – compararea celor două dimensiuni obținute prin estimare și măsurare (6.4.); – trasarea unor linii, respectând dimensiuni date (6.4.); – reprezentarea prin desen a rezultatelor unor măsurători (4.1.). – rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură (ex.: Taie o bucată de sfoară de 50 cm etc./Așază jucăriile muzicale la 20 cm distanţă etc.) (6.4.); – confecționarea unor rame pentru tablouri utilizând hârtie glase (decuparea hârtiei respectând dimensiuni date) (6.4); – organizarea unei miniexpoziții cu tablouri reprezentând instrumente muzicale, după criterii date (ex.: instrumente cu corzi, instrumente de suflat etc.) (6.4.); – exerciții-joc de realizare a unor jucării muzicale (naiul) prin tăierea unor paie de plastic respecând dimensiuni date (3.1.).

– desenarea literelor de tipar/de mână și personalizarea acestora (4.2.); – conversaţii în grup, pe baza unei imagini create de elevi pentru a reprezenta anumite litere (2.4.); – alcătuirea unor enunţuri orale pornind de la desenele create de copii (2.4.); – alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte reprezentative pentru fiecare literă (4.2.).

Lungimea. Unități de măsură standard: centimetrul. Instrumente de măsură: rigla

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext, rigle, creioane Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

Lungimea. Unități de măsură standard: centimetrul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext, rigle, creioane coli colorate, foarfece, lipici, laptop/calculator, paie de plastic Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, activitate practică

Literele mici şi mari de tipar şi de mână

Resurse materiale: coli albe, creioane colorate, foarfece, lipici, hârtie colorată Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Observarea sistematică: implicarea elevilor în efectuarea unei activități practice  Scară de clasificare (în totalitate, parțial, deloc): respectarea etapelor de lucru; colaborarea cu colegii pentru realizarea sarcinii; implicarea în interevaluarea produselor realizate de celelalte grupe. Temă de lucru în clasă: – desenarea literelor de tipar și de mână; – alcătuirea unor enunțuri adecvate fiecărei litere a alfabetului.

193

ZIUA 7

Comunicare în limba română

194

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– confecţionarea minicărții „Abecedarul clasei”, din materialele realizate ora anterioară, în care se vor folosi limbaje convenţionale şi neconvenţionale (4.3.); – realizarea copertelor minicărții, scrierea titlului, a autorilor, realizarea unor desene reprezentative pentru personalizarea acestora (4.3.); – citirea enunțurilor alcătuite de către fiecare grup pentru realizarea minicărţii „Abecedarului clasei” (3.4.); – formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente, referitoare la activităţile desfăşurate în cadrul proiectului „Abecedarul clasei”, prezentarea produsului realizat(2.2.). – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text dat (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii (Cine?, Unde?, Ce?, Când?, De ce?, Cum?, Ce s-ar fi întâmplat dacă..?) (2.3.); – identificarea elementelor dintr-un text audiat, elemente care se regăsesc într-o ilustraţie corespunzătoare textului (1.2.); – sesizarea unor elemente omise din ilustraţiile corespunzătoare unor texte audiate (1.2.).

Așezarea textelor în pagină. Titlu. Autor. Alineate

2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

– jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor poveşti după indicii date (2.4.); – formularea unor ipoteze privind posibilităţile de continuare ale unei întâmplări, în vederea stimulării spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii (2.4.); – dramatizări ale unor poveşti cunoscute (2.4.); – scrierea unor enunţuri scurte, având vizual (4.3.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.3.).

Transcrierea textului. Așezarea în pagina caietului

Textul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, cartoane albe, creioane colorate, foarfece, lipici, hârtie colorată Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exerciţiul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea produselor realizate de fiecare grup

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Fluierul fermecat” după Victor Eftimiu Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; adoptarea unei intonații corespunzătoare semnelor de punctuație învățate. Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 8

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate

– activitate practică, în echipă, de realizare a unor jucării muzicale utilizând obiecte din mediul apropiat (3.1.):  orga, folosind sticle cu apă și linguri;  muzicuța, folosind pieptene și coli de hârtie;  maracas, folosind pahare de iaurt și boabe de porumb;  chitara, folosind tavă de cozonac și bucăți de elastic;  trombon, folosind o țeavă de plastic și o găleată de apă;  toba, utilizând un recipient de plastic și un creion;  nai, folosind paie de plastic; – efectuarea unor măsurători pentru realizarea jucăriilor muzicale (6.4.); – producerea unor sunete utilizând jucăriile muzicale confecționate (3.1.).

Unde și vibrații. Producerea și propagarea sunetelor

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

– formularea unei opinii personale referitoare la personajul principal din textul lecturat ora anterioară (2.3.); – discuţii privind comportamentul personajelor (2.2.); – evidenţierea unor modele de comportament, formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele personajelor (2.2.); – scurte descrieri (cel puţin trei trăsături) referitoare la personajul principal (2.2.); – prezentarea, în scris, a unor experienţe plăcute, amuzante, surprinzătoare, a unor fapte bune (4.3.).

A formula o idee/o părere

Manuale Intuitext clasa I

Resurse materiale: caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext, rigle, creioane, coli colorate, foarfece, lipici, sticle, linguri, pahare de iaurt, boabe de porumb, țeavă de plastic, găleată cu apă, recipiente de plastic, tavă de cozonac, elastic, pieptene, paie de plastic Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, activitate practică Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul

Observarea sistematică: implicarea elevilor în efectuarea unei activități practice  Scară de clasificare (în totalitate, parțial, deloc): respectarea etapelor de lucru; colaborarea cu colegii pentru realizarea sarcinii; implicarea în interevaluarea produselor realizate de celelalte grupe. Probă orală – formularea unei opinii personale referitoare la personajul principal

195

Matematică și explorarea mediului ZIUA 9

Comunicare în limba română

196

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea capacităţilor şi a lungimilor 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– stabilirea de asemănări/deosebiri între personajele şi întâmplările prezentate în povestirile audiate (1.2.); – jocuri de tipul: „Recunoaşte povestea şi personajul”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă...” (1.2.); – completarea unor grafice, panouri cu titluri, personaje ale textelor citite (3.4.); – adăugarea unor cuvinte/semne de punctuaţie în enunţuri eliptice (4.2.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.); – scrierea după dictare a unui scurt text (4.2.). – alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (pahare/sticluţe de plastic/căni etc.) pentru măsurarea capacităţii (6.1.); – măsurarea capacităţii unor vase folosind etaloane de forme şi mărimi diferite, urmată de consemnarea şi discutarea rezultatelor, cu folosirea expresiilor „mai mult”, „mai puţin”, „plin”, „gol” etc. (6.1.); – ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării succesive (două câte două) a capacităţii lor (6.1.); – identificarea unor obiecte pe baza unor caracteristici privind capacitatea acestora („plin”, „gol” etc.) (6.1.); – producerea unor sunete lovind cu lingurița în pahare care conțin cantități diferite de apă (3.1.). – formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui text audiat, citit de învățător (1.2.); – identificarea enunţurilor adevărate/false referitoare la textul audiat (1.2.); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2.); – asocierea unor cuvinte/enunţuri, scrise cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.).

Scrierea după dictare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Autoevaluare – calitatea scrisului: comparare cu un model dat.

Capacitatea. Unități nonstandard

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext, vase de diferite mărimi, pahare, PET-uri, apă Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, activitatea practică

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii.

Utilizarea cuvintelor nou învățate în contexte adecvate

Resurse materiale: cărți de la Colțul de lectură Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; sesizarea valorii de adevăr a unor enunțuri referitoare la mesajele audiate anterior.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Matematică și explorarea mediului

ZIUA 10

6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea capacităţilor şi a lungimilor 6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime/capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate

6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea capacităţilor şi a lungimilor 6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime/capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate

Manuale Intuitext clasa I

– ordonarea unor vase în funcție de capacitatea lor (6.1.); – comparări de capacităţi de obiecte (ex: de câte ori se cuprinde conţinutul unui recipient într-altul mai mare) (6.1.); – măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea acesteia în litri (6.4.); – identificarea şi utilizarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători – vasul gradat (6.4.); – măsurarea unor volume cu instrumente de măsură potrivite (ex.: măsurarea volumului unui vas) (6.4.); – compararea rezultatelor obţinute prin măsurarea capacităţii unor vase de formă asemănătoare (6.4.); – completarea, până la egalizare, a capacităţii a două vase (6.4.). – prezentarea unor rețete de suc de fructe (6.1.); – realizarea unei liste de cumpărături pentru achiziționarea produselor necesare (6.1.); – realizarea unei reţete culinare simple – suc de fructe (6.1.); – compararea capacităţii unor vase (de câte ori se cuprinde conţinutul unui recipient într-altul mai mare) (6.1.); – măsurarea unor volume cu instrumente de măsură potrivite (6.4.); – compararea rezultatelor obţinute prin măsurarea capacităţii unor vase de formă asemănătoare (6.4.); – completarea, până la egalizare, a capacităţii a două vase (6.4.).

Capacitatea. Unități standard: litrul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext, pahare de platic, sticle, recipiente de mărimi, culori, forme, materiale diferite Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, activitate practică

Tema de lucru în clasă: – ordonarea unor vase în funcție de capacitatea lor; – măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea acesteia în litri; – completarea, până la egalizare, a capacităţii a două vase.

Capacitatea. Unități standard: litrul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext, pahare de platic, sticle, recipiente de mărimi, culori, forme, materiale diferite Resurse procedurale: conversaţia, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, activitate practică, gândim/lucrăm în grup/comunicăm

Observarea sistematică: implicarea elevilor în efectuarea unei activități practice  Scară de clasificare (în totalitate, parțial, deloc): respectarea etapelor de lucru; colaborarea cu colegii pentru realizarea sarcinii; implicarea în interevaluarea produselor realizate de celelalte grupe.

197

ZIUA 11

Comunicare în limba română

198

2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

– citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri din pagina de jurnal oferită ca exemplificare în manual (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii (Cine?, Unde?, Ce?, Când?, De ce?, Cum?) (2.3.); – observarea și discutarea modului în care se relatează întâmplări într-un jurnal personal (2.3.). – redactarea unei pagini de jurnal prin care copilul să îşi exprime bucuria, tristeţea, încântarea, mândria etc. (4.3.).

Scrierea funcțională: jurnalul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jurnal personal Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, observarea dirijată

Probă orală – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit

– citirea textului care relatează întâmplări trăite, oferit ca exemplificare în manual (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii (Cine?, Unde?, Ce?, Când?, De ce?, Cum?) (2.3.); – observarea și discutarea modului în care se relatează, în scris, întâmplări trăite (2.3.); – prezentarea, în scris, a unor experienţe plăcute, amuzante (4.3.).

Scrierea imaginativă pornind de la experienţe trăite

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 12

2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

– citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor poveşti după indicii date (2.4.); – realizarea şi prezentarea unei „colecţii” de poveşti audiate (album cu desene realizate de copil în urma audierii textelor, însoţite sau nu de enunţuri scrise) (2.4.).

Recapitulare Citirea textelor scurte

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, cărți din biblioteca clasei Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, jocul

2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

– formularea unor ipoteze privind posibilităţile de continuare a unei întâmplări, în vederea stimulării spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii (2.4.); – dramatizări ale unor poveşti cunoscute (2.4.); – scrierea unor enunţuri scurte, având vizual (4.3.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.3.).

Recapitulare Organizarea textului scris: – Scrierea caligrafică pe liniatură tip I – Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor Copierea, transcrierea literelor, silabelor şi a cuvintelor, scrierea după dictare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul

Manuale Intuitext clasa I

Observare sistematică: calitatea actului citirii  Scara de clasificare (întotdeauna, frecvent, rar): respectarea poziției corecte a corpului și a cărții; articularea corectă și clară a sunetelor, silabelor, cuvintelor; adoptarea unei intonații corespunzătoare semnelor de punctuație învățate. Temă de lucru în clasă: – copierea, transcrierea cuvintelor din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

199

Matematică și explorarea mediului ZIUA 13

Comunicare în limba română

200

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea capacităţilor şi a lungimilor 6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime/capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

– ordonarea unor obiecte/vase în funcție de lungime/capacitate (6.1.); – identificarea şi utilizarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători (rigla, vasul gradat) (6.4.); – calcularea lungimii unei linii frânte utilizând rețeaua de pătrățele a caietului de matematică (6.4.); – selectarea unor vase, în funcție de criterii date (ex. vase cu capacitatea mai mică de 1 litru) (6.4.); – producerea unor sunete utilizând obiecte diverse (3.1.); – identificarea posibilităților de distribuire a lichidului dintrun vas în alte vase cu capacitate mai mică (6.4.); – completarea, până la egalizare, a capacităţii a două vase (6.4.). – formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul unui text audiat, citit de învățător (1.2.); – identificarea enunţurilor adevărate/false referitoare la textul audiat (1.2.); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2.); – asocierea unor cuvinte/enunţuri, scrise cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite (3.2.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.).

Recapitulare Lungime – Unităţi standard: centimetrul – Instrumente de măsură: rigla Capacitatea – Unităţi nonstandard – Unităţi standard: litrul Unde și vibrații: producerea şi propagarea sunetelor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext, vase de diferite capacități, rigle Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „Fără mâini ridicate” (vezi descrierea metodei)

Utilizarea cuvintelor nou învățate în contexte adecvate

Resurse materiale: cărți de la Colțul de lectură Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul

Itemii de evaluare vizează: – asocierea unor cuvinte scrise cu litere de tipar, cu imaginile potrivite (3.2.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – selectarea, dintr-o suită de enunţuri date, a unor enunţuri simple, care exprimă mesajul unor texte scurte (3.2.); – scrierea unor enunţuri scurte, cu și fără (4.2.).

Evaluare Scrierea cuvintelor și a propozițiilor Exprimarea scrisă a emoțiilor, ideilor

Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul Resurse materiale: fişe de evaluare

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; sesizarea valorii de adevăr a unor enunțuri referitoare la mesajele audiate anterior. Probă scrisă: Grila Cum te poţi aprecia

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 14

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea capacităţilor şi a lungimilor 6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime/capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate 2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

Manuale Intuitext clasa I

– activități practice de măsurare a dimensiunilor/capacității unor obiecte, respectiv vase (6.4.); – joc de rol (La cofetărie) (6.1.); – ordonarea unor obiecte/vase în funcție de lungime/capacitate (6.1.); – completarea, până la egalizare, a lungimii/capacităţii a două obiecte (6.4.); – recunoașterea obiectelor/ființelor care produc anumite sunete (ex. Graiul animalelor, Recunoaște instrumentul etc.) (3.1.); – rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură (6.4.).

Recapitulare Lungime – Unităţi standard: centimetrul – Instrumente de măsură: rigla Capacitatea – Unităţi nonstandard – Unităţi standard: litrul Unde și vibrații: producerea şi propagarea sunetelor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, caiet auxiliar MEM – Ed. Intuitext, vase de diferite capacități, rigle, laptop, videoproiector Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii.

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Copierea, transcrierea literelor, silabelor şi a cuvintelor, scrierea după dictare Exprimarea scrisă a emoțiilor, ideilor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/ dezvoltare Autoevaluarea

201

Matematică și explorarea mediului ZIUA 15

Matematică și explorarea mediului

202

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea capacităţilor şi a lungimilor 6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime,/capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea capacităţilor şi a lungimilor 6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime/capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate

Probă scrisă Itemii de evaluare vizează: – compararea capacității unor vase; – măsurarea lungimii unor linii frânte utilizând rețeaua de pătrățele a caietului de matematică (2 pătrățele = 1 cm); – calcularea distanțelor dintre obiecte date; – rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură; – identificarea obiectelor care produc sunete.

Evaluare Lungime – Unităţi standard: centimetrul – Instrumente de măsură: rigla Capacitatea – Unităţi nonstandard – Unităţi standard: litrul Unde și vibrații: producerea şi propagarea sunetelor

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul

Probă scrisă Grila Cum te poţi aprecia

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Lungime – Unităţi standard: centimetrul – Instrumente de măsură: rigla Capacitatea – Unităţi nonstandard – Unităţi standard: litrul Unde și vibrații: producerea şi propagarea sunetelor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare Autoevaluarea

Ghidul învățătorului

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Protejăm mediul PERIOADA: 2 săptămâni (S 16-17)

Comunicare în limba română

ZIUA 1

ZIUA

Competențe

Activități de învățare

2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 4.1. Scrierea literelor de mână 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

– citirea în ritm propriu a unui text dat (3.1.); – citirea în lanţ, citirea ştafetă a unor propoziţii din text (3.1.); – marcarea prin colorare, subliniere, încercuire, a unor cuvinte din propoziţii, solicitate de cadrul didactic sau de elevi (3.1.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – formularea unor ipoteze privind posibilităţile de continuare a întâmplărilor din text, în vederea stimulării spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii (2.4.); – transcrierea textului respectând aşezarea în pagină a datei, a titlului, a alineatelor, distanţa dintre cuvinte (4.1.). – transcrierea unor enunțuri care conțin semne de punctuație indicate de învățător (4.1.); – citirea selectivă a unor propoziţii respectând intonația impusă de semnele de punctuație (3.1.); – adăugarea unor semne de punctuaţie în enunţuri eliptice (4.2.); – audierea unor enunțuri şi manifestarea unor reacţii corespunzătoare (ridicarea jetonului cu semnul de punctuație corespunzător intonației învățătorului) (1.1.);

Manuale Intuitext clasa I

Detalieri de conținut

Resurse materiale și procedurale

Evaluare

Recapitulare Textul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Copacul cu litere” Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Temă de lucru în clasă: – copierea, transcrierea cuvintelor din manual menţinând distanţa dintre elementele grafice și dintre litere Interevaluare – aprecieri cu privire la calitatea scrisului în funcţie de criterii date

Recapitulare Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative Semnele de punctuație: punctul, semnul întrebării, linia de dialog

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, jetoane cu semnele de punctuație învățate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; corectitudinea rezolvării sarcinii.

203

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 2

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 4.1. Scrierea literelor de mână

3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.1. Scrierea literelor de mână 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date 2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice) 3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat

204

– scrierea literelor de mână, folosind diverse instrumente de scris (creion, carioca, stilou, pensulă, cretă) pe variate uri (foaie velină, foaie liniată, tablă etc.) (4.1.); – copierea, transcrierea literelor, silabelor, cuvintelor, enunţurilor din 3-5 cuvinte menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi dintre cuvinte (4.1.); – schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unui sunet (1.3.); – formularea de enunţuri în care cuvintele încep cu același sunet (2.1.); – scrierea după dictare a literelor, silabelor, cuvintelor, propoziţiilor din 3-5 cuvinte (4.1.). – ordonarea unor cuvinte dintr-o serie dată pentru a obține un enunț (4.2.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având vizual, pentru a forma un text (3-5 enunțuri) (4.2.); – identificarea titlului potrivit textului alcătuit (3.2.); – exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului, a alineatelor, de păstrare a distanţei dintre cuvinte (4.1.).

Recapitulare Literele mici și mari de tipar și de mână Alfabetul limbii române

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diverse instrumente de scris Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, metoda fonetică, analiticosintetică

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Metoda semaforului (vezi descrierea metodei)

Recapitulare Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii, scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi la începutul titlului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, alfabetar mobil Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, dialogul

Temă de lucru în clasă: – alcătuirea unui scurt text (3-5 enunțuri) care solicită scrierea cu majusculă a cuvintelor

– descoperirea regulii de construire a unor șiruri de figuri geometrice date – modele repetitive (3.1.); – asocierea unor obiecte cu corpurile geometrice, în funcție de forma lor (2.2.); – colectarea și înregistrarea în tabele a datelor despre figuri geometrice date (2.1.) – jocuri de construcţii cu obiecte cu formă geometrică, din diferite materiale (2.1.); – relaţionarea principalelor structuri ale plantelor cu rolurile acestora (3.1.); – recunoaşterea organelor animalelor şi localizarea acestora folosind imagini (3.1.).

Recapitulare Figuri plane Corpuri Plante și animale. Rolul structurilor de bază la plante. Scheletul și organele majore la animale

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, corpuri geometrice, fișe de lucru, mulaje animale, jetoane cu imagini, planșe didactice, videoproiector, laptop, film documentar depre animale Resurse procedurale: conversaţia euristică, observarea dirijată, explicaţia, exerciţiul, problematizarea

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii.

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 3

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 4.1. Scrierea literelor de mână

Manuale Intuitext clasa I

– punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-o propoziţie cu imaginea potrivită/corespunzătoare pentru a evidenția sensul opus al unor cuvinte (1.3.); – oferirea unor informaţii despre natură, folosind enunţuri simple (2.1.); – enumerarea unor norme de conduită ce trebuie respectate în mijlocul naturii (2.1.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.); – transmiterea unor mesaje şi informaţii (prin desene, cuvinte/ enunţuri simple şi simboluri) referitoare la activități de protejare a mediului (4.2.); – identificarea personajelor unui text audiat de către elevi, spus de învățător pornind de la ilustrația din manual (1.2.); – oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul: „Cine?, Ce?, Când?, Unde?, Cum?, De ce?” (1.2.); – formularea de enunţuri pe baza imaginii din manual referitoare la acțiuni întreprinse de copii pentru îngrijirea mediului (2.1.); – dialoguri în pereche sau în grupuri mici pe tema „Protejăm mediul” (2.1.); – realizarea unor postere cu tema „Protejăm natura!”, folosind imagini, cuvinte şi propoziţii (4.1.).

Recapitulare Cuvinte cu sens opus

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Recapitulare Oferirea unor informaţii despre mediul natural apropiat

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, coli albe, carioci, creioane colorate, lipici, foarfece, hârtie colorată Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii; utilizarea materialului de sprijin; adecvarea produsului la sarcina de lucru.

205

Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română

ZIUA 4

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic

206

– completarea unor șiruri de numere în concentrul 0-100, după descoperirea regulii (1.1.); – identificarea unor numere formate din zeci și unități care să respecte condiții date (1.1.); – compararea a două numere naturale mai mici decât 100 (1.2.); – ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale prin compararea acestora două câte două (1.3.); – recunoaşterea organelor şi localizarea acestora folosind imagini din atlase sau mulaje (3.1.); – identificarea pe propriul corp a zonelor unde sunt amplasate anumite organe (3.1.); – relaţionarea principalelor structuri ale organismului uman şi animal cu rolurile acestora (3.1.).

Recapitulare Numerele naturale 0-100: recunoaștere, formare, citire, scriere, comparare, ordonare, numere pare/impare Corpul omenesc. Scheletul și organele majore ale corpului

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, bețișoare, numărătoare Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Probă orală: – citirea numerelor de la 0 la 100; – numărarea din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului; – identificarea cifrei unităţilor/zecilor dintr-un număr

– formularea de enunţuri pornind de la titlul unei povești aleasă de învățător pentru a fi lecturată (predicții referitoare la subiectul textului ce urmează a fi audiat) (2.1.); – anticiparea evenimentelor și a finalului poveștii din care învățătorul citește cu cel puțin trei întreruperi (3.4.); – formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la conținutul textului audiat (1.2.); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2.); – completarea jurnalului de lectură al clasei, folosind desene care ilustrează conținutul textului audiat (3.4.).

Recapitulare Textul. Titlul

Resurse materiale: computer, coli albe, foarfece, lipici, carioci, jurnalul de lectură al clasei Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, lectura cu predicții, „Explozia solară”

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, =, +, -) 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 4.2. Identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Manuale Intuitext clasa I

– rezolvarea de adunări și scăderi, mental şi în scris, fără și cu trecere peste ordin, în concentrul 0-100 (1.4.); – aflarea sumei sau a diferenței a două numere în concentrul 0-100 (1.6.); – formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la imagini date (1.6.); – compararea sumelor/diferențelor a două numere naturale (1.6.) – compunerea şi rezolvarea unor probleme, utilizând date scrise într-un tabel/imagini (5.2.); – completarea datelor unor probleme și rezolvarea lor (5.2.); – descoperirea algoritmului de rezolvare a unor exerciţii (3.1.); – identificarea și descrierea unor procese de transformare a apei (3.1.); – identificarea efectelor pozitive/negative ale Soarelui asupra Pământului (4.2.).

Recapitulare Adunarea și scăderea în concentrul 0-100, fără și cu trecere peste ordin Probleme care se rezolvă prin una/două operații de adunare și/sau scădere Pământul. Transformări ale apei Universul. Soarele, sursă de căldură și lumină

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, numărătoare, bețișoare, bile, cuburi, cretă colorată, markere, vase cu apă, videoproiector, laptop, globul pământesc Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrarea asupra sarcinii de rezolvat; implicarea activă în rezolvarea sarcinii.

207

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 5

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea şi compararea duratelor unor activităţi cotidiene 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări convenţionale standard şi nonstandard în problemejoc simple de tip venituricheltuieli, cu numere din concentrul 0-100 6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime/capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate

208

– precizarea lunilor specifice unui anotimp (6.2.); – prezentarea unor evenimente/întâmplări personale, utilizând denumirile zilelor săptămânii şi ale lunilor anului (6.2.); – poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe date (6.2.); – măsurarea lungimii unor obiecte şi exprimarea acesteia în centimetri (6.4.); – măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea acesteia în litri (6.4.); – identificarea şi utilizarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători (rigla, vasul gradat) (6.4.); – măsurarea unor volume/dimensiuni cu instrumente de măsură potrivite (6.4.); – rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură (6.4.); – recunoaşterea monedelor (1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 de bani) și bancnotelor (1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei) (6.3.); – schimbarea unui grup de monede/bancnote cu altul având aceeaşi valoare (6.3.); – adunarea şi scăderea în limitele 0-100, folosind bancnotele şi monedele învăţate (6.3.); – identificarea/producerea de sunete specifice ploii – picături de apă care cad, tunetul, mersul prin apă etc. (3.1.); – identificarea surselor convenţionale de energie şi a unor surse alternative de energie (3.1.); – evidenţierea formelor de energie prin experimente simple (3.1.).

Recapitulare Măsurări: lungime, capacitate, timp, bani Forțe și mișcare. Căderea liberă a corpurilor Forme și transfer de energie. Forțe de energie. Surse de energie. Producerea și propagarea sunetelor

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, ceas, calendar, vase gradate, sticle, pahare, rigla, monede și bancnote Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română

ZIUA 6

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

Manuale Intuitext clasa I

– citirea în ritm propriu a unui text dat (3.1.); – citirea în lanţ, citirea ştafetă a unor propoziţii din text (3.1.); – marcarea prin colorare, subliniere, încercuire, a unor cuvinte din propoziţii, solicitate de cadrul didactic sau de elevi (3.1.); – citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un text scurt (3.2.); – formularea unor răspunsuri orale la întrebări despre conţinutul textului citit (3.2.); – punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-o propoziţie cu imaginea potrivită/corespunzătoare (1.3.); – identificarea unor cuvinte care au sens asemănător (1.3.); – ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi scrierea acestuia (4.2.); – transmiterea unor mesaje şi informaţii (prin desene, cuvinte/ enunţuri simple şi simboluri) referitoare la activități de protejare a mediului (4.2.); – exprimarea propriei păreri în legătură cu faptele personajului din textul „Lângă stejărelul meu” de Emilia Căldăraru (2.2.); – discuţii privind comportamentul personajelor (2.2.); – evidenţierea unor modele de comportament, formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele personajelor (2.2.); – adăugarea unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente, referitoare la activităţi desfăşurate de copii, benefice pentru mediul înconjurător (2.2.); – prezentarea, în scris, a unor experienţe, a unor fapte bune referitoare la acțiuni de protejare a mediului (4.3.).

Recapitulare Cuvinte cu sens asemănător

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, text „Lângă stejărelul meu” de Emilia Căldăraru Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

Recapitulare A formula o idee/ o părere

Resurse materiale: manualul tipărit/digital Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exercițiul, dialogul

Probă orală – formularea unei opinii personale referitoare la personajul textului lecturat

209

Comunicare în limba română

ZIUA 7

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale

210

– citirea integrală a cuvintelor scrise cu litere de tipar în vederea identificării cuvântului care nu se potrivește cu cele dintr-o serie de cuvinte date (3.1.); – punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele scrise, indicate (3.3.); – adăugarea, pe baza unor imagini date, a unor cuvinte în enunţuri eliptice (4.2.); – discuţii de grup, pe subiecte legate de protejarea mediului (2.2.); – formularea unor mesaje simple, corecte, coerente, referitoare la activităţi de protejare a mediului (2.2.); – transmiterea unor mesaje scrise, îndemnuri legate de tema „Protejăm natura!” (4.2.);

Recapitulare Cuvântul. Propoziția

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, creioane colorate Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, dialogul, exercițiul

Probă orală – formulare de enunțuri pe baza unor imagini Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de învățare: Tehnica „răspunsului la minut” (vezi descrierea metodei)

– crearea unor povestiri în grup, pornind de la experiențe trăite în mijlocul naturii, în cadrul activităților extrașcolare (2.4.); – jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe mână/marionete pentru a prezenta povestirea creată în grup (1.4.); – formularea unor întrebări de lămurire în urma audierii povestirilor prezentate de copii (1.4.); – prezentarea, în scris, a unor experienţe plăcute, amuzante, surprinzătoare, a unor fapte bune (4.3.).

Recapitulare Scrierea imaginativă pornind de la experienţe trăite

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, marionete Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, demonstrația, exerciţiul, jocul de rol

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicare activă în rezolvarea sarcinii.

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice

Manuale Intuitext clasa I

– selectarea unor numere după un criteriu dat (1.3.); – ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale prin compararea acestora două câte două (1.3.); – identificarea unor numere situate într-un interval dat (ex.: „Scrie trei numere mai mici decât 25.”) (1.3.); – identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici decât 100 şi scrierea relaţiei dintre ele (1.3.); – rezolvarea de adunări și scăderi, mental şi în scris, fără și cu trecere peste ordin, în concentrul 0-100 (1.4.); – rezolvarea unor probleme folosind operațiile de adunare și/sau scădere cu numere în concentrul 0-100 (5.2.); – observarea și identificarea unor regularități în mediul apropiat (3.1.); – identificarea unor imagini după criterii date (ex.: activități ale copiilor de protejare a mediului) (3.2.).

Recapitulare Protejăm mediul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicare activă în rezolvarea sarcinii.

211

Comunicare în limba română

ZIUA 8

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de imagistic

– formularea de enunţuri pornind de la titlul unei povești despre natură, poveste aleasă de învățător pentru a fi lecturată (predicții referitoare la subiectul textului ce urmează a fi audiat) (2.1.); – anticiparea evenimentelor și a finalului poveștii din care învățătorul citește cu cel puțin trei întreruperi (3.4.); – formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la conținutul textului audiat (1.2.); – completarea orală a unor enunţuri cu elemente din textul audiat (1.2.); – completarea jurnalului de lectură al clasei, folosind desene care ilustrează conținutul textului audiat (3.4.).

Utilizarea cuvintelor nou învățate în contexte adecvate

Resurse materiale: computer, coli albe, foarfece, lipici, carioci, jurnalul de lectură al clasei Resurse procedurale: conversaţia, dialogul, lectura cu predicții, „Explozia solară”

3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse

Probă scrisă Itemii de evaluare vizează: – marcarea prin tăiere a unor litere, cuvinte care nu respectă regula unor serii de litere, cuvinte date (3.1.); – stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri date (3.2.); – scrierea unor cuvinte și a unor enunţuri scurte, având vizual (4.2.).

Evaluare finală

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul

212

Observarea sistematică: comportamentul de ascultător activ  Listă de verificare (da, nu): manifestarea interesului față de mesajele orale transmise de învățător; formularea de răspunsuri adecvate la întrebări ce țin de conținutul textului audiat. Probă scrisă Grila Cum te poţi aprecia

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea şi compararea duratelor unor activităţi cotidiene 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări convenţionale standard şi nonstandard în problemejoc simple de tip venituricheltuieli, cu numere din concentrul 0-100 6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime/capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate

Manuale Intuitext clasa I

– completarea unor texte lacunare utilizând informații referitoare la domeniile Științele vieții, Științele Pământului, Științele fizicii (3.1.); – exprimarea unor opinii (acord/dezacord) cu privire la anumite atitudini şi comportamente observate în mediul înconjurător (3.2.); – identificarea propriilor greşeli de comportament faţă de mediul înconjurător (3.2.); – recunoașterea și utilizarea instrumentelor de măsură potrivite pentru lungime, capacitate (6.4.); – utilizarea instrumentelor de măsură pentru determinarea și comparearea duratelor unor activități (6.2.); – recunoașterea și utilizarea monedelor și bancnotelor (6.3); – rezolvarea de probleme utilizând unități de măsură, operațiile de adunare și scădere, datele din tabele (5.2.).

Recapitulare Protejăm mediul

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, auxiliar MEM – Ed. Intuitext Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic

Observarea sistematică: atitudinea elevilor faţă de sarcina dată  Listă de verificare (da, nu): concentrare asupra sarcinii de rezolvat; implicare activă în rezolvarea sarcinii.

213

Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului

ZIUA 9

3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime/capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate

214

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Recapitulare Jocuri de ameliorare/ dezvoltare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare Autoevaluarea

Probă scrisă Itemii de evaluare vizează: – descoperirea regulii și completarea unor șiruri cu numere în concentrul 0-100; – efectuarea de adunări și scăderi cu numere în concentrul 0-100, cu și fără trecere peste ordin; – rezolvarea de probleme cu numere în concentrul 0-100; – identificarea şi utilizarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători; – stabilirea valorii de adevăr a unor propoziții.

Evaluare finală

Resurse materiale: fişe de evaluare Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul

Probă scrisă Grila Cum te poţi aprecia

Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului

ZIUA 10

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice 6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime/capacitate (centimetrul, litrul) şi a unor instrumente adecvate

Manuale Intuitext clasa I

Ne jucăm, corectăm, învățăm! – ameliorare-dezvoltare Activităţile de învăţare cu caracter ameliorativ se vor stabili în funcţie de problemele (individuale/ale majorităţii elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea sumativă. Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru elevii care vor demonstra realizarea tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin proba de evaluare sumativă.

Recapitulare Jocuri de ameliorare/ dezvoltare

Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fişe de ameliorare/ dezvoltare Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia exerciţiul, jocul didactic

Evaluarea după rezolvarea sarcinilor de ameliorare/dezvoltare Autoevaluarea

215

5.3. Sugestii metodologice privind proiectarea și organizarea lecțiilor UNITATEA DE ÎNVĂȚARE „IUBIM PLANTELE” COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ORIENTĂRI METODICE PRIVIND PROIECTAREA ȘI ORGANIZAREA LECȚIILOR  Subiectul: Sunetul și litera „i” mic de tipar  Competenţe: 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână  Obiective operaţionale: să identifice personajele din textul audiat pe baza trăsăturilor fizice sau a acțiunilor pe care le desfășoară; să identifice cuvinte care conțin sunetul „i” în enunțuri emise de învățător; să precizeze poziția ocupată de sunetul „i” în cuvinte date, cel puțin în cuvintele care încep cu sunetul respectiv; să recunoască litera „i” mic de tipar dintr-un șir de litere date, în toate situațiile în care aceasta apare. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstrația, dialogul, metoda fonetică, analitico-sintetică Forme de organizare a activității: frontal, individual, în perechi Resurse materiale: manualul tipărit/digital, diferite cărți, reviste, atlase ce se găsesc în sala de clasă, creioane colorate

216

Ghidul învățătorului

Sugestii metodologice: Etapa de orientare (captarea atenției, reactualizarea ancorelor pe care se construieşte noua învăţare, întrebări/situații provocatoare, valorificarea experienței anterioare a elevilor) Pornind de la ilustrația din manual, imaginați și spuneți elevilor o poveste ale cărei personaje principale sunt Aris și Maia, cele două personaje care îi însoțesc pe elevi în aventura cunoașterii pe parcursul întregului manual. Creați povestea având în vedere detalii legate de ilustrație care mijlocesc predarea noului conținut al învățării (cuvinte care conțin sunetul „i”). Îmbogățiți și cu alte idei/aspecte care facilitează conexiunile interdisciplinare (Rolul frunzelor, al florilor, al fructelor și al semințelor). Utilizați o intonație stimulativă și o mimică expresivă, pronunțați clar cuvinte-cheie pentru a menține interesul elevilor. Etapa de achiziții (înțelegerea conținutului, rezolvarea de exerciții) Solicitați elevilor să urmărească ilustrația cu atenție, în timpul audierii textului, pentru a încercui obiectele/ființele în ale căror denumiri se aude sunetul „i”. Cereți elevilor să numească literele scrise pe stropitori și să încercuiască litera „i”. Elevii pot face acest lucru în perechi oferindu-și reciproc. Solicitați elevilor să coloreze secțiunile pe care se află scrisă litera „i” conform codului de culori precizat în primul exercițiu-joc și să numească forma obținută (inimă). Dirijați elevii să observe diferitele tipuri de scriere și să încercuiască litera „i” în următorul exercițiu. Pentru a vă asigura că textul a fost audiat cu atenție și a fost înțeles, formulați întrebări referitoare la conținutul textului, prin care solicitați:  identificarea personajelor pe baza trăsăturilor fizice, a acțiunilor pe care le desfășoară;  identificarea elementelor din textul audiat care se regăsesc în ilustraţia din manual;  identificarea elementelor din textul audiat care nu se regăsesc în ilustraţia din manual. Cereți elevilor să denumească elementele încercuite de aceștia pe ilustrația mare, în timpul audierii textului. Realizați împreună cu elevii analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor respective oferindu-le, în acest fel, prilejul de a verifica dacă au rezolvat sarcina corect (cuvintele conțin sunetul „i”). Pentru fiecare cuvânt despărțit în silabe, solicitați stabilirea poziției sunetului „i” în silabă și în cuvânt, atât oral (la început/în interior/la sfârșit sau în prima/a doua/a treia silabă) cât și în scris (colorarea cerculețului corespunzător sunetului „i”). Verificaţi împreună cu elevii modul în care au răspuns sarcinilor. Etapa de aplicare și transfer (integrarea achizițiilor în contexte noi de învățare) VARIANTA 1: VARIANTA 2: VARIANTA 3: - Propuneți elevilor să - Solicitați elevilor să - Cereți elevilor să caute în realizeze un desen/colaj („În îmbogățească ilustrația din diferite cărți, reviste, atlase ce grădină”) în care să apară manual cu alte elemente ale se găsesc în sala de clasă obiecte/ființe ale căror căror denumiri să conțină imagini cu obiecte/ființe ale denumiri să conțină sunetul sunetul „i” și precizați ca în căror denumiri conțin sunetul „i”. În dreptul fiecărui dreptul lor să realizeze „i” și să așeze în dreptul lor element vizat, solicitați schema cuvântului un post-it pe care vor realiza elevilor să realizeze schema corespunzător. schema cuvântului cuvântului corespunzător. corespunzător. Manuale Intuitext clasa I

217

Înainte de a începe lucrul, prezentați elevilor o grilă de autoevaluare care să evidențieze cele trei niveluri de performanță: SUFICIENT: identificarea de cuvinte care încep cu sunetul „i” BINE: identificarea de cuvinte care încep și cuvinte care conțin în interior sunetul „i” FOARTE BINE: identificarea de cuvinte care încep, cuvinte care conțin și cuvinte care se termină cu sunetul „i”. Oferiți elevilor un jeton din carton colorat în formă de inimă pe care este scris cu litere de tipar mesajul: „Florile sunt poeziile pământului. Aveți grijă de ele!”. Solicitați sublinierea literei „i”. Cereți elevilor care au subliniat 6 litere să ridice cartonul. Verificaţi împreună cu elevii modul în care au răspuns sarcinii. Evaluarea (realizată pe parcursul tuturor secvențelor lecției) Oferiți elevilor prilejul de a se autoevalua. Implicați elevii în oferirea de reciproc. Folosiți pentru această activitate simboluri. De exemplu: o floare din hârtie pe care fiecare copil o oferă unui coleg motivând pentru ce a oferit-o. Solicitați elevilor despre activitatea la care au participat.

Reflectați! Ce secvențe de activitate au activat în cea mai mare măsură colectivul de elevi? De ce?

Materiale de consultat: Manualul de Matematică şi explorarea mediului pentru clasa I Programa școlară pentru disciplina Comunicare în limba română, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, Anexă la O.M.E.N 3418/19.03.2013 Metodica predării limbii române Comunicare în limba română - caietul elevului, Editura Intuitext

218

Ghidul învățătorului

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE „IUBIM PLANTELE” MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI ORIENTĂRI METODICE PRIVIND PROIECTAREA ȘI ORGANIZAREA LECȚIILOR  Subiectul: Poziții ale unui obiect: interior, exterior  Competenţe: 2.1 Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior  Obiective operaţionale: să identifice poziţia (interior/exterior) ocupată de obiecte în desene date, în cel puţin trei situaţii date; să poziţioneze în spațiu cel puțin un obiect/plantă pentru fiecare dintre pozițiile: interior/ exterior); să deseneze minimum trei obiecte în interiorul/exteriorul unor figuri gometrice cunoscute.

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic Forme de organizare a activității: frontal, individual, în perechi Resurse materiale: manualul tipărit/digital, fișe de lucru, fructe, coș de fructe, creioane colorate, caiet cu foaie velină

Manuale Intuitext clasa I

219

Sugestii metodologice: Etapa de orientare (captarea atenției, reactualizarea ancorelor pe care se construieşte noua învăţare, întrebări/situații provocatoare, valorificarea experienței anterioare a elevilor) VARIANTA 1: VARIANTA 2: Pornind de la ilustrația din manual, Prezentaţi elevilor fotografii dintr-o imaginați și spuneți elevilor o poveste al excursie a clasei. cărei personaj principal este Matei, unul Formulaţi întrebări referitoare la dintre cei doi eroi care îi însoțesc pe elevi fotografiile prezentate în care să utilizaţi în aventura cunoașterii. expresiile „în interior” şi „în exterior” (Ex: Utilizați în povestirea voastră expresiile „în Cine sunt copiii aflaţi în interiorul interior”, „în exterior”, „plante” (Ex.: Aflat autocarului? Câţi copii sunt în exteriorul în exteriorul grădinii, Matei i-a salutat muzeului? etc.). vesel pe cei patru prieteni aflaţi în interior. Prezentaţi imaginea din manual ira plantele pe care prietenii lui le-au (pagina 18) şi spuneţi-le elevilor că îngrijit.) ilustrează o zi din viaţa lui Matei: în vizită Solicitați elevilor să urmărească ilustrația la prieteni. cu atenție, în timpul audierii poveştii. Formulaţi întrebări pe baza imaginii în Adresaţi elevilor întrebări referitoare la care să utilizaţi expresiile „în interior”, „în povestea spusă în care să utilizaţi exterior” „plante” sau care să ofere expresiile „în interior”, „în exterior” și elevilor posibilitatea ca în formularea „plante” sau care să ofere elevilor răspunsului să utilizeze cele două expresii posibilitatea ca în formularea răspunsului (Ex.: Câte roşii sunt în exteriorul coşului?). să utilizeze cele două expresii (Ex.: Câte roşii sunt în exteriorul coşului?). Etapa de achiziții (înțelegerea conținutului, rezolvarea de exerciții) Cereţi elevilor să coloreze casetele corespunzătoare legumelor aflate în interiorul unui vas (exerciţiul 1, pagina 18). Prezentați elevilor diferite imagini cu flori și cereți-le să aplaude doar atunci când acestea se găsesc în exteriorul vazelor. Solicitați elevilor să coloreze cu roșu legumele din interiorul coșului și cu verde pe cele din exterior (exercițiul 2, pagina 18). Lucrând în perechi, elevii vor analiza o imagine care conține fructe și legume și vor clasifica elementele în cele două categorii: fructe, respectiv legume (exercițiul 3, pagina 18). Vor continua apoi linia schiţată în manual, la exerciţiul 3, pentru ca legumele să se afle în interior, iar fructele în exterior.

220

Ghidul învățătorului

Etapa de aplicare și transfer (integrarea achizițiilor în contexte noi de învățare) VARIANTA 1: VARIANTA 2: Cereţi elevilor să deseneze o grădină în Solicitaţi elevilor ca, lucrând în perechi, să interiorul căreia sunt flori, iar în exteriorul aşeze în coş doar fructele care cresc în ei copaci. copaci. Distribuiţi elevilor fişe de lucru ale căror Propuneţi elevilor un joc: Desenează ce sarcini să vizeze: auzi! Elevii vor desena pe foaie velină  identificarea poziţiei (interior/exterior) respectând indicaţiile (Ex.: Desenează un pătrat. Deasupra lui desenează un ocupată de obiecte în desene date; triunghi. În interiorul pătratului desenează  poziţionarea obiectelor (abţibilduri) în un dreptunghi albastru şi două desene, conform indicațiilor; dreptunghiuri verzi. În exteriorul pătratului  desenarea a cel puțin 3 obiecte în desenează flori etc.). interiorul/exteriorul unor figuri Verificaţi împreună cu elevii modul în care geometrice. au răspuns sarcinilor. Cereţi-le să completeze desenul cu alte Verificaţi împreună cu elevii modul în care elemente. au răspuns sarcinilor. Evaluarea (realizată pe parcursul tuturor secvențelor lecției) Oferiți permanent elevilor constructiv. Verificaţi modul în care elevii au răspuns sarcinilor din fişa de lucru şi reglaţi imediat, dacă este cazul. Solicitați elevilor despre activitatea la care au participat.

Reflectați! Care au fost obiectivele lecției? În ce măsură au fost realizate? Cum pot regla anumite disfuncționalități ivite?

Materiale de consultat: Manualul de Comunicare în limba română pentru clasa I, Editura Intuitext Programa școlară pentru disciplina Matematică şi explorarea mediului, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, Anexă la O.M.E.N 3418/19.03.2013 Metodica predării matematicii Matematică şi explorarea mediului – caietul elevului, Editura Intuitext

Manuale Intuitext clasa I

221

Bibliografie: – Cristea, S. Experienţa – scopul şi mijlocul educaţiei, Tribuna Învăţământului, nr. 895/1623.IV.2007 – Dulman, A. Matematica. Matematica e peste tot – ghidul cadrului didactic – Nivel II elaborat în cadrul Programului „A doua șansă’’ – Steele, J.L., Meredith, K. S., Temple, C. – Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice – Mihăescu, M., Transdisciplinaritatea – o nouă abordare a învăţării, în: Revista „Didactica”, Bucureşti, 2008, nr. 2, p. 20 – 22. – Mihăescu, M., Experienţa educaţională în concepţia lui John Dewey, în: Revista „Învăţământul primar”, Bucureşti, Editura Miniped, 2007, nr. 1-2, p. 152-156. 190 p. – Mihăescu, M., Evaluarea formativă în contextul învăţării – ghid elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din mediul rural prin activități de mentorat’’ ***Educația timpurie și specificul dezvoltării copilului preșcolar, ghid elaborat în cadrul Proiectului pentru Reforma Educației Timpurii – Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului; Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învățământul Preuniversitar ***Predarea-învăţarea interactivă centrată pe elev – ghid elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activități de mentorat’’ *** de curs „Seminarul de formare la nivel național/regional a instructorilor din cadrul programului Școală după școală’’ ***Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice

222

Ghidul învățătorului