Giovanni Pierluigi Da Palestrina 4u375l

GIOVANNI PIERLUIGI DA PALESTRINA Renaşterea în muzică are un nume: Giovanni Pierluigi da Palestrina. Nascut in jurul anului 1525, este recunoscut ca fiind un maestru al polifoniei vocale, creator al unui stil contrapunctic care îi poartă numele pentru eternitate: stilul palestrinian. Este autorul unui opus esenţial pentru istoria muzicii culte: Missa Papae Marcelli. Muzica sa străbate secolele ca o mărturie a inefabilului creaţiei şi a geniului unui compozitor, care a marcat decisiv evoluţia muzicii savante în secolele următoare. A compus în vastă majoritate muzică sacră, în special compoziții corale pentru liturghia de rit catolic, numeroase motete și imnuri. Stilul lui Palestrina a corectat excesele tehnicii imitației care au dus uneori la imposibilitatea înțelegerii textului în interpretare. Prin Palestrina s-a desăvârşit un concept fundamental pentru evoluţia muzicii: conceptul polifonic, rezultat al preeminenţei melodiei şi a înveşmântării ei în simultaneităţi sonore construite cu maiestrie şi rafinament în universul vocilor umane. „Epoca de aur a polifoniei vocale“ nu e doar o figură de stil, ci o realitate intrinsecă a unei perioade faste din istoria muzicii, în care missa, motetul, madrigalul au reprezentat forme şi genuri de mare forţă a expresiei sonore şi artistice, de recompunere a unui edificiu sonor impunător, prin rapelul la modurile antice greceşti, la puritatea şi sensibilitatea vocilor din ansamblurile corale ale vremii. Secolul XVI este secolul lui Palestrina. Muzica renascentistă se revendică din moştenirea maestrului italian, din autoritatea poziţiei sale de „şef de şcoală“ contrapunctică, de creator al atâtor opus-uri definitorii pentru valoarea operei sale, tehnica contrapunctă a lui Palestrina stand la baza sistematizării ulterioare a contrapunctului renascentist. Palestrina si-a inceput instruirea muzicala la Roma ca baiat de cor la Santa Maria Maggiore de 1537. In anul 1544, el a acceptat un post ca organist pentru Catedrala din Palestrina. Acolo, s-a casatorit cu Lucrezia Gori si s-a intalnit cu viitorul Papa Julius III (pe care Palestrina l-a onorat cu dedicarea primei sale carti de Liturghii).El s-a intors la Roma in 1551, in cadrul Cappellei Giulia, corul Bazilicii Sfantului Petru din Roma si apoi, la staruinta lui Papa Julius, a cantat in Capela Sixtina. Concediat de catre Papa un mai tarziu din cauza starii civile, el a devenit conducator al corului pentru Bazilica Sfantul Ioan Lateran, un loc de munca detinut anterior de Orlando di Lasso, un alt compozitor si muzician influent al Europei in secolul al XVI-lea. Anii 1560 au fost o perioada de dezvoltare profesionala mare pentru Palestrina: el a servit Bazilica Santa Maria Maggiore, Romano Seminario si la bogatul Cardinal Ippolito d'Este si a mai publicat patru carti de muzica. Palestrina a comercializat imensa sa compozitie in aproape 30 de colectii publicate in timpul vietii sale, aproximativ 700 de lucrari ale lui supravietuind in manuscrise.El este bine cunoscut pentru cele 104 mase, precum si cele aproape 100 de madrigale. A murit la 2 februarie 1594 la Roma in Italia, dar ecourile în timp ale muzicii sale se regăsesc sublimat în muzica noastră, a celor de azi.