Metoda Montessori 241z1a

Metoda Montessori

Ce este metoda Montessori? începutul anilor 1900, dr.

• La Maria Montessori a elaborat aceasta metodă educaţională, pe baza observaţiilor sale ştiinţifice asupra comportamentului copiilor. Având cunoştinţe solide în materie de pedagogie, antropologie şi psihiatrie, ea a dezvoltat ideea că fiecare copil se naşte cu un potenţial unic ce trebuie valorificat, copilul nefiind doar un “vas gol” care aşteaptă să fie umplut. Astfel a luat fiinţa o metodă de auto-educaţie şi dezvoltare care se bucură de recunoaştere în toată lumea.

• ,,...copilul este constructorul spiritual al omenirii, iar obstacolele în calea dezvoltării sale libere sunt pietrele din zidul în care a fost închis sufletul omului.Trebuie să ajutăm copilul să acţioneze singur, să voiască singur, să gândească singur; aceasta este arta celor ce aspiră să slujească spiritul’’ (Maria Montessori - ,,Descoperirea copilului’’)

Programul Montessori

•

Anii de observare a pacienților au determinat-o pe Maria Montessori să realizeze faptul ca micuții trec prin etape ale dezvoltării foarte bine definite. Prin urmare, la școala Montessori, copiii trec prin trei cicluri: (3-6 ani), (6-9 ani), si (9-12 ani) – în loc de clasele obișnuite.

•

Clasa Montessori este o comunitate de aproximativ 25 de copii în vârstă de până la 3 ani, atât băieți, cât și fete. Copiii mai mari îi vor învăța pe cei mici, în consecință le va crește încrederea în sine, iar cunoștințele se vor solidifica. Vor dobândi și un simt al răspunderii fiind liderii clasei, care mai târziu le va îmbunătă ți imaginea de sine. Între timp, copiii mai mici sunt inițiați către munca avansată prin observarea celor mai mari. Cu o astfel de varietate de niveluri în clasă, fiecare copil poate lucra în ritmul său. Prin urmare, programul faciliteaza dezvoltarea afecțiunii față de comunitate, în care totul se bazează pe cooperare, nu pe principiul competitiv.

Programul Montessori este diferit sub mai multe aspecte: 1. Metodă de predare individuala, nu pe grupuri . 2. Copiii învaţă prin experienţă mai degrabă decât prin ascultare. 3. Curriculum Montessori este mult mai vast decât multe alte programe. 4. Cu privire la disciplină, în programul Montessori se pune mai degrabă accentul pe auto-disciplina dezvoltată prin ajutarea unui copil să înveţe cum să îşi îndeplinească obligaţiile, decât pe disciplinarea lui prin intermediul recompenselor şi al pedepselor. 5. Într-o clasă Montessori organizarea camerei permite copiilor acces rapid la o varietate de noi experiențe. 6. Materialele dintr-o clasa Montessori sunt create cu grijă şi studiate îndeaproape pentru a se potrivi dezvoltării, nevoilor şi caracteristicilor copiilor.

7. Metoda Montessori, prin care sunt ajutaţi copiii, presupune ca acestora să li se arate ceea ce au de făcut într-o manieră pozitivă. 8. Programul Montessori este sistematic şi atent structurat, în conformitate cu principiile dezvoltării. Fiecare activitate este atent gândită, bazându-se pe pregătirea anterioară şi conducând spre activităţi mai complexe. 9. Programul Montessori este creat pentru a dezvolta independenţa şi responsabilitatea. 10.Rutina programului Montessori are la bază principiul libertăţii de a alege, mai degrabă decât stabilirea timpului pentru activităţi prescrise. 11.In programele Montessori copiii sunt percepuţi ca niste fiinţe pozitive a căror preocupare principală este formarea ca adult.

Structura fizica a clasei Montessori. Într-o clasa Montessori există patru arii diferite:

• Viata practică (practical life ) care cuprinde activităţi practice legate de viaţa de zi cu zi. Toate acestea îl ajută pe copil să se adapteze noului mediu din clasă, să îşi câştige independenţa, să îşi coordoneze mişcările şi să exerseze concentrarea atenţiei.

• Activităţile senzoriale care vizeaza dezvoltarea simţurilor. La aceasta vârsta (3-6 ani) copilul explorează prin intermediul simţurilor mediul în care trăieşte. Dezvoltarea lor conduce implicit la o cunoaştere mai rafinată şi la ascuţirea inteligenţei. Materialul senzorial vizează dezvoltarea fiecarui simţ în parte prin izolarea lui de celelalte. Materialul senzorial pregăteşte copilul pentru observarea sistematica a mediului, primul pas care duce la mici descoperiri realizate în mod spontan.

• Activitățile de limbaj care vizează dezvoltarea limbajului cu aspectele lui esențiale: vorbit, scris și citit. • Activitatile de matematică - se bazează pe materiale specifice, care respectă caracteristica vârstei, de a opera în plan concret, senzorial. Treptat, spre sfârsitul celui de-al treilea an în aceeași clasă, se face trecerea la materiale care se eliberează de încărcătura senzorială, nu pentru că așa spune metoda, ci pentru că pur și simplu copilul realizează că nu mai are nevoie de ul concret, ca și-a însușit ideea.

Tradiţional vs Montessori Învațământul traditional - Educatoarea este centrul atentiei, al clasei si al activitatii.

Metoda Montessori - Educatoarea are un rol noninterventionist in clasa.

- Educatoarea este cea care impune disciplina.

- Mediul si metoda incurajeaza autodisciplina.

- Predarea se face cu intreaga clasa.

- Predarea este, in principal, individuala.

- Grupele se formeaza cu copii de aceeasi varsta.

- Grupele sunt alcatuite din copii de varste diferite (de la 3 la 6 ani).

- Toate cunostintele sunt date de catre educatoare.

- Lucrul in grup ii incurajeaza pe copii sa invete singuri si sa se ajute reciproc.

- Copilul are un orar fix al activitatilor.

- Copilul isi alege singur activitatea.

- In procesul de conceptualizare, copilul este dirijat de educatoare.

- Copilul descopera singur conceptele cu ajutorul materialelor auto-corective.

Învațământul traditional - Copilul are un timp de lucru stabilit de educatoare. - Ritmul instruirii este fixat de grupă şi de orar. - Educatoarea corectează greşelile prin repetari, pedepse şi recompense. - Consolidarea învăţării se face din exterior. - Există foarte puţine materiale pentru dezvoltarea senzoriala.

Metoda Montessori - Copilul lucreaza atâta timp cât doreşte la proiectul pe care îl alege singur. - Copilul învaţă în ritmul său propriu. - Materialul îl ajută pe copil să-şi descopere greşelile. - Copilul îşi consolidează învăţarea prin repetiţie si prin stările pozitive. - In clasa exista materiale care se adresează tuturor simţurilor şi ajută la o învăţare totală.

-Copilul are scaunul/locul său propriu: i se cere să stea liniştit, să asculte şi să participe în timpul - Copilul poate lucra acolo unde lecţiilor cu toată grupa. doreşte, se deplasează prin clasă şi vorbeşte cu cine doreşte, fără a perturba activitatea altora; poate - Implicarea părinţilor este redusă alege să lucreze şi în grup.

Rolul pedagogului este: • de a “observa” copiii și de “a pregăti mediul” favorabil pentru autoformare, pe baza observațiilor făcute; • de a crea situații de învățare și nu de a preda direct, fiind mai mult un ghid decat un lider.

Pedagogul Montessori: • este parte integrata a mediului pregătit; • nu are poziție centrală în desfasurarea procesului de educație; • direcționează activitatea; • stimulează interesul copiilor; • instruiește nevoile și interesele acestora; • nu intervine niciodată atunci cand un copil este concentrat;

• intervine numai dacă a constatat că acesta are nevoie de ajutor, nu poate să se descurce singur, nu știe ce să facă sau îi deranjează pe ceilalți colegi; • are competențe dobandite prin studii de spacialitate pentru a preda în acest sistem de învătământ; • are cunoștințe de bază pentru a putea preda, respectând principiile pedagogice, disciplinile din ariile curriculare Montessori.

Lecția dupa metoda Montessori • Prima perioada: inițierea lecțiilor o Trezirea atenției o Izolarea obiectului o Executarea cu exactitate o Impiedicarea utilizării greșite a materialului o Repetarea activitații utile o Incheierea în ordine a exercițiilor

Perioada a doua: lecția în trei timpi Primul timp: asocierea percepției senzoriale cu numele

Al doilea timp: recunoasterea obiectului care corespunde numelui

Timpul al treilea: amintirea cuvântului care corespunde obiectului

Evaluarea • Nu există note sau alte forme de recompensă sau pedeapsă, nici deschise, nici subtile. Evaluarea se face prin portofolii, observarea de către cadrul didactic și prin fișe de progres. Proba dacă sistemul funcționează constă în realizările și comportamentul copiilor, satisfacția, maturitatea, bucuria, dragostea de a învața și nivelul ridicat al activitații.

Rezultatele aşteptate ale metodei Montessori:

• Copiii își formează caracterul. Formarea caracterului fiind la fel de importantă ca și formarea academică. • Copiii își dezvoltă o atitudine pozitivă față de şcoală și de învăţare și un comportament social acceptabil.

Bibliografie: •  Maria

Montessori,

1977,

“Descoperirea

copilului”, Editura Didactică și Pedagogică, București, • http://www.gradinitamontessori.ro/metoda-mon tessori/mariamontessori/